525 matches
-
în topometrie ar măsura rapid un dreptunghi care ar ava probabil o suprafață de câteva sute de metri pătrați unde, iată, se întâlnesc trei nume de savanți ieșeni, români, europeni, mondiali. Fără să vreau mă duc la semnificația acelui "genius loci". Am un sentiment de măreție, într-un fel justificat, și mă întreb: numele celebre amintite sunt ale mele sau poate eu sunt al lor? CULTURA VORBIRII Dacă la început a fost Cuvântul, să vedem cum s-a ajuns la Elocință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și noi cu viețile noastre? Cine își reconstruiește trecutul altfel, dacă nu cu nostalgiile prezentului pe care-l trăiește? Ceea ce credem noi că are vârsta lui Hristos datează de fapt de pe timpul bizantinilor, care au fixat primii amplasamentul acelor ipsissimi loci, al Nașterii Domnului și al Patimilor lui. Și tot așa cum Evangheliile descriu infinit mai bine ultimele zile ale lui Isus decât primii săi treizeci și doi de ani, mai bine scurta lui agonie decât anii de formație, pentru că sensul util
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
condiționată de „recluziune, fuga de om, de orice viețuitoare, de lumina soarelui chiar”, după zece ani inițiatici, în baladă. Ipostaza ofidiană din Mistricean I(7) combină simbolul șarpelui protector al casei, întâlnit și în mitologia greco-romană sub forma lui genius loci cu implicații ce țin de cultul strămoșilor, al căror totem este aici șarpele. „Atributele comune cu anticele divinități ocrotitoare ale vetrei, de tipul Larilor domestici, zeului Lateranus, zeiței Mania, Manilor și Penaților latini” fac din dușmanul ofidian o apariție complexă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
domestici, zeului Lateranus, zeiței Mania, Manilor și Penaților latini” fac din dușmanul ofidian o apariție complexă ce acționează și ca limită extremă în Centrul Lumii. În basmul Dobrița, șarpele „insistă” să fie adus în plan domestic, ipostaza lui de genius loci implicând o mișcare dinspre exterior spre nucleul existenței cotidiene: „Și mergând la-vânătoari el, ieșa un șarpi mari-nainti. Când să ducea lavânătoari, ieșa șarpili acela-nainti. Și mergând așa, ce zice-mpăratu? ’Ce: «Doamne, zâce, eu pui mâna pă șarpile ista șî-l
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
șarpele crește sub talpa casei, spațiu „bazic” (Vasile Lovinescu), la a cărui temelie se încolăcește, delimitând așezământul în mod magic. Precum dragonul, șarpele are o simbolistică ambivalentă: una negativă, pe care a augmentat-o creștinismul și una pozitivă, de genius loci. Prima conotație pare să aibă ca origine orientul, unde șarpele apare ca „principiu al răului” iar cultura populară a preluat această perspectivă: „el a fost făcut de drac, de aceea pielea lui e piele de drac. Diavolul l-a făcut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
respectiv coaba loc mare, câmp, pământ cultivat. Columb a numit Cuba și Juana, în cinstea principelui moștenitor Don Juan al Castiliei. Juana era și numele fiicei regelui Castiliei, care, rămasă văduvă, a intrat în istorie sub numele de "Juana la Loca" Ioana nebuna! În urma unui decret regal din 28 februarie 1515, regele Fernando El Catolico a dispus ca insula să se numească "Fer-nandina". În prima operă literară locală "Espejo de la paciencia", apărută la 1608, autorul, Silvestre de Balboa, vorbește de "Dorada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
1497 în ASF, Tratte, 14, cc. 53v-57v. 30 Alocația din 27 aprile 1476, din copia înregistrată în ASF, SCAS, 25, cc. 59v-60r: "Approbari non possit aliquod statutum de novo edendum per aliquos subditos [...] nisi prius fuerit confirmatum per rectorem dicti loci pro communi Florentie". 31 W.J. Connell, " Îl commissario e lo stato territoriale fiorentino", în Ricerche storiche, XVIII, 1988, pp. 591-617 [capitolul 9 în acest volum]. 32 M. de Montaigne, Journal de voyage, în F. Garavini (ed.), Gallimard, Paris, 1983
