2,625 matches
-
lucru explicabil prin caracterul ușor arhaic al verbului, potrivit cu o exprimare mai prețioasă, mai căutată. Există, în schimb, o variantă extremă, în care redundanța ideii de începere se exprimă prin repetarea în construcție a verbului specific: începe să înceapă. Pentru lingviști, e un semnal (timid) al gramaticalizării verbului a începe ca operator aspectual; pentru vorbitori, este, cel mai probabil, un joc de limbaj, o folosire umoristică a structurii pleonastice, împinse până la limitele ei lexicale. Formula poate fi folosită cu intenție, pentru
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
înlăturat de o certitudine atestată prin condei de istoric. Sunt trei moduri de a măslui trecutul: prin deformare directă, prin omisiune și prin scoatere din context. În primul caz, negi o evidență și o modifici, spunînd de pildă că reputatul lingvist Eugen Coșeriu, pe vremea cînd era student la Chișinău, nu purta cămașă verde, ci avea simpatii bolșevice. Minciuna ar fi crasă și în ea ar sta condiția inițială a falsificării biografiei lui Coșeriu. În al doilea caz, cel al culpei
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
pentru dorința de a menține viu cultul despotului. Nu este greu să ne imaginăm ce gândea ultra-stalinistul Dej în acele momente... Cel adorat până în martie 1953 drept corifeul științei, titanul gândirii, cel mai mare strateg al tuturor timpurilor, prietenul copiilor, lingvistul genial, al patrulea clasic al marxismului etc. era expulzat din lăcașul sacrosanct: „Se consideră nepotrivită menținerea sarcofagului conținând sicriul lui I. V. Stalin în Mausoleu, întrucât Stalin a comis serioase violări ale poruncilor lui Lenin, abuzuri de putere, represiuni în
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
asemenea, pentru că nu și-a propus să altereze textul spre a-l face accesibil contemporanilor, ci a intenționat o reproducere științifică a acestuia. Din păcate, însă, ea prezintă nenumărate inexactități de transcriere și a făcut obiectul câtorva critici aspre din partea lingviștilor și editorilor. La rândul ei, ediția Florea Fugariu, deși a îndreptat cea mai mare parte a erorilor de lecțiune și a greșelilor de transliterare ale edițiilor precedente - beneficiind, cred, și de modelul ediției critice realizate de J. Byck, în 1953
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
über Bukowina (Scurte observații asupra Bucovinei), text înrudit - are dreptate Eugen Simion în studiul introductiv - cu Descriptio Moldaviae, al lui Dimitrie Cantemir, cât și ideile fundamentale pe care se bazează concepțiile sale lingvistice și istorice. De pildă, Budai-Deleanu este primul lingvist român care amendează teoria clasică, potrivit căreia limbile romanice descind din latina cultă, arătând că, în procesul romanizării, populațiile autohtone nu au intrat în contact nemijlocit cu latina lui Cicero, ci cu cea populară, vorbită de coloniști. Astfel încât atitudinea sa
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
descifra ponderea ideologică a limbajului; în mintea lui Barthes, atunci, scriitura are șanse de a deveni un concept științific (iluzie dominantă în epocă). Celelalte vocabule, cu majusculă, sînt „obiecte”, cuvinte transformate în esențe morale. Barthes îi citise pe Levi-Strauss, pe lingviști ca Viggo Brondal (cercul de lingvistică de la Copenhaga) și știe deja că noua gîndire umanistă are să fie structuralistă. Metoda cunoașterii este dată, în structuralism sau în hermeneutică, de posibilitatea conștiinței observatorului de a se „topi” în obiect pentru a-i
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]
-
în 1873). Pentru că se plictisise de mortăciunile din Anglia, a dat o fugă până în Egipt unde a găsit mormântul lui Tut-ankh-Amon. Această descoperire a făcut-o, însă, cu ajutorul financiar al Lordului Carnarvon. 2 martie 1968 - A murit Grigore Nandriș, filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți, București, Londra și Oxford (născut în 1895). S-a format în mediul româno-polonez și i-a plăcut atât de mult Marea Britanie, încât acolo a și murit.
