526 matches
-
am regulat pentru averea ce avem astăzi atât în inutul Bacăului, cât și în ținutul Tecuciului și târgul Bacăului, casele cu locul lor din acest târg după stăpânirea de față, asemenea și celelalte locuri atât cu bezmăn, cât și pe locă gospod, precum și via de la Barați, acestea fiind toată averea din care cea mai mare parte este a soției mele, de aceea în bună înțelegere cu dumneaei, precum mai sus s-a pomenit, regularizăm următoarele: 1. Din această avere să se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de foc, cu vapori, folosind lemnul. În 1864, moșia a fost supus exproprierii și partea din stânga Dunavățului și Dealul Morii au intrat în proprietatea luncașilor din acea parte de sat. După expropriere, moșia Dobreana avea o întindere de 773 ha, locă arabil 600 ha, pădure 115 ha, 12 ha grădină și parc, restul între drumuri, linii de exploatare, alte categorii de terenuri. Petru nu se amesteca în administrarea moșiei, lăsând totul pe seama fratelui, Gheorghe, mai priceput și foarte energic, care a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au intrat în stăpânirea fostei curți și grădini. III. 3 Societatea „Aeroteh” comaseazș o parte din fosta moșie a Roseteștilor Dumitru Bănuț, Jr. (Mitruț) - n. 8 mai 1950 Fiul Lucicăi (din numeroasa familie Boghiu) și al lui Dumitru Bănuț, de locă de prin Banat, ajuns colonel în armata română, s-a născut în București, dar a copilărit la Slobozia - Filipeni, la mama Boghioaia, care aduna vara, ca într-o tabără, toți nepoții, și nu erau puțini. Școala o face în București
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al Rosetteștilor. La „moșie”, Mitruț a construit o vilă, casă de vacanță, modernă, cu toate utilitățile, la care vine destul de des cu familia, cu prietenii sau cu oameni de afaceri, străbate împrejurimile cu ATV-urile și se oprește la un locă de suflet: Fântâna lui Dugheanu, acolo unde a amenajat un mică lac. Aici se simte el cu adevărat liber, degajat de toate grijile, stă de vorbă cu oamenii, se leapădă de zgura poluării chimice și fonice și se remontează fizică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lăsa moștenire urmașilor care puteau beneficia de averea moștenită dacă rămâneau în sat, pe aceeași moșie. La început, țăranul dependent se putea muta de pe o moșie pe alta, dar , după legiuirea de legare de glie din 1628, plecarea în alt locă se limita, fiind condiționată de o plată numită găleata de ieșire, care se plătea încă din secolul al XV-lea. ranii fără ocină, pierdută din diferite cauze (vânzare, cedare pentru a scăpa de o pedeapsă, donare silită etc.), puteau rămâne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și căzăturile. În cazul în care lemnul era făcut cherestea, întreprinzătorul dădea zeciuiala. în baza acestor „Așezăminte” s-au așezat locuitorii care au format satul Slobozia și bejenarii care au format satul Lunca. La așezare au fost liberi să ocupe locă de casă, de grădină, să planteze pomi și vie și, atunci când și-au construit „casele”, au defrișat locul și au folosit lemnul. Unii locuitori au ocupat și îngrădit mai mult loc, fără să fie impus la zile de clacă suplimentare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grădină, să planteze pomi și vie și, atunci când și-au construit „casele”, au defrișat locul și au folosit lemnul. Unii locuitori au ocupat și îngrădit mai mult loc, fără să fie impus la zile de clacă suplimentare. Pentru vite primeau locă de păscătoare și locă de cosire, iar pentru arătură, primea de la proprietar atât pământ cât putea lucra, de pe care plătea zeciuiala. Documentele de cancelarie, dar și cele particulare, de moștenire, de vânzare, abundă în mărturii despre robii țigani care puteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și vie și, atunci când și-au construit „casele”, au defrișat locul și au folosit lemnul. Unii locuitori au ocupat și îngrădit mai mult loc, fără să fie impus la zile de clacă suplimentare. Pentru vite primeau locă de păscătoare și locă de cosire, iar pentru arătură, primea de la proprietar atât pământ cât putea lucra, de pe care plătea zeciuiala. Documentele de cancelarie, dar și cele particulare, de