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru subpântec. și câștigau parale multe „directorii“ lui de local, chelnerii și picolii, orchestranții și dizeurii și, cel mai puțin, mult mai puțin dintre toți, câștigau bietele femei „artiste“, Încheindu-și mai toate cariera ca an treprenoare ale toaletelor acelorași loca luri și În mici traficuri de antremeteuze de cocaină și heroină, sau, mai modest, de „Olla Gumi“. Cunoscutul chelner Apostol de la Continental, prietenul melomanilor, al pictorilor și al colecționarilor de artă, posedă și astăzi - când toată lumea a renunțat la acele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
știau despre ce este vorba și ne cereau să ne rugăm și pentru ei. Tot în coloniile Luciu Giurgeni, Strâmba și mai apoi și la Salcia am întâlnit și pe preoții maghiari din Transilvania ca: Pr. Fr. Covaci, fost Ordinarius loci la Alba Iulia, Pr. Radulli și alții cărora nu le mai știu numele. În ultimul timp de detenție, în lunile mai-iunie 1964, am fost transferați la Salcia - o colonie specială pentru deținuții legionari tot în Balta Brăilei, care acum i-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
locului natal, implicit al copilăriei ca vârstă de aur. Doi „mari clasici”, dintre care unul romantic, excelează în acest sens : Mihai Eminescu și Ion Creangă. Antiliric, naratorul expediază iritat aceste clișee ale emoției regăsirii, a răspunsului simpatetic din partea lui genius loci, deconstruind mali- țios- sarcastic acei topoi semnificativi ai absorbției nostal- gice în matcă, ai căderii delicioase în originar. Ruptura este deplină, alienarea totală, iar denunțarea clișeului devine expresia favorită a dezrădăcinării. Atât amintirile de călă- torie la Paris ale companionilor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
În acest joc de atragere- respingere, se regăsesc premisele unei posibile acomodări, dar și mai vechea piesă a opoziției dintre centru și periferie, dintre două spații culturale ca spații formative cu propria matrice conceptuală și civilizațională. Caragiale constituia un genius loci al acestei lumi, de aceea polemica dintre cei doi prieteni privitoare la comediile lui Caragiale devine relevantă într-un context mai larg decât cel al unei estetici sau al unui gen. Perioada când Stanca montează la Sibiu în 1947 piesa
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
chiar numele locului în care ne petreceam copilăria la Văleni, acolo visam mereu să întâlnim, și eu, și sora mea, legenda locului în piele și oase. Un cal alb, o iapă albă, care apărea și dispărea, un fel de spiritus loci care dădea celor întâlniți o aură de irealitate. Păscând turmele, vedeam în schimb pe cer caii albi ai norilor, trăgând după ei corăbii la fel de albe în imensitate. Se spune că muzica lui Mozart poate vindeca surditatea, având o putere terapeutică
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
superiorității unor alele și a modificărilor frecvenței genetice, deși competiție ca atare se desfășoară între indivizi.. In ultimile decenii, genetica populațiilor a cunoascut un mare avânt, datorită dezvoltarii geneticii moleculare și folosirii electroforezei pentru izolarea și identificarea proteinelor ce reprezintă loci pentru gene. Aceste tehnici sunt astăzi relativ simple, și permit analizarea rapidă a unui număr mare de indivizi. Se pot evalua astfel variațiile în cadrul unui singur genotip, în cadrul genotipurilor dintr-o populație, sau specie, sau alte nivele taxonomice. Această activitate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în cazul împerecherilor mai îndepărtate (de tipul semifrați x semisurori), s-a luat în calcul utilizarea unui singul mascul per populație. Prin încrucișări sistematice, urmate de creștere a gradului de homozigoție, se obțin linii de animale domestice la care majoritatea locilor sunt homozigoți, numite linii consangvine. Aceste linii sunt frecvent utilizate în practica ameliorării păsărilor, a viermilor de mătase, dar mai rar la mamifere, unde intrevalul de generație este mare și ele sunt dificil de obținut. Cu atât mai mult, cu
