1,950 matches
-
frecvente pentru lobii temporali stâng și drept, indiferent de zona focarului epileptic temporal și de fapt erau cumva produse mai des din zona sănătoasă decât din presupusa zonă afectată. Schimbările mentale subiective pot fi induse dintr-o zonă vastă a lobilor mediani temporali decât dintrunul sau două puncte discrete. În majoritatea exemplelor, fenomenele mentale complexe erau induse numai atunci când intensitatea curentului era suficient de ridicată să inducă dereglări ulterioare bilaterale și În ceea ce privește stimularea nu erau specifice zonei. Astfel autorii au concluzionat
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
exemplelor, fenomenele mentale complexe erau induse numai atunci când intensitatea curentului era suficient de ridicată să inducă dereglări ulterioare bilaterale și În ceea ce privește stimularea nu erau specifice zonei. Astfel autorii au concluzionat că experiențele halucinatorii produse de curentul stimulator sau de crizele lobului temporal au rezultat din reducerea la incapacitate a structurilor limbice. Ipoteza lor a fost susținută de descoperirea că tipul de experiență mentală produsă de curent era strâns legată nu de zona stimulată, ci de caracteristicile de personalitate ale individului. În
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
lor a fost susținută de descoperirea că tipul de experiență mentală produsă de curent era strâns legată nu de zona stimulată, ci de caracteristicile de personalitate ale individului. În mod contrar În schizofrenie, unde vocile halucinatorii reprezintă marca dereglărilor, stimularea lobului temporal median, nu a produs halucinații auditive la pacienții cu epilepsie non-psihotică. Anatomia și fiziologia hipocampusului, este singura potrivită răspândirii unor asemenea dereglări și recunoașterii când să o facă. Hipocampusul prezintă un Întreg sistem Între țesut de sinapse excitatorii succesive
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
paralel cât și În serie În unghiuri drepte, spre registrele asemănătoare unui computer ale celulelor dendritice piramidale În câmpuri CA succesive, apoi către subiculum pentru a se proiecta peste tot la talamus, amigdală, hipocampus, septul nucleic acumbens și neocortex incluzând lobul frontal. Impulsurile pot fi astfel supuse unei monitorizări rapide În timp ce circulă În jurul inelului hipocampic, o monitorizare care poate detecta ceva cunoscut sau necunoscut, siguranța sau pericolul (aura de teamă ubiquitous). Atunci nu e surprinzător că În hiocampus, girusul parahipocampic, amigdală
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
studiile lor, dovada patologiei la nivelul creierului afectat de schizofrenie. Proasta identificare a stimulilor, răspunsul emoțional inadecvat, atenția confundarea amintirilor cu realitatea și a gândurilor cu vocile reprezintă un „sine qua non” al dereglărilor. Scleroza temporală mediană și chiar pierderea lobului temporal În Întregime sunt, oricum, insuficiente pentru a produce schizofrenia. Din studiile pe pacienții shizofrenici și pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
vocile reprezintă un „sine qua non” al dereglărilor. Scleroza temporală mediană și chiar pierderea lobului temporal În Întregime sunt, oricum, insuficiente pentru a produce schizofrenia. Din studiile pe pacienții shizofrenici și pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
ca și pacienții cu epilepsie și psihoză, pacienții cu shizofrenie arată, cel puțin În aproape jumătate din cazurile examinate de Bogerts și colaboratorii (1985) și Într-o treime din cazurile studiade de Stevens În 1982, atrofie patologică sau fibroză În lobul temporal, pe lângă atrofie importantă În palidum sau hipotalamus. Într-un studiu longitudinal recent, Hughes (1985) a raportat că pacienții cu epilepsie cronică atât de tipul generalizat cât și de tipul focal, dezvolt6ă focare temporale În EEG, odată cu trecerea anilor Într-
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
legătură și a terminațiilor din hipocampus, așa cum a fost sugerat În studiile preliminare de Ferrier și colaboratorii (1983). Un asemenea deficit ar putea lăsa un „surplus” neechilibrat de sisteme normale opuse cum ar fi dopamina. Pe lângă acest lucru, dereglarea din afara lobului temporal În talamus, hipotalamus, regiunile suprafrontale și tegmentum, sugerată de distrugerea focală Întru-una sau mai multe din aceste zone, la nivelul creierului schizofrenic și care este găsită și la pacienții cu epilepsie și psihoză, ar putea fi legătura dintre aceste
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
care este găsită și la pacienții cu epilepsie și psihoză, ar putea fi legătura dintre aceste sindroame. De la dovezi la date, TLE și GE și GE, dar nu TLE „pur”, au o tendință să dezvolte asemenea schimbări, incluzând scleroza, În lobul temporal median. Pierderea neuronilor În schizofrenie cât și În epilepsie-psihoză se leagă de episoade timpurii de ischemie sau infecție, de efectele distructive sau de stimulare a crizelor limbice asociate cu răspunsurile endocrine, sau de stres.
