413 matches
-
știi ce este locul geometric, că ești puternic, căpitan și pivot la handbal, că ești om mare. Și se mai face că te plimbi prin pădurile astea ca un tigru siberian. Și ai plecat la vânătoare de iepuri, căprioare, cerbi lopătari, lupi, vulpi, viezuri și pisici sălbatice. Pe scaun, enoții s-au uscat, iar În sobă focul arde singur. Singur și trist ca un șacal. Cumva, totuși ai pus de o răceală, de un guturai și de va fi așa, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de un carst antropic, generat de exploatarea sării de către om. Apar, astfel, puțuri, galerii și gropi de prăbușire la Mânzălești, Podul Natural (Ponoare - Podișul Mehedinți) Masiv de sare (Praid) Cușma Dorobanțului (Munții Ceahlău) „Tigăile Mari” (Munții Ciucaș) Babele (Munții Bucegi) Lopătari, Slănic Prahova (Subcarpații Curburii), Ocnele Mari (Subcarpații Getici), Tg. Ocna (Subcarpații Moldovei), Sovata-Praid, Ocna Mureș, Ocna Sibiului, Ocna Dejului (Depresiunea colinară a Transilvaniei). 2.1.2. Relieful dezvoltat pe conglomerate Este rezultatul unui proces de eroziune diferențiată, în funcție de natura liantului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Focul viu este un proces natural de autoaprindere la suprafața terestră a gazelor de sondă emanate din scoarța terestră datorită frecării gazelor cu rocile silicioase? În țara noastră fenomenul este întâlnit la Andreiașul de Jos (jud. Vrancea) și Terca (comuna Lopătari, jud. Buzău). Peștera Românești (dispusă pe 3 nivele, cu o lungime de 1.450 m), situată la sud-est de satul Românești din județul Timiș, pe versantul stâng al Văii Fărășești (Munții Poiana Ruscă), este renumită pentru acustica deosebită și concertele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
gardurile. Când lemnul a devenit marfă, cei care aveau resurse să facă tăieri masive au profitat de legea devălmășiei și au tăiat fără limită. Perioada aceasta de abuzuri cu efecte devastatoare asupra pădurii este foarte bine ilustrată de D. Sârbescu Lopătari (apud Stahl, 1998, vol. II, pp. 183 184): Nu cred să fi existat vreodată vreun chip mai barbar de distrugere a unei păduri, ca acesta. [...] pe de o parte, focuri năprasnice, pe de alta sutele de topoare au lucrat în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ușa cămării unde-și ținea ultimele provizii de vin și mâncare. Fiind singură sub plapumă și crezând că sunt hoții, coborî la cămară abia spre dimineață când zgomotele se potoliră și descoperi în jurul butoiului cu moare de varză patru cerbi lopătari beți turtă care, la vederea ei, se îndepărtară pe două cărări, în șir indian, spre pădure, boncăluind de mama focului. Ba, colac peste pupăză, prin noiembrie dădu un ger năpraznic și dispărură și sapele de lemn, fiind puse pe foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
luciului. Înainte de a ajunge la salcâmi, m-am oprit între papuri nalte, căci dincolo, în acea grădină ascunsă a liniștii, se zbenguiau cu glasuri, cârcâiri, clămpăniri de plisc și bătăi de aripi toate neamurile de sălbătăciuni aripate - de la lișiță până la lopătari. Erau și cele două specii de gâște, și cele douăsprezece neamuri de rațe, și mierlele, și privighetorile, și ochiul-boului. Era un sobor rar, pe care l-am mai văzut în viața mea încă de două ori trei ori. Era jocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Domn în Tara Moldovei (1792-1797; 1802-1806). footnote>măi, pe vremea lui Moruzi... He, he, ce vânători făcem noi pe-atunci măi... ci vânători! mai mult pentru sine, murmurând. „...- Măi, Fa... Fanachi, parcă așa îți zâci! Când mai vânăm, măi, un „lopătar“, ha, ci zâci? și boierul îi zâmbi cu gura mult lărgită, și ou ochiul acela adânc, cenușiu și lăcrimos, bătându-l pe umăr cu mâna, de-l trecură pe bietul țăran toți fiorii. - Păi,.. păi, să vânăm, Coani Griguță... să
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
din fața lui, altădată bărbat falnic și vânător strașnic, cum rar a mai văzut. ... Fanachi, țăran înțelept și isteț, îi făcea pe plac boierului, deși, de când ei se știau pe lume, n-au auzit ca cineva să fi vânat un Cerb lopătar<footnote Cerb lopătar, specie de mamifer rumegător din familia cervidee, cu coarne mari și ramificate și lățite în formă de lopeți. Anuca, fata pădurarului footnote>. El era doar legendă... Lopătarul, după ce s-a rărit, a dispărut din codrii Fălciului, cu
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bărbat falnic și vânător strașnic, cum rar a mai văzut. ... Fanachi, țăran înțelept și isteț, îi făcea pe plac boierului, deși, de când ei se știau pe lume, n-au auzit ca cineva să fi vânat un Cerb lopătar<footnote Cerb lopătar, specie de mamifer rumegător din familia cervidee, cu coarne mari și ramificate și lățite în formă de lopeți. Anuca, fata pădurarului footnote>. El era doar legendă... Lopătarul, după ce s-a rărit, a dispărut din codrii Fălciului, cu desăvârșire, cu mulți
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și lățite în formă de lopeți. Anuca, fata pădurarului footnote>. El era doar legendă... Lopătarul, după ce s-a rărit, a dispărut din codrii Fălciului, cu desăvârșire, cu mulți, foarte mulți ani înainte. De pe atunci... cel puțin prin partea locului, Cerbul lopătar n-a mai fost văzut de nimeni niciodată