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
practica zootehnică se obtin hibrizi, care au două caracteristici favorabile: sunt mai uniformi genotipic și fenotipic decât formele parentale (legea întâi mendeliană), fiind mai ușor de exploatat; manifestă fenomenul heterozis la caractere care conferă organismului adaptabilitate. Hibrizii, având mai mulți loci heterozigoți decât parentalii, secretă mai multe enzime și hormoni decât formele parerntale, ceea ce duce la o mai bună valorificare a hranei, o rezistență sporită la boli și dăunători, precum și la condiții de mediu defavorabile. Fenomenele ce sunt sumate sub titulatura
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
nr.2/1993. 108. LlNIHART, O, P. KVASNICKA, V. SLECHTOVA, and J. POKORNV. (1986). Induced gynogenesis by retention of 216 the second polar body in the common carp Cyprinus carpio P., and heterozygosity of gynogenetic progeny in transferrin and FDH-Bi loci. Aquaculture 54: 63-67. 109. LOBCHENKO, V. V and V I. DOMANCHUCK, (1985). Growth rate and peculiarities of artificial selection of Frasinet common carp in conditions of Moldavia in E. V. Kozhokaru ed., Ryhochosjaistvennye Issledovanija Prudov I Estestvennych Vodoemov Moldavii Shtinitza
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
resistance to oxygen deficiency among common carp larvae with different transferrin and esterase genotypes. Izvestija Gosudarstvennogo Nauchno issledovatelskogo, Instituta Ozernogo i Rechnogo Rybnogo chosjaistva (GosNIORCH) (Leningrad) 130: 107-111 (RE). 167. TSCMERHENOK, Yu. I. (1980). Natural selection for Tf and Est loci during the winter in Ropsha common carp breed in L. A. Kuderskv ed., Problem)/ Genetiki i Selekcii Ryb. GosNIORCH Publ., Leningrad (RE), pp. 94-99. 168. VALENTA, M., International seminary on increasing the productivity by selection and hybridization. Szarvas. 1976. 169. VALENTA
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
applications to warm water fishes. Aquaculture 33: 373-381. 182. WOHLFARTH, G. W. and G. HlJLATA. (1989). Selective breeding of cultivated fish in M. Shilo and S. Sarig cds., Fish Culture in Warm Water Systems: Problems and Trends. CRC Press, Inc., Loca Raton, pp. 21-64. 183. WOHLFARTH, G., M. LAHMAN and R. MOAV (1963). Genetic improvement of carp. IV. Leather and line carp in fish ponds of Israel. Bamidgeh 15: 3-8. 184. WOHLFARTH, G., M. LAHMAN, G. HULATA and R. MOAV (1980
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
evrei trimiși să lucreze sub or dinile acestei companii sunt obligați să respecte și să execute cu strictețe următoarele dispozițiuni: 1) Oricând și oriunde vor vorbi numai românește. 2) Nu vor avea niciodată niciun fel de contact cu populația civilă, loca lă sau nu, nici chiar prin vorbă, sau scris, cu excepția personalului serviciului drumurilor și cel sanitar. 3) Cu ofițerii, subofițerii și trupa, nu vor avea niciun fel de alte legături, decât numai cele privitoare la chestiuni de serviciu. 4) Atât
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de altă parte, se pare, din nou - Todorov confirmă - că trecerea studiului literaturii dinspre dreapta Înspre stînga era inevitabilă după victoria Aliaților În război. Teoria germană a esenței locale a literaturii, una dintre manifestările cele mai profunde ale lui genius loci, era discreditată. Literatura revenea ca ideea unui universal În absența oricărei determinări locale, de analizat nu numai ca operă-efect a unui fascicul de cauze, conform pozitivismului postromantic. și aici, desigur, căile puteau fi multe: una era cea culturală, dar conceptul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
