8,558 matches
-
nou mandat, Ion Prioteasa. Totodată, primarul comunei Podari și candidat din partea USL pentru un nou mandat, Constantin Gheorghiță, și-a exprimat regretul că ”singurele lucruri care au rămas nefăcute sunt introducerea apei și a canalizării în Braniște - Balta Verde și Livezi - Gura Văii”, iar singura lui vină a fost că era de la PSD. Pentru locuitorii din Braniște și Balta Verde am depus două proiecte pentru apă și canalizare, însă nu ni s-au dat banii necesari pentru că eram de la PSD”, a
Podărenii din Dolj, invidiați de craiovenii de la periferia orașului () [Corola-journal/Journalistic/44543_a_45868]
-
străinul. Să fiți mulțumiți dacă găsiți posturi de slugi prost plătite la străini, voi, simpli cetățeni! Iar pământul să se descurce și el. Ce trebuie legi care să-l apere cu toate bogățiile lui? Ce trebuie legi pentru ape, păduri, livezi, vii, mediu? De cine să le apărăm? Doar se apără singure, ca și limba română pe care o terfelesc toți. Și apoi ce ne mai trebuie livezi? Jos cu ele! Importăm fructe pentru că afacerea este mai bună. Ce ne trebuie
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
să-l apere cu toate bogățiile lui? Ce trebuie legi pentru ape, păduri, livezi, vii, mediu? De cine să le apărăm? Doar se apără singure, ca și limba română pe care o terfelesc toți. Și apoi ce ne mai trebuie livezi? Jos cu ele! Importăm fructe pentru că afacerea este mai bună. Ce ne trebuie vii? Strugurii din Maroc și Grecia sunt mai parfumați, chiar dacă nu-i puteți mânca de scumpi ce sunt. Ce ne mai trebuie păduri? Hai să vindem tot
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
pe piața mondială. Totuși cercetările continuă, pentru optimizarea parametrilor tehnologici și tehnico-economici de aplicare a energiilor neconvenționale, produse din biomasa realizată în agricultură. Unii specialiști formulează părerea, potrivit căreia biomasa provenită de la produsele agricole secundare (paie, coceni, vrejuri, crengi din livezi, coarde de viță de vie etc), care rămân după strângerea recoltelor sau din procesul de producție agricolă, ar corespunde utilizării ca materie primă pentru producerea de celuloză, utilizabilă sub formă de combustibil nepoluant, din care doar o parte, până la 10
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Soveja în Vrancea; Arieșeni în Alba. 6. Satele de creație artizanală se remarcă în domeniul ceramicii, precum Corund (Harghita) și Marginea (Suceava); a prelucrării lemnului, cum este Săpânța (Maramureș) ș.a.. 7. Satele pomi-viticole sunt legate de prezența unor podgorii sau livezi renumite, așa cum sunt: Recaș (Timiș), Pietroasele (Buzău), Murfatlar (Constanța), Rădășeni (Suceava), Șiria (Arad) ș.a.. 5.2. Noi tipuri de turism Diversificarea formelor de agrement și de relaxare, ca și imaginația unor ofertanți din domeniu au condus la apariția de noi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
răsfețe în fiecare an. - N-am mâncat niciodată, n-am avut ocazia. Ne-am savurat în liniște cafeaua și dulceața. Într-adevăr, avea o aromă deosebită această dulceață, te purta undeva, în trecut. - N-ai vrea să ne plimbăm în livadă? Mi-ar plăcea s-o vezi. - Sigur, cu plăcere. O livada întinsă, plină de meri, peri, pruni. Printre ei, câțiva stupi vopsiți în galben. Îmi închipuiam raiul ce se năștea aici, primăvara. După vreo zece minute de mers, am urcat
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ocazia. Ne-am savurat în liniște cafeaua și dulceața. Într-adevăr, avea o aromă deosebită această dulceață, te purta undeva, în trecut. - N-ai vrea să ne plimbăm în livadă? Mi-ar plăcea s-o vezi. - Sigur, cu plăcere. O livada întinsă, plină de meri, peri, pruni. Printre ei, câțiva stupi vopsiți în galben. Îmi închipuiam raiul ce se năștea aici, primăvara. După vreo zece minute de mers, am urcat pe un deal, destul de departe de livada propriu-zisă. - Vezi acest salcâm
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Sigur, cu plăcere. O livada întinsă, plină de meri, peri, pruni. Printre ei, câțiva stupi vopsiți în galben. Îmi închipuiam raiul ce se năștea aici, primăvara. După vreo zece minute de mers, am urcat pe un deal, destul de departe de livada propriu-zisă. - Vezi acest salcâm, Ana? Aici mă refugiam în adolescență, în special vara. Mă așezam pe iarbă, cu privirea agățată de cer. Era liniște, doar păsările își făceau simțită prezența uneori, tăind aerul. Închideam ochii și ascultam... liniștea. Respiram aerul
