KorAP: Find »[drukola/base=linguistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...20 >

480 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

Relations, San Diego, CA, Academic Press, p. 147−165. 59 B. Rozwadowska, "Are Thematic Relations Discrete?", în: R. Corrigan, F. Eckman și M. Noonan (eds.), Linguistic Categorization, Amsterdam, John Benjamins, p. 115−130. 60 P. Culicover, W. Wilkins, Locality in Linguistic Theory, New York, Academic Press. 61 Croft (1998) − W. Croft, "Event Structure and Argument Linking", în: M. Butt, W. Geuder (eds.), The Projection of Arguments: Lexical and Syntactic Constraints, Stanford, CA, CSLI Publications, p. 21−63 − vorbește despre superroluri, apud Levin

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Levin și Rappaport Hovav (2005: 52). 62 B. Primus, Case and Thematic Roles: Ergative, Accusative and Active, Tübingen, Niemeyer. 63 D. Dowty, "Thematic Proto-Roles and Argument Selection", Language, 67, 3, p. 547−619. 64 I. M. Schlesinger, Cognitive Space and Linguistic Case: Semantic and Syntactic Categories in English, Cambridge, Cambridge University Press. 65 R. D. van Valin, Jr., "A Synopsis of Role and Reference Grammar", în: R. D. van Valin, Jr. (ed.), Advances in Role and Reference Grammar, Amsterdam, John Benjamins

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
The converging Perspectives of Lexical Semantics, Logical Semantics, and Syntax, Stanford, CSLI Publications, p. 239−277. 84 C. Smith, "Jespersen's Move and Change Class and Causative Verbs in English", în: M. A. Jazayery, E. C. Polome și W. Winter (eds.), Linguistic and Litterary Studies in Honor of Archibald A. Hill, 2, Descriptive Linguistics, The Hague, Mouton, p. 101−109. 85 J. M. Anderson, On Case Grammar, Londra, Croom Helm. 86 M. Rappaport Hovav, B. Levin, "Change of State Verbs: Implications for

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
teză de doctorat, Leuven. 90 H. Borer, K. Wexler, "The Maturation of Syntax", în: T. Roeper, E. Williams (eds.), Parameter Setting, p. 123−172. 91 H. Borer, K. Wexler, "Bi-Unique Relations and the Maturation of Grammatical Principles", Natural Language and Linguistic Theory, 10, p. 147−189. 92 O opinie diferită este exprimată de Roberts (2007a: 211), conform căruia copiii știu proprietățile verbelor inacuzative. 93 O. Jespersen, A Modern English Grammar on Historical Principles, vol. 2, Heidelberg, Carl Winters, apud Matsuzaki (2001

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Amsterdam, John Benjamins, p. 87−120. 101 K. Hale, S. J. Keyser, "A View from the Middle", Lexicon Project Working Papers, 7, Cambridge, Mass., MIT. 102 M. L. Zubizarreta, "The Relation between Morphophonology and Morphosyntax: The Case of Romance Causatives", Linguistic Inquiry, 16, p. 247−289, apud Palmer (2007 [1994]: 143). 103 Nu am tratat această problemă în Capitolul 4, pentru că am considerat că, cel puțin pentru situația din limba română, alternanța cauzativă nu este un diagnostic de inacuzativitate, ci un

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Aikhenvald (eds.), Changing Valency: Case Studies in Transitivity, Cambridge, Cambridge University Press, p. 30−83, apud Gerner (2007: 151). 105 B. Levin, English Verb Class and Alternations: A Preliminary Investigation, Chicago, The University of Chicago Press. 106 M. Shibatani, A Linguistic Study of Causative Constructions, teză de doctorat, University of California, Berkley. 107 J. Van Voorst, "Against a Composite Analysis of Certain Causative Constructions", Belgian Journal of Linguistics, 8, p. 145−165. 108 J. Van Voorst, "The Semantic Structure of Causative