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
Pupilele sunt excentrice. La periferia irisului se observă niște pete albe sau cenușii - irizații (pete Bronshfield). Nasul este gros și turtit, cu rădăcină seroasă. Nările sunt largi și proiectate înainte. Urechile sunt mici, asimetrice, implantate neregulat uneori nelobulate sau cu lobul aderent. Gâtul este scurt și gros, capul părând a fi implantat în torace. Din cauza lipsei șanțului cefei, occipitalul, gâtul și toracele sunt într-un singur plan. Toracele este mult lărgit, iar coloana vertebrală este hiperlordotică în poziție șezând și rectilinie
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
reali sunt cei care determină apariția acestor halucinații. c) Iluziile gustative și olfactive, sunt mult mai rare ca frecvență și se diferențiază deosebit de greu de halucinațiile sau interpretările delirante. Ele apar în cursul epilepsiei temporale, leziuni ale hipocampului, tumori ale lobului temporal; d) Iluziile, tactile sau cenestezice privesc simțul extern și pe cel intern, visceral, fiind iluzii raportate la propriul nostru corp. Ele se întâlnesc în cursul evoluției parafreniilor, al schizofreniei paranoide, precum și în delirurile ipohondriace; e) Iluziile de transformare ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ireversibil. În fazele incipiente se notează prezența unor tulburări emoțional-afective (anxietate, stări depresive, iritabilitate, explozii emoționale), stări de perplexitate sau o atitudine de suspiciune, diferite tulburări de personalitate. Toate acestea sunt legate, în principal, de o atingere lezională a lobilor frontali. În această categorie de tulburări, autorii anterior menționați, includ următoarele afecțiuni: a) Procesele degenerative sau demențele primare (demențele presenile Pick și Altzheimer, demența senilă și prebiofrenia, coreea cronică Huntington și maladia Creutzfeldt-Jakob); demența ASC; tumorile cerebrale; neuroinfecțiile (encefalitele virale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sifilitice a bolii. El pune în evidență pozitivitatea reacției Bordet-Waserman în lichidul cefalorahidian, confirmând prin aceasta natura afecțiunii. Din punct de vedere clinico-psihiatric, PGP poate lua mai multe aspecte psihopatologice cum ar fi: forma expansiv-excitantă, de factură hipomaniacală-moriatică, prin afectarea lobilor frontali; forma depresivă, forma apatică sau demențială; forma epileptoidă cu crize paroxistice de pierdere a cunoștinței de tip epileptic; forma medico-legală cu tulburări de comportament antisocial, delictual, cu caracter absurd. III) Epilepsia Epilepsia este un vast ansamblu nosologic care grupează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tonice sau clonice; crize convulsive hemigeneralizate, interesând numai o jumătate a corpului; crize motorii sau senzitive parțiale, interesând un segment corporal sau crizele jacksoniene; crizele adversive; crizele vertiginoase; crizele uncinate determinate de un factor situat în zona uncusului hipocampic a lobului temporal (crize vizuale, auditive, olfactive, gustative); crize afazice sau amnestice; crize vegetative. 4) Paroxismele epileptice cu manifestări psihiatrice sunt reprezentate prin apariția bruscă, cu caracter paroxistic, a unor manifestări pur psihiatrice cum ar fi: crizele halucinatorii; crizele de derealizare sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate fi produs de multe afecțiuni sistemice și neurologice care afectează diferitele părți ale creierului și care au forme de evoluție variate. Demențele au etiologii extrem de eterogene la fel ca și manifestările lor clinice. Primele leziuni sunt situate la nivelul lobilor frontali ai creierului fiind asociate cu schimbări de personalitate, pierderea inițiativei și sărăcirea limbajului. Leziunilor lobilor cerebrali temporali și parietali se asociază de tulburări de memorie și orientare. Din punct de vedere clinico-psihiatric, tabloul stărilor demențiale se caracterizează prin următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care au forme de evoluție variate. Demențele au etiologii extrem de eterogene la fel ca și manifestările lor clinice. Primele leziuni sunt situate la nivelul lobilor frontali ai creierului fiind asociate cu schimbări de personalitate, pierderea inițiativei și sărăcirea limbajului. Leziunilor lobilor cerebrali temporali și parietali se asociază de tulburări de memorie și orientare. Din punct de vedere clinico-psihiatric, tabloul stărilor demențiale se caracterizează prin următoarele: tulburări psihice, tulburări neurologice, tulburări somatice, schimbări în conduita și atitudinea socială, aspecte medico-legale. În evoluția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cardiace, stare de idioție. Monomanie: termen ieșit din uz, desemnând tulburări psihice izolate, de regulă unice, sau deliruri parțiale. Moria: tulburare psihică cu caracter jovial-expansiv, limbaj caracterizat prin jocuri de cuvinte, calambururi obscene sau expresii triviale, specific afectării lezionale