moștenire, de vânzare, abundă în mărturii despre robii țigani care puteau fi dăruiți, vânduți, despărțiți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de loc, de regiune - deal, șes sau munte - în acordarea unor suprafețe de pământ mai mari sau mai mici. Au fost avuți în vedere cei neputincioși (nevolnici), văduvele fără copii, țăranii care nu au prestat muncă de clacă primeau doar locă de casă și de grădină. Conform art.4 din Circulara Ministerului de Interne, nr.9378, în suprafețele repartizate pentru casă și grădină 12,5 prăjini - erau cuprinse căile de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din categoria amintită n-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din categoria amintită n-au primit mai mult de 10 prăjini, adică 1790m2. În temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat altul în Lunca, fie că nu au avut cu ce plăti ratele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau dreptunghiulară). Lemnul era de „pe loc”, adică din locul unde s-a început defrișarea pădurii, era prelucrat sumar, cojit, folosit cât era de lung, iar la capete se decupa cu toporul un loca rotund, până la jumătatea grosimii. În aceste locașuri se așeza lemnul pe laturi și apoi se continua clăditul, lemn peste lemn, avându-se grijă de ușa de la intrare, geamuri (mici, acoperite cu piele, cu bășica animalelor până a se folosi sticla
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în exces de telomerază și imortalizarea celulară. O altă proteină oncogenă a aceluiași virus al Papillomatozei umane (HPV-p.E7) are o acțiune similară cu p.E6. Domeniile localizării semnalelor nucleare (după M. Tao și colab., 2003), (res pectiv NLS = Nuclear Loca lization Signals) și al proteinelor asociate (PDZ), sunt plasate inferior, indicându-se și funcția îndeplinită de respectivul domeniu: inhi bare a apoptozei, localizare în nucleu, poliploidie. B. Antigenul E7 al HPV-16 are o structură și așezare relativ asemănătoare cu cele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu DZ tip 1, IDDM2, a fost localizată la nivelul genei insulinei și al promotorului acestei gene de pe cromozomul 11 (Hitman et al., 1985; Bennett et al., 1995). Se estimează că IDDM2 aduce circa 10-15% din susceptibilitatea genetică. Alți doi loci asociați DZ tip 1 identificați mai recent, în urma unor studii de asociere, sunt genă CTLA4 de pe cromozomul 2q33 (Ueda et al., 2003) și genă LYP/PTPN22 de pe cromozomul 1p13 (Bottini et al., 2004; Smyth et al., 2005). În rest, în urma
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
Noaptea, se visa în cușca scolopendrelor, se simțea furnicat de mii de picioare subțiri, gâdilat de antene și înțepat de colți otrăviți". Întors în casa părintească, fiul lui Manole pare intimidat de umbra tatălui său, care impregnează, ca un genius loci (comparația mea nu este deloc fortuită bătrânul este înfățișat ca "bun latinist și mare cititor de literatură antică", mergând până într-acolo, încât să-și transforme o încăpere în tricliniu), murii vechiului conac. În sfârșit, Costache ajunge în camera de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
relevante se dovedesc versurile din volumul Ca un vagabond într-o flanelă roșie (1996), alcătuit de prietenii poetului, incluzând versuri din perioada 1972-1979. Se remarcă aceeași litanie/confesiune a unui exclus nostalgic și, pe lângă obsesia Banatului natal, cu ale sale loca periucunda, poate fi detectat alt topos, într-o poezie-reportaj evocând un timp pierdut și, totodată, iubirea: „Banat, Brabant românesc cu miriști și țărani/ care chiar dacă nu mai sunt țărani/ fac totul să-și pârlească porcul cu paie” (Banat, Brabant românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
de un nou concept în filosofia culturii?! Nu cred! Dar, să mă explic. în limba latină cuvântul cultură desemna acțiunea de îngrijirea pământului: cultură agri. Termenul era atât de specializat, încât Vergilius numea locurile care nu cunoscuseră încă mâna omului, "loca humana cultu vacanția". Cel care cultiva pământul era un cultor: cultor terrae. Un al doilea sens al cuvântului era specializat în a denumi cultură spirituală: cultură animi, sau chiar mai nuanțat - cultură litterarum. în fine, un al treilea sens se