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Causative Constructions", Studies in Language, 19, p. 489−523. 109 P. Kiparsky, "Remarks on Denominal Verbs", în: A. Alsina, J. Bresnan, P. Sells (eds.), Complex Predicates, Stanford, California, CSLI, p. 473−499. 110 D. A. Cruse, "A Note on English Causatives", Linguistic Inquiry, 3, 522−528. 111 D. A. Cruse, "Some Troughts on Agentivity", Journal of Linguistics, 9, p. 11−23. 112 K. Hale, S. J. Keyser, "A View from the Middle", Lexicon Project Working Papers, 10, MIT, Cambridge, Mass. 113 W. Jacobsen

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
des verbes symétriques et neutres en français", Bulletin de la Société Linguistique de Paris, 83, p. 137−162. 133 M. Labelle, "Change of State and Valency", Journal of Linguistics, 28, p. 375−414. 134 R. Maldonaldo, "Energetic Reflexives in Spanish", Berkley Linguistic Society, 14, p.153−165. 135 Valoarea "eventivă", definită de autoare ca exprimând "transpunerea în altă stare, devenirea", nu este dată de reflexiv, ci este o componentă semantică a verbului, asociată cu toate verbele exprimând o schimbare de stare, care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de reflexiv, ci este o componentă semantică a verbului, asociată cu toate verbele exprimând o schimbare de stare, care pot fi atât reflexive, cât și nereflexive (a degera, a deveni, a evolua, a fermenta, a germina etc.). 136 G. Lakoff, "Linguistic Gestalt", Papers from the Thirteenth Regional Meeting, Chicago Linguistic Society, 236−287, apud Calude (2007: 255). 137 Autoarea subliniază că un astfel de fenomen nu poate fi studiat decât în sincronie, pentru că verbe ca affaisser, affaler, écrouler, effondrer, éclore, care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
asociată cu toate verbele exprimând o schimbare de stare, care pot fi atât reflexive, cât și nereflexive (a degera, a deveni, a evolua, a fermenta, a germina etc.). 136 G. Lakoff, "Linguistic Gestalt", Papers from the Thirteenth Regional Meeting, Chicago Linguistic Society, 236−287, apud Calude (2007: 255). 137 Autoarea subliniază că un astfel de fenomen nu poate fi studiat decât în sincronie, pentru că verbe ca affaisser, affaler, écrouler, effondrer, éclore, care nu par să mai fie folosite astăzi decât reflexiv

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dacă subiectul este specificat [+c+m], iar cea reflexivă, dacă subiectul este specificat [+c+m]. 143 R. D'Alessandro, "On Impersonal si Constructions in Italian", ms., University of Stuttgart. 144 J. Fontana, J. More, "VP-Internal Subjects and se-Reflexivization in Spanish", Linguistic Inquiry, 23, p. 501−510. 145 R. Kayne, "Romance Se/Si", GLOW Newsletter, 20. 146 M. McGinnis, "Reflexive Clitics and the Specifiers of vP", MIT Working Papers in Linguistics, 35, p. 137−160. 147 D. Sportiche, Partitions and Atoms of

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Choice Functions", Linguistics and Philosophy, 20, p. 335−397. 149 T. Reinhart, T. Siloni, "Against the Unaccusative Analysis of Reflexives", La structure argumentale et les refléchis, Université Paris 7, Franța, 29−30 ianuarie, 1999. 150 N. Hornstein, "Movement and Control", Linguistic Inquiry, 30, p. 69−96. 151 N. Hornstein, Move! A Minimalist Theory of Construal, Oxford, UK/ Cambridge, Mass., Blackwell Publishers. 152 C. Dobrovie Sorin, Syntaxe du roumain, chaînes thématique, teză de doctorat, Université Paris VII. 153 A. Naro, "The Genesis