Istoria zilei: 2 martie. Moldova e pusă pe hartă () [Corola-journal/Journalistic/67190_a_68515]
-
Diana, I. Heliade-Rădulescu îl credea venind din Diana plus "oda", A. T. Laurian și I. C. Massim o țineau langa cu latina (din verbul "doleo" care înseamnă "a durea"), Cihac o dădea pe sîrbescul "dvoinița" ("fluier dublu"), iar un istoric și lingvist improvizat dinspre zilele noastre a avut revelația unui tîrg între ciobani, purtat prin strigăte de pe vîrful unui munte pe altul ("dai oi, uăi?", întreba unul; "dau oi, uăi", confirma altul: și uite așa s-a născut doina-doina, cîntec dulce, cînd
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
și Arta, 2009). De existența acestei importante colecții a aflat autorul cărții în 1983, cănd lingvista Marie-Rose Aurembou Simoni, de la CNRS, i-a semnalat că ea se află la departamentul de audiovizual de la Bibliotheque Naționale de France. Hubert Pernot (1870-1946), lingvist, elenist, profesor la Universitatea din Paris, director, din 1924, la Musée de la Parole et du Geste (care a luat ființă în 1911, inițial cu numele de Archives de la Parole), "prima instituție de acest gen cu vocație enciclopedica", a venit la
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
asupra lui pentru că tocmai au fost reeditate (sub îngrijirea lui Liviu Groza, București, Humanitas, 2009) două lucrări de cultivare a limbi aparținând lui Al. Graur: "Capcanele" limbii române (din 1976) și Dicționar al greșelilor de limbă (din 1982). În ambele, lingvistul explica și combătea definiția neutră, care masca diferența specifică: "condescendență nu înseamnă respect, cum cred unii (și DEX), ci Ťatitudine binevoitoare față de un inferiorť (e din aceeași familie cu a descinde, care însemnă Ťa coborîť)" (Dicționar al greșelilor de limbă
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
a accepta recomandarea Secțiilor. Spre finele anului trecut, Secția de Filologie și Literatură, întrunită cu greu și fără cvorum, a votat cu majoritate zdrobitoare (un singur vot contra) trei propuneri: doi literați, unul de la Chișinău, altul de la Cernăuți, și un lingvist din țară. N-avem nimic contra fraților de peste Prut sau mai de la nord, nici contra abuzului de lingviști la Academie (mai ales de când, fiind ei numai doi, nu s-au putut face auziți de colegii lor de alte specialități, care
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/6568_a_7893]
-
cvorum, a votat cu majoritate zdrobitoare (un singur vot contra) trei propuneri: doi literați, unul de la Chișinău, altul de la Cernăuți, și un lingvist din țară. N-avem nimic contra fraților de peste Prut sau mai de la nord, nici contra abuzului de lingviști la Academie (mai ales de când, fiind ei numai doi, nu s-au putut face auziți de colegii lor de alte specialități, care au decis, cu o competență discutabilă, modificarea ortografiei, pornind de la ideea că nu e o dovadă de românism
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/6568_a_7893]
-
Nicolae Manolescu În februarie 2009, un Raport al UNESCO făcea cunoscută problema limbilor pe cale de dispariție. Din varii motive, Raportul are ecou abia după un an, când mass-media reia cifrele alarmante si cere părerea lingviștilor. Nu și pe a autorităților. Dacă însă acest patrimoniu universal al umanității mai poate fi, într-o măsură mai mare sau mai mică, salvat, soluția se află în mâna țărilor pe teritoriul cărora limbile cu pricina sunt vorbite. UNESCO le
Limbi pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6461_a_7786]
-
deceniu ar fi dispărut 240. Anuarul „L'Ethnologique" a eliminat din ediția a șaisprezecea 166. Atlasul tipărit de UNESCO e ceva mai optimist. Doar 229 de limbi ar fi dispărut pe durata ultimelor două generații. E drept că sunt și lingviști, după cum scrie „Le Monde" într-un număr recent, de unde culeg o parte din informații, care socotesc că numărul limbilor vorbite pe glob e supraestimat, așadar și numărul celor pe cale de dispariție, dar care nu sunt mai puțin îngrijorați de ritmul
Limbi pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6461_a_7786]
-
aceeași grupă cu românii sunt încadrate și popoarele care vorbesc bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca, ucraineana, ebraica sau moldoveneasca. Teoria susținută de profesorul Keith Chen nu este împărtășită, însă, de economiști și lingviști, în opinia cărora comportamentele vorbitorilor de diferite limbi variază, ele fiind influnțate de un cumul de motive și factori, cum sunt cele culturale, sociale sau economice. În replică, Chen afirmă că a avut o opinie similară la începutul studiului, dar
Gramatica, de vină că românii sunt cheltuitori și fumează mai mult by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64871_a_66196]
-
săi. Poți găsi familii vecine, cu același nivel de educație, venit și chiar aceeași religie. Familiile cu limbi care nu fac diferența între prezent și viitor vor economisi mai mult", a spus el. Pe de altă parte, profesorul John McWhorter, lingvist la Universitatea Columbia, susține că ideea profesorului Chen este "tentantă", însă "gradul în care limba formează gândurile este limitat'. Mai mult, lingvistul crede că, în trecut, limbile au fost clasificate greșit, subminând corelațiile statistice. John McWhorter argumentează că "Rusa și
Gramatica, de vină că românii sunt cheltuitori și fumează mai mult by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64871_a_66196]
-
între prezent și viitor vor economisi mai mult", a spus el. Pe de altă parte, profesorul John McWhorter, lingvist la Universitatea Columbia, susține că ideea profesorului Chen este "tentantă", însă "gradul în care limba formează gândurile este limitat'. Mai mult, lingvistul crede că, în trecut, limbile au fost clasificate greșit, subminând corelațiile statistice. John McWhorter argumentează că "Rusa și limbile înrudite seamănă cu mandarina mai mult decât crede profesorul Keith Chen".