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
precum aceea propusă în albumul de față. Dincolo de ele, abia sugerată, o lume solemnă sau umilă, după caz, invită oricum la atitudine comprehensivă. Memoria ei se regăsește în suita de imagini cuprinse în album, confirmând o dată în plus acel genius loci pe care străinul de cetate îl recunoaște, fără a-l defini totdeauna, la Iași. Pictorul însuși pare că se apropie, respectuos și tandru, de valorile specifice locului, așa cum făcuse altădată în Dorohoiul natal, la Voroneț sau la Ardeluța, stabilind firește
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
unui loc e dat gradul de pietate cu care își molipsește vizitatorii. Gradul acesta nu e indiciul atractivității turistice - care nu are legătură cu atmosfera împrejurimilor, doar cu reclama iscată în jurul lor -, ci măsura puterii de rezonanță pe care genius loci o are asupra celor care vin la chinovie. La Putna spiritul locului are efectul unei regenerări și înrîurirea unei întăriri, amănunt cu atît mai straniu cu cît schimbarea n-o resimți decît după ce ai plecat de acolo, de obicei în
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
Pleșu, Nicolae Steinhardt, Ionel Tudor sau Octavian Paler. Dacă există așadar un spirit "spirist", adică o paradigmă educativă moștenită de pe vremea venerabilului Spiru, atunci cele două autoare nu numai că se simt pătrunse de el ca de un veritabil genius loci, dar pe deasupra vor să-l transmită mai departe sub forma colocvială a depănării dialogului de față. Împărțindu-și atribuțiile, rolul vioarei întîi îi revine Codruței Missbach, în vreme ce Cristina Ștefan își asumă rolul "novicei" așteptînd îndrumare. "Ca nou venită în Colegiul
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
coleopteră care se transformă într-un spiriduș. În treacăt fie spus, labirintul este același din Hellboy, regizorului i-a plăcut atît de mult încît nu s-a abținut să-l mai folosească odată. Tot acolo îl descoperă pe Faun, genius loci, stăpîn al labirintului, cel care-i relevă adevărata sa identitate princiară, - este de fapt Prințesa Moana și aparține regatului subpămîntean, regatului morților -, dar și necesitatea de traversa trei probe pentru a dovedi validitatea acestei identități pînă la prima lună plină
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
Clișeul ne spune că totul a fost deja spus, însă farmecul stă în faptul că inocența reinventează totul, reface lumea de la capăt, nu pierde bucuria de a repeta cu încredere aceleași lucruri. Regizorul nu face decât să dialogheze cu genius loci, care se poate încarna pasager și în polițistul care dirijează circulația și face introducerea de curtoazie în Cetatea Eternă, un dialog inteligent, spumos, amical, făcut din reamintiri și din bucuria intensă de a trăi care pe alocuri ne reamintește de
Dragoste în stil italian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4357_a_5682]
-
background referențial cu valențe pozitive. Atașamentul față de acest spațiu este unul al nativului: „De ce scriu? Fiindcă am văzut lumina zilei în Cernăuți”, va mărturisi poeta într-un credo foarte semnificativ pentru gândirea sa. Astfel, începutul și sfârșitul întâlnesc același deus loci însoțind-o pe poetă în peregrinările ei prin lume: „Din leagăn/ mi-a căzut privirea/ în Prut” și dintre „averile” sale face parte și „mormântul meu din Bucovina” (Testament). Câteva poeme poartă titlul de Bucovina, văzută în memoria ei afectivă
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
au fost regalați cu daruri pe măsură, ei venind în piață, tradițional, ceva mai târziu. A fost, astfel, Narcotic Sound, adică Marius Mirică și Christian D. (Dumitrescu), cu al lor „dance-house-latino” din care n-au lipsit hit-urile „Mamasita”, „Lambada loca” sau „Dança bonito”, dar n-au lipsit nici atât de îndrăgiții DJ Sava și Raluka. Alexandra Raluca Nistor, născută la Deva, a făcut mai întâi carieră în muzica ușoară, cu Trofeul festivalului internațional „G. Grigoriu” de la Brăila, un premiu II la
Serb?rile iernii by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84313_a_85638]