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Frech Clitic se", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics, New York, London, Academic Press, p. 263−284. 155 Existența tuturor acestor contexte a fost verificată pe motorul de căutare Google. 156 B. Levin, M. Rappaport, "The Formation of Adjectival Passives", Linguistic Inquiry, 17, p. 623−661. 157 T. Stowell, "As So, Not So As", ms. UCLA. 1 Autorii menționează că Pesetsky contestă validitatea acestui test pentru engleză. 2 A. Zaenen, "Unaccusativity in Dutch: Integrating Syntax and Lexical Semantics", în: J. Pustejovsky

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
restrictivă a pasivului, se poate reține ideea, formulată între alții de Perlmutter și Postal (1984), Baker, Johnson și Roberts (1989), apud Roberts (2007b), că pasivul de la inacuzative este universal imposibil. 4 B. Levin, M. Rappaport, "The Formation of Adjectival Passives", Linguistic Inquiry, 17, p. 623−661, apud Grimshaw (1987: 246). 5 J. Bresnan, "The passive in lexical theory", în: J. Bresnan (ed.), The Mental Representation of Grammatical Relations, Cambridge, Mass., MIT Press, p. 3-86. 6 Acest tip de excepții există și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
această idee, dar au interpretat-o "radical", arătând (cu date parțiale din română) că ergativele acceptă nominalizarea de tip infinitiv, iar inergativele, pe cea de tip supin. 24 A. Belletti, L. Rizzi, "The Syntax of ne: Some Theoretical Implications", The Linguistic Review, 1, p. 117−154, apud Mackenzie (2006: 40). 25 L. Lonzi, "Pertinenza della struttura tema−rema per l'analisi sintattica", în: H. Stammerjohann (ed.), Theme−Rheme in Italian, Narr, Tübingen, p. 99−120. 26 G. Longobardi, "Extraction from NP

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
The Function of Function Words and Functional Categories, John Benjamins, Amsterdam, p. 115−154. 33 H. Lasnik, Minimalist Analysis, Oxford, Blachwell. 34 J. Simpson, "Rezultatives", în: L. Levin, M. Rappaport, A. Zaenen (eds.), Papers in Lexical-Functional Grammar, Bloomington, Indiana University Linguistic Club, p. 143−157. 35 L. Horn, "Showdown at Truth-Value Gap: Burton-Roberts on Presupposition", Journal of Linguistics, 26, p. 483−503, apud Marantz (2005). 36 R. Lieber, Morphology and lexical semantics, Cambridge, UK, Cambridge University Press, apud Marantz (2005). 37

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Lieber, Morphology and lexical semantics, Cambridge, UK, Cambridge University Press, apud Marantz (2005). 37 O. Borik, Sintakticheskij priznak neakkuzativnosti glagola (na materiale russkogo jazyka), teză de doctorat, Universitatea de Stat din Moscova. 38 A. Szabolcsi, "Indefinites in Complex Predicates", Theoretical Linguistic Research, 2, p. 47−83. 39 L. Babby, Existential Sentences and Negation in Russian, Ann Arbor, Karoma Publishers. 40 L. Babby, "The Genitive of Negation: A Unified Analysis", în: S. Franks, T. King, M. Yadroff (eds.), Formal Approaches to Slavic

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Essais linguistiques, Paris, Éditions de Minuit, p. 174−200. 7 G. Longobardi, "La phrase copulare in italiano e la struttura della teoria sintattica", Annali della Scuola Normale di Pisa, 13, 4, p. 1151−1164. 8 D. Couquaux, "French Predication and Linguistic Theory", în: R. May, J. Koster (eds.), Levels of Syntactic Representation, Dordrecht, Foris, p. 33−64. 9 A. Moro, "Per una teoria unificata delle frasi copulari", Rivista di Grammatica Generativa, 13, p. 81−110. 10 A. Moro, "The Raising of

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
20 M. Tremblay, "Remarques sur avoir attributif et possessif", Revue québéquoise de linguistique, 22, 1, p. 144−164. 21 L. Kupferman, "Avoir et la prédication seconde", Langue française, 127, 1, p. 67−85. 22 T. Stowell, "Subjects accros Categories", The Linguistic Review, 2, p. 285−312, apud Niculescu (2008: 238). 1 J. Nichols, "Ergativity and Linguistic Geography", Australian Journal of Linguistics, 13, p. 39−89, apud Mithun (2005). 2 Vezi D. C. Derbyshire, G. K. Pullum (eds.), 1998; R. M. W