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
astfel de narațiune. Și cum, de când mă știu, sunt împotriva regulilor rigide și a modelelor de la care nu trebuie să te abați, ei bine, voi spune doar atât: A fost odată cum nu va mai fi... A fost odată o livadă de meri, care în fiecare primăvară devenea o frântură de rai, lăsată de Dumnezeu pe pământ. Și au mai fost și doi tineri frumoși, cu ochii de mătase azurie, doi tineri care se plimbau de mână, pe sub ramurile încărcate de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Făt-Frumos, mereu să-mi încerc puterile plăpânde cu oricine m-ar fi supărat! Inocență și zâmbete. Dragoste, liniște, mâini și ochi care vindecau orice rană și sentimentul că niciun rău nu mi s-ar putea întâmpla. A fost odată o livadă de meri, care în fiecare primăvară devenea o frântură de rai. Flori albe din merii înfloriți s-au mutat la tâmplele acelor doi frumoși, cu ochii ca cerul senin. Nu mai sunt tineri, dar încă am fericirea de a-i
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
exploatare, impuse cu dificultate aici, au încercat să remedieze această stare de lucruri prin diversificarea culturilor, specializarea pomi - viticolă sau zootehnică, zonarea conform potențialului pedoclimatic, pe baza unor studii care vizau să transforme zonele mai înalte într-un ținut cu livezi și vii, iar pe cele mai joase să le specializeze în culturi tehnice (soia, floarea soarelui), capabile să furnizeze, alături de cereale, suplimentele nutritive necesare unui șeptel diversificat. Dacă această politică a fost sau nu dusă la capăt, dacă a constituit
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
repunerii în drepturi a foștilor proprietari. Raritatea inițiativei particulare, blocată și de sărăcie, conduce, deocamdată, la o luptă inegală între cele două forme principale de exploatare a pământului (respectiv, pășuni și plantații pomi - viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de vii și livezi regăsindu-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul arabil reprezintă 42,1% (4.631 ha), pășunilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul arabil reprezintă 42,1% (4.631 ha), pășunilor și fânețelor le revin 18,71% (2.057 ha), viile ocupă 6% (660 ha), livezile - 3,2% (352 ha), pădurile 23,8% (2.618 ha), iar teren neproductiv, 4,6% (506 ha). În general, terenurile arabile din bazinul Lohan sunt situate pe pante mai mici de 10°. Din cercetările efectuate de o serie de specialiști
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
1998, vol. II, pp. 16 17). Există însă și zone, fie agricole, fie conexe, care nu au trecut prin transformări atât de radicale, dat fiind caracterul lor de exploatări statornice încă de la început. Astfel, amestecul obștilor în exploatarea viilor și livezilor este cu mult mai redus pentru că acestea nu puneau probleme tehnice de exploatare, de epuizare a solului. Iazul, fie artificial, fie natural, este o creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau o problemă atâta vreme cât pădurea și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
doi În urma grupului. Mai mult nu i-a trebuit tânărului Feodor, inima lui s-a aprins după fetișcana ce locuia cu bunicii ei, la numai două ulițe distanță de familia lui. Când se Întorceau de la școală se abăteau deseori pe la livada CAP-ului și-l rugau pe paznic să le dea câteva piersici sau alte fructe de sezon. Paznicul bătrân Îi trimitea fuguța să-și culeagă singuri, dar să nu cumva să rupă crengile că nu-i mai lăsa niciodată. Atunci
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
dorim să o trăim, noi suntem dirijorii vieții noastre. Și până în acest moment, povestea noastră e adevărată, e sinceră, curată. Domină înțelegerea, pacea, sinceritatea și tot așa va fi. Satul meu Trăiesc într-un sat frumos, înconjurat de dealuri, păduri, livezi, câmpii. Da, avem un sat minunat, cu o floră bogată, care te face să te îndrăgostești de acest coltișor de rai. Câmpiile vara sunt pline de floricele colorate, cu fluturi și păsări care cântă și care-ți bucură sufletul. Floarea
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