Gramatica, de vină că românii sunt cheltuitori și fumează mai mult by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64871_a_66196]
-
un secol de mister. Un om de știință anunță că a descoperit tiparuri lingvistice în Cartea Voynich, acesta fiind un pas crucial în descifrarea limbilor misterioase, scrie descoperă.ro. Deoarece, timp de mai bine de un secol, criptografi, matematicieni și lingviști nu au putut descifra mesajul manuscrisului, mulți experți au considerat că el este o păcăleală, ipoteză care este însă infirmată de anunțul recent al oamenilor de știință, potrivit căruia au descoperit tipare lingvistice ce sugerează prezența unor cuvinte cu înțeles
Cel mai misterios manuscris medieval, aproape decriptat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63964_a_65289]
-
avut parte de peste o sută de abordări în texte critice mai mult sau mai puțin aplicate, de interes parțial sau integral, de întinderi și consistențe variate, de la articole ocazionale până la studii dedicate exclusiv; peste 80 de critici, istorici literari, esteticieni, lingviști sau scriitori au scris despre acest poem (începând cu Gh. Asachi în 1830) și, cu toate acestea, nu avem azi mai mult de zece contribuții critice satisfăcătoare, restul părând trase la indigo. Un consensus pe care, apropo, Ricoeur îl credea
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
de bogată. Specializat în lingvistica romanică și în studiul comparatist al limbilor romanice, Alexandru Niculescu a avut șansa de a-și petrece mulți ani în universitățile din Occident: Berlinul de Est (1954-1955), Viena (19631965), Padova (1965-1971), Sorbona (1980-1983), Udine (1986-2002), lingvistul adunînd un material memorialistic de o luxurianță care, cantitativ vorbind, putea singură să-i umple tomul. Dacă însă rezultatul nu se potrivește intenției e din cauza modului în care autorul a înțeles să-și scrie cartea. Deschizînd Peregrinări universitare europene, ești
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
un descendent unic, numit limba protoindoeuropeană, care era vorbită de o civilizație care a trăit între anii 4.500 și 2.500 înainte de Hristos. Nu a lăsat texte scrise, iar cercetătorii s-au întrebat cum suna această limbă. În 1868, lingvistul german August Schleicher a utilizat un vocabular protoindoeuropean reconstruit (printr-o metodă comparativă pornind de la similitudini dintre sanscrită, greacă clasică, latină și alte limbi) pentru a compune o fabulă, cu scopul de a crea o aproximare a acestui limbaj. Lingviștii
Așa vorbeam acum 4.000 de ani - AUDIO by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63325_a_64650]
-
lingvistul german August Schleicher a utilizat un vocabular protoindoeuropean reconstruit (printr-o metodă comparativă pornind de la similitudini dintre sanscrită, greacă clasică, latină și alte limbi) pentru a compune o fabulă, cu scopul de a crea o aproximare a acestui limbaj. Lingviștii au continuat munca în acest sens și au actualizat periodic experimentul sonor. Ultimul din seria de lingviști este Andrew Byrd, de la Universitatea din Kentucky, care recită în revista Archaeology versiunea sa a fabulei, adaptând-o la pronunția ultimelor descoperiri despre
Așa vorbeam acum 4.000 de ani - AUDIO by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63325_a_64650]
-
dintre sanscrită, greacă clasică, latină și alte limbi) pentru a compune o fabulă, cu scopul de a crea o aproximare a acestui limbaj. Lingviștii au continuat munca în acest sens și au actualizat periodic experimentul sonor. Ultimul din seria de lingviști este Andrew Byrd, de la Universitatea din Kentucky, care recită în revista Archaeology versiunea sa a fabulei, adaptând-o la pronunția ultimelor descoperiri despre limbă:
Așa vorbeam acum 4.000 de ani - AUDIO by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63325_a_64650]
-
și față de istoria ei. În fine, e de părere că franceza trebuie promovată mai temeinic în țări francofone ca România, Maroc și altele. O dezbatere utilă și la noi, după aceea organizată toamna trecută de Uniunea Latină la Alba-Iulia. Un lingvist francez despre engleză Claude Hagège este un lingvist cunoscut, și nu numai în Franța, care cunoaște regulile câtorva sute de idiomuri și stăpânește zece limbi. Poliglot, pledează pentru menținerea în comunicare a câtor mai multe limbi și, firește, contra folosirii
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
părere că franceza trebuie promovată mai temeinic în țări francofone ca România, Maroc și altele. O dezbatere utilă și la noi, după aceea organizată toamna trecută de Uniunea Latină la Alba-Iulia. Un lingvist francez despre engleză Claude Hagège este un lingvist cunoscut, și nu numai în Franța, care cunoaște regulile câtorva sute de idiomuri și stăpânește zece limbi. Poliglot, pledează pentru menținerea în comunicare a câtor mai multe limbi și, firește, contra folosirii exclusive a englezei în comunitatea politică și științifică
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]