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
p. 144−164. 21 L. Kupferman, "Avoir et la prédication seconde", Langue française, 127, 1, p. 67−85. 22 T. Stowell, "Subjects accros Categories", The Linguistic Review, 2, p. 285−312, apud Niculescu (2008: 238). 1 J. Nichols, "Ergativity and Linguistic Geography", Australian Journal of Linguistics, 13, p. 39−89, apud Mithun (2005). 2 Vezi D. C. Derbyshire, G. K. Pullum (eds.), 1998; R. M. W. Dixon, "The Australian Linguistic Area", în: A. Aikkenvald, R. M. W. Dixon (eds.), Areal Diffusion

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
285−312, apud Niculescu (2008: 238). 1 J. Nichols, "Ergativity and Linguistic Geography", Australian Journal of Linguistics, 13, p. 39−89, apud Mithun (2005). 2 Vezi D. C. Derbyshire, G. K. Pullum (eds.), 1998; R. M. W. Dixon, "The Australian Linguistic Area", în: A. Aikkenvald, R. M. W. Dixon (eds.), Areal Diffusion and Genetic: Problems in Comparative Linguistics, Oxford, Oxford University Press, 2001, p. 89−98; R. M. W. Dixon, Australian Languages: Their Nature and Development, Cambridge, Cambridge University Press, 2002

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Languages: Their Nature and Development, Cambridge, Cambridge University Press, 2002 etc. 3 Blake (1987) analizează evoluția gramaticală a limbilor australiene, atrăgând atenția asupra deosebirilor dintre limbile pama-nyungan și celelalte limbi legate de tipul de macare cazuală. 4 G. A. Grierson, Linguistic Survey of India, Delhi, Motilal Banarsidass, apud Montaut (2006). 1 Din listă au fost excluse verbele învechite, cele regionale, cele din limbajul familiar, precum și cele aparținând limbajelor specializate, cu circulație redusă în limba literară. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 2 1 56 Adina Dragomirescu 55

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

course. Since she was also interested in linguistics (being a former student of the brilliant Romanian linguist Ovid Densusianu), Cristescu studied Celtic languages and general linguistics with Vendryès at the Ecole Normale Supérieure, dialectology with Oscar Bloch, and took a linguistic course with Marcel Cohen. We are less informed as to the details of Bernea and Ionică’s course choices: they both seem to have taken courses taught by Fauconnet and Mauss. In two letters addressed to A. Golopenția, who was

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874

introd. Mircea Anghelescu, București, 1975 (în colaborare cu Mircea Anghelescu); I. L. Caragiale, Pagini de proză necunoscută, pref. edit., București, 1936; V. Alecsandri, Drame istorice, introd. edit., Craiova, 1937; I. Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, introd. edit., Craiova, 1939, Scrieri politice, sociale și linguistice, Craiova, [1942]; Grigore Alexandrescu, Opere complete. Poezii și proză, București, 1940; Barbu Lăzăreanu, Glose și comentarii de istoriografie literară, București, 1958 (în colaborare cu Ion Crișan). Repere bibliografice: Al. A. Philippide, N. Filimon, „Ciocoii vechi și noi”, ediție îngrijită și

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596

D-l Smith: Era cel mai frumos cadavru din Marea Britanie! Nu-și trăda vârsta. Bietul Bobby, trecuseră patru ani de când murise și tot mai era cald. Un adevărat cadavru viu. Și cât era de vesel!... 128 Salvatore Attardo observa în Linguistic Theories of Humour că maxima relevanței le subsumează pe celelalte trei, deoarece "pentru a fi relevant trebuie să fi sincer, ordonat și exhaustiv"129. Ignorarea relevanței pare să fie condiția esențială a umorului lingvistic. În plus, dacă nerespectarea maximelor legate

Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]