folosită mai ales la Genova, a distribuirii în părți egale a încărcăturii vaselor, aceste părți reprezentând adevărate acțiuni pe care o singură persoană le putea poseda. În felul acesta și riscurile erau împărțite. Părțile, denumite fie partes, fie sortes, fie loca, erau considerate fiecare o marfă ce se putea vinde". Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București,1994, p. 31. 37 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, pp. 40-48
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
animalelor 1. Tuberculoza bovină 2. Febra aftoasă 3. Leucoza enzootică bovină 4. Turbarea*) 5. Paratuberculoza 6. Encefalopatiile transmisibile la animale; encefalopatia spongiformă a bovinelor, scrapia 7. Pesta porcină clasică 8. Anemia infecțioasă ecvină 9. Boala Aujeszky 10. Salmonelozele aviare 11. Loca americană și bolile virotice ale albinelor 12. Varooza albinelor 13. Pesta porcină africană 14. Pesta bovină 15. Pesta ecvină 16. Pesta rumegătoarelor mici 17. Pesta aviară (influența aviară) 18. Stomatita veziculoasă 19. Pleuropneumonia contagioasă a bovinelor 20. Boala veziculoasă a
ORDIN nr. 98 din 9 noiembrie 2004 privind actualizarea listei bolilor transmisibile pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162643_a_163972]
-
2005. 1. Tuberculoză bovina 2. Febră aftoasa 3. Leucoza enzootica bovina 4. Turbarea*) 5. Paratuberculoza 6. Encefalopatiile transmisibile la animale; encefalopatia spongiforma a bovinelor, scrapia 7. Pesta porcină clasică 8. Anemia infecțioasă ecvina 9. Boală Aujeszky 10. Salmonelozele aviare 11. Loca americană și bolile virotice ale albinelor 12. Varooza albinelor 13. Pesta porcină africană 14. Pesta bovina 15. Pesta ecvina 16. Pesta rumegătoarelor mici 17. Pesta aviară (influență aviară) 18. Stomatita veziculoasa 19. Pleuropneumonia contagioasă a bovinelor 20. Boală veziculoasa a
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 2 septembrie 2004 (*actualizata*) privind acordarea despăgubirilor pentru animalele taiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidarii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161018_a_162347]
-
să evite orice răspândire a agenților patogeni. Capitolul IX Cerințe pentru produse apicole A. Materie primă 1. Produsele apicole destinate exclusiv utilizării în apicultură trebuie: a) să nu provină dintr-o zonă ce este supusă unor interdicții asociate cu apariția locii americane sau acariozei dacă, în caz de acarioza, zona de destinație a obținut garanții suplimentare în conformitate cu prevederile art. 14, alin. (2) al "Normei sanitare veterinare stabilind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul României cu statele membre și importul
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 29 septembrie 2003 ce stabileşte reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155335_a_156664]
-
o exploatație ce nu este supusă restricțiilor datorită apariției bolilor la albine și colectate din centrul unei regiuni cu o rază de 3 kilometri ce nu a fost supusă, timp de cel putin 30 de zile înaintea livrării, restricțiilor datorită locii americane ce este o boală obligatoriu notificabila"; și b) autoritatea veterinară competența ce supraveghează întreprinderea de productie înregistrată a stampilat documentul comercial. ... Capitolul X Cerințe pentru oase și produse pe bază de oase (excluzând făină de oase), coarne și produse
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 29 septembrie 2003 ce stabileşte reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155335_a_156664]