341 matches
-
f", se împarte domeniul ["a","b"] în subintervale", pe când la integrala Lebesgue, "se împarte de fapt domeniul de valori al lui "f"". O abordare comună definește întâi integrala funcției indicator a unei mulțimi măsurabile "A" drept: Aceasta se extinde prin liniaritate la o funcție simplă măsurabilă "s", care poate lua un număr finit "n", de valori distincte nenegative: (unde imaginea lui "A" sub funcția simplă "s" este o valoare constantă "a"). Astfel dacă " E" este o mulțime măsurabilă, se definește Apoi
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
mai generale prin continuitate, și se definește măsura unei mulțimi ca integrala funcției sale indicator. Aceasta este o abordare folosită de unii autori . Deși integralele Riemann și Lebesgue sunt cele mai importante definiții ale integralei, există și altele, printre care: Liniaritatea, împreună cu unele proprietăți naturale de continuitate și normalizare pentru o anume clasă de funcții "simple", se poate folosi pentru a da o definiție alternativă a integralei. Aceasta este abordarea lui Daniell pentru cazul functiilor cu valori reale pe o mulțime
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
Studiul detaliat al proprietăților matricelor și al algoritmilor ce lucrează pe matrice, cum ar fi determinanții sau vectorii proprii, se consideră a fi parte a algebrei liniare. Se poate spune, pe scurt, că pentru problemele matematice liniare - cele care manifestă liniaritate - probabilitatea de găsire a unei soluții este cea mai mare. De exemplu, calculul diferențial este de mare ajutor în cazul funcțiilor dacă acestea sunt aproximate liniar. În practică, diferența între problemele liniare și neliniare este foarte importantă. Metoda generală de
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
gotic, originase odată cu construcția numită Bazilica Sfântul Denis, biserica abației din Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz în care a exemplificat viziunea arhitecturală a . Suger a dorit să creeze o reprezentare fizică a sfântului Ierusalim printr-o clădire de o verticalitate și liniaritate impunătoare. Astfel, fațada bazilicii a fost designată efectiv de Suger, în timp ce nava a fost adăugat sute de ani mai târziu. Către mijlocul secolului al XII-lea, în plină epocă de dominație a romanicului, își face apariția un nou stil în
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
celor trei preocupări sau politici publice: susținerea publică pentru cercetarea universitară (cercetarea de bază), importanța strategică a tehnologiei pentru industrie (dezvoltarea) și impactul cercetării asupra economiei și societății (difuzarea). Este de menționat, totuși, că oponenții (criticii) modelului liniar consideră că liniaritatea este o ficțiune și că modelul este o entitate retorică. (Godin, Benoit, 2006, op.cit.). Abernathy și Utterback (1975) au prezentat un model dinamic al inovării de produs și de proces. În acest model se consideră că inovațiile de produs predomină
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
S.U.A., pentru vânzări de peste 1 milion de copii. Albumul a primit recenzii în general pozitive, "site"-ul allmusic remarcând evoluția vocală a interpretei, glasul său fiind numit un „instrument versatil”. Tabloidul american The New York Times a criticat discul "Just like You" pentru liniaritatea să stilistica, definindu-l dreapt „un album bine cântat, care trebuia să conțină mai multe piese «turbulențe»”. Primul cântec lansat pe disc single, intitulat „Let It Go”, reprezintă o colaborare cu interpretele Missy Elliott și Lil' Kim. Ocupând prima treaptă
Keyshia Cole () [Corola-website/Science/316611_a_317940]
-
că, numai vitregia timpurilor l-a împiedicat să le publice. Oricum, noul volum nu prea diferențiat că lungime și metodă de celelalte, se impune prin o anume afectare a formei și o încercare de provocare a obsedantelor sale invenții stilstice. Liniaritatea se menține însă mai ales in tonalitate și atmosfera, volumul situându-se în aceeași zodie a dezabuzării, scepticismului și mizantropiei.” Ion Moise în ziarul Răsunetul din Bistrița Nr. 1457 din 12 septembrie 1995. ,Spirit lucid, el (Victor Știr) este intresat
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
x") d"x") reprezintă un sistem ortogonal "complet". Pentru un sistem ortogonal, "completitudinea" este echivalentă cu faptul că funcția 0 este singura funcție "ƒ" ∈ "L"(R, "w"("x") d"x") ortogonala pe toate celelalte funcții din sistem. Întrucât domeniul de liniaritate al polinoamelor Hermite este spațiul tuturor polinoamelor, trebuie arătat (în cazul polinoamelor din fizică) că dacă "ƒ" satisface condiția pentru orice "n" ≥ 0, atunci "ƒ" = 0. O cale posibilă de a face aceasta este de a avea grijă că funcția
Polinoame Hermite () [Corola-website/Science/316296_a_317625]
-