și florile albe, galbene, albastre, violete fac un covor viu, încât simți că nu mai ai putere să pleci din această poveste, în care te poți simți liber și eliberat de tot ce-i în viața de zi cu zi. Livezile sunt bogate toamna, pomii fiind încărcați cu mere, pere, nuci, alune și multe alte, fructe ce le aștepți în fiecare an cu nerăbdare. Mă impresionează și fântânile cu ciutură ale căror apă este mereu rece pe timp de vară, apă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
500-550m, Breaza este de fapt o grădină cu case și vile de vacanță, cu locuitori harnici, iubitori de frumos, ce-și petrec sfârșitul de săptămână într-un mediu liniștit, sănătos și tonifiant. Casele se risipesc pe pante, prin poieni și livezi, ori sunt grupate în lungul terasei pe o distanță de opt km. dându-i așezării chipul unui adevărat „Câmpulung” prahovean. Astfel, cartierele Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului, Ograda, Surdești și Irimești se răsfață printre copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de o suprafață cu livezi ce reprezenta odinioară 42% din suprafața localității depășind cu mult media județului Prahova ce deținea locul 2 pe țară la pomicultură, locul 1 la producția de mere, pere și nuci, fiind menționată în primele șase orașe cu peste 1000ha livezi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
livezi ce reprezenta odinioară 42% din suprafața localității depășind cu mult media județului Prahova ce deținea locul 2 pe țară la pomicultură, locul 1 la producția de mere, pere și nuci, fiind menționată în primele șase orașe cu peste 1000ha livezi, ocupând locul al treilea între Cluj, Oradea, Lipova, Sighetu Marmației și Băicoi. Zootehnia beneficiază și astăzi de o suprafață apreciabilă de pășuni și fânețe, ele ocupând 51% din suprafața localității. Motiv pentru care densitățile de bovine, porcine, ovine sunt destul de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1 Utilizarea terenurilor Structura utilizării terenurilor este strâns legată de potențialul productiv al componentelor naturale, de lucrările de amenajare și ameliorare. Fondul funciar ara alcătuit în 1989 din 280 ha terenuri arabile, 1311 ha pășuni, 900 ha fânețe, 823 ha livezi și pepiniere. Față de aceste valori, după 1989 și până în 2003 au apărut modificări, așa cum rezultă din tabelul de mai jos. Situându-se într-o regiune cu condiții fizico-geografice mai puțin favorabile culturilor agricole, orașul Breaza reprezintă o regiune ce nu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
agricolă nu este foarte fertil. La momentul actual, pășunile și fânețele constituie suprafețele cu ponderea cea mai mare, ele reprezentând peste 90% din totalul terenului agricol. Această situație a apărut ca o consecință a noilor criterii de recenzare care consideră livadă numai terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea terenuri sunt numai în fermele Borungoci și Corneanca. Înseamnă că restul grădinilorcu pomi aparțin fânețelor pentru că permit obținerea fânului, pomii fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea terenuri sunt numai în fermele Borungoci și Corneanca. Înseamnă că restul grădinilorcu pomi aparțin fânețelor pentru că permit obținerea fânului, pomii fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În Geografia României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha livezi (ClujNapoca, Oradea, Breaza, Lipova, Sighetu-Marmației, Băicoiă. 7.3.2. Creșterea animalelor Condițiile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În Geografia României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha livezi (ClujNapoca, Oradea, Breaza, Lipova, Sighetu-Marmației, Băicoiă. 7.3.2. Creșterea animalelor Condițiile naturale, cele social-istorice și tradițiia locală îndelungată, au făcut ca locuitorii orașului Breaza să-și arganizeze gospodăriile pe acest profil agricol, ceea ce presupune specializarea și formarea unor deprinderi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
teraseloră cele mai mari suprafețe sunt cultivate cu porumb și cartofi, care dețin în această ordine și ponderile cele mai mari ale producțiilor. Acestea sunt urmate de legumele perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate ridicată : Borongoci și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]