a lobilor frontali. Mutism: atitudine caracterizată prin refuzul voluntar de a vorbi în absența oricăror afecțiuni centrale sau periferice ale sistemului expresiv al limbajului. Narcisism: atitudine egofilă de „întoarcere către sine”. Comportament individual care are ca scop și obiect propriul Eu. Narcolepsie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caz din experiența sa: intră în laborator un om de afaceri echilibrat și sigur pe el, surâzător și încrezător. După douăzeci de minute este redus la o zdreanță cuprinsă de ticuri și crize de nervi. Se trage fără încetare de lobul urechilor și-și frânge mâinile. Continuă să execute toate instrucțiunile ce i se dau, deși penibile, supunându-se până la sfârșitul experimentului. Incapabili să se revolte contra tiraniei experimentatorului (acesta îi trata cu impulsuri electrice), subiecții lui Milgram se explicau apoi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiind cunoscută și sub denumiri de tipul audiomutitate (mutitatea celor care aud), muțenie idiopatică, afazie congenitală etc. alexie - inabilitate și incapacitate de a citi și înțelege limbajul scris, consecutivă unei disoluții perceptive vizuale determinate de leziuni ale substanței albe din lobul occipital, asociată frecvent cu agnozii și afazii, în care subiectul este capabil de a se exprima verbal sau în scris, dar nu poate înțelege sensul cuvintelor scrise; este o formă de agnozie vizuală și este sinonimă cu cecitatea verbală. alfabetul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
În sistemul limbic, anormal de mic, au fost detectate celule dens împachetate, pe când în cerebel exista o descreștere a numărului de celule Purkinje. S‑a observat și o creștere substanțială a creierului, dar numai în anumite regiuni (ca, de exemplu, lobul temporal, parietal și nucleii bazali). În contrast cu aceasta, corpul calos, o conductă fibroasă care leagă cele două emisfere ale creierului, a scăzut în mărime în partea de mijloc și în cea posterioară. Creșterea masei creierului la indivizii autiști sugerează existența unei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
piramidă Malpighi. Piramidele sunt separate unele de altele printr-o bandă de țesut cu aspect asemănător labirintului, numită coloana Bertin. Teritoriul centrat de o piramidă Malpighi limitată lateral printr-o linie care trece prin mijlocul unei coloane Bertin constituie un lob renal. Teritoriul centrat de o piramidă Ferrein constituie un lobul renal (vezi figura 1). Figura 1. Secțiune prin rinichi Sistemul colector cuprinde calicele, formațiuni în formă de pâlnie în care drenează piramidele renale. Vârfurile piramidelor formează papila renală, în care
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
arătat că creierul lui Einstein nu prezenta o cuta anume, numită "Fisură silviana". Witelson specula că aceasta anatomie neobișnuită permitea neuronilor să comunice mai bine între ei. Alte cercetări sugerau că acest creier de geniu era mai dens și că lobul inferior parietal, asociat de cele mai multe ori cu abilitățile matematice, era mai mare decât în cazul persoanelor obișnuite. WILHELM KONRAD ROENTGEN (1845-1922), descoperirea radiației X și dezvoltarea ulterioară a științei despre atom ROXANA ARICIUC, clasa a XI-a C Colegiul “Costache
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sănătate. Cum să folosim metoda reflexologiei pentru a ne îmbunătăți auzultc "Cum s\ folosim metoda reflexologiei pentru a ne `mbun\t\]i auzul" Pe lângă stimularea degetelor, mai puteți acționa asupra punctelor reflexe din preajma urechilor. Masați în jurul urechii și trageți de lobi în jos. Puneți degetul mijlociu în spatele lobului, spre gât, și veți simți o adâncitură. Acesta este un punct reflex special, care va fi probabil dureros la apăsare. Folosiți mișcări ușoare de rotire, presând încet, pentru a permite energiei vindecătoare să
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a ne îmbunătăți auzultc "Cum s\ folosim metoda reflexologiei pentru a ne `mbun\t\]i auzul" Pe lângă stimularea degetelor, mai puteți acționa asupra punctelor reflexe din preajma urechilor. Masați în jurul urechii și trageți de lobi în jos. Puneți degetul mijlociu în spatele lobului, spre gât, și veți simți o adâncitură. Acesta este un punct reflex special, care va fi probabil dureros la apăsare. Folosiți mișcări ușoare de rotire, presând încet, pentru a permite energiei vindecătoare să pătrundă în canalele urechii interne. Problemele de
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
efectul fusese doar temporar. Doctorul White nu i-a spus ce avea de gând să facă. Pur și simplu, i-a luat mâinile și a început să-i maseze degetul mare, arătătorul și degetul mijlociu, pentru că durerea se localizase în lobul frontal. Între timp, discuta cu ea despre starea ei de sănătate. După trei minute, a rugat-o să-i indice cu mâna zona în care persista durerea. Ea a ezitat, apoi l-a întrebat: „Folosiți terapia mentală?”. După ce a clipit
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]