rămâne convergentă, cu aceeași sumă, la orice reordonare sau regrupare a termenilor. Spre deosebire de acestea, seriile divergente pot fi reordonate și regrupate astfel încât să furnizeze rezultate diferite. Dacă însă se restricționează operațiile posibile la acelea care satisfac două principii, numite de "liniaritate" și de "stabilitate", care sunt dintre cele mai simple cerințe pentru o posibilă definire a ”sumei”, va deveni cel mai întâlnit candidat pentru titlul de ”sumă” a seriei. Din moment ce termenii 1, −2, 3, −4, 5, −6, ... urmează un tipar simplu
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
definire a ”sumei”, va deveni cel mai întâlnit candidat pentru titlul de ”sumă” a seriei. Din moment ce termenii 1, −2, 3, −4, 5, −6, ... urmează un tipar simplu, seria poate fi manipulată prin separarea primului termen (stabilitate) și adunarea termenilor corespondenți (liniaritate) pentru a obține o valoare numerică. Următoarele calcule, folosind regulile de liniaritate și stabilitate, conduc la formula 11 Deci, formula 12. Această derivare este ilustrată grafic în imaginea din dreapta. Deși 1 − 2 + 3 − 4 + ... nu are o sumă în sensul obișnuit, ecuația
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
sumă” a seriei. Din moment ce termenii 1, −2, 3, −4, 5, −6, ... urmează un tipar simplu, seria poate fi manipulată prin separarea primului termen (stabilitate) și adunarea termenilor corespondenți (liniaritate) pentru a obține o valoare numerică. Următoarele calcule, folosind regulile de liniaritate și stabilitate, conduc la formula 11 Deci, formula 12. Această derivare este ilustrată grafic în imaginea din dreapta. Deși 1 − 2 + 3 − 4 + ... nu are o sumă în sensul obișnuit, ecuația poate fi considerată drept cea mai firească valoare a sumei seriei, în caz că
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
formula 59 formula 60 În a patra egalitate de sus am utilizat teorema generală a lui Fubini de intervertire a ordinii de integrare. Penultima egalitate s-a obținut prin schimbarea de variabilă în integrala interioară: formula 61 Distributivitatea convoluției față de adunare rezultă din liniaritatea integralei (1) prin raport cu formula 62, cât și prin raport cu formula 63 Cu aceasta formula 42 devine algebră Banach. TEOREMA 2. Fie formula 65 și formula 66 Atunci formula 67 este definită printr-o integrală de tipul (1) pentru aproape orice formula 68, formula 69 și
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
simplificării scrierii se introduc următoarele notații ajutătoare: cu aceste notații, ecuația (2.6) ia forma Această ecuație este invariantă la schimbarea semnului variabilei, din acest motiv, dacă formula 66 este o soluție, atunci și formula 69 este o soluție. Prin urmare, datorită liniarității și omogenității ecuației rezultă că și formula 70 sunt soluții ale ecuației. Prima este invariantă la schimbarea semnului variabilei, în timp ce a doua își schimbă semnul: se zice că prima este pară iar a doua impară. Pentru ecuația (2.8) se caută
Oscilatorul armonic liniar (cuantic) () [Corola-website/Science/326491_a_327820]
-
simplificării scrierii se introduc următoarele notații ajutătoare: cu aceste notații, ecuația (2.6) ia forma Această ecuație este invariantă la schimbarea semnului variabilei, din acest motiv, dacă formula 7 este o soluție, atunci și formula 10 este o soluție. Prin urmare, datorită liniarității și omogenității ecuației rezultă că și formula 11 sunt soluții ale ecuației. Prima este invariantă la schimbarea semnului variabilei, în timp ce a doua își schimbă semnul: se zice că prima este pară iar a doua impară. Pentru ecuația (2.8) se caută
Oscilatorul armonic liniar cuantic (metoda polinomială) () [Corola-website/Science/326543_a_327872]
-
de oscilatori armonici, incluzând oscilatorul Armstrong, oscilatorul Hartley, oscilatorul Colpitts, si oscilatorul cu punte Wien. Toate folosesc reacția pozitivă pentru a produce oscilații. Multe circuite electronice, în special amplificatoare, folosesc reacția negativă. Acest lucru le reduce amplificarea, dar le îmbunătățește liniaritatea, impedanța de intrare, impedanța de ieșire, si bandă, si stabilizează toți acești parametri, inclusiv amplificarea în buclă închisă. De asemenea, acesti parametri devin mai puțin dependenți de detaliile dispozitivului de amplificare în sine și mai dependenți de componentele buclei de
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
figurii scurte, adesea utilizată pentru a genera un cadru structural întreg." Repetiție discursive este "la nivelul fraza sau secțiune, care, în general, ce funcționează ca parte a unui argument. Repetiția Musematică include circularitate, relații sincrone, și deschidere. Repetiția discursivă include liniaritatea, controlul rațional, și auto-suficiență. Repetiția discursivă este cel mai adesea "plasată" în repetiții mai mari și poate fi considerată secțiune, în timp ce repetiția musematică poate fi gandită ca aditiv. (P. 146-8) Repetiția discursivă este, și repetitivă și non-repetitivă, (Lott, p.. 174
Repetiție (muzică) () [Corola-website/Science/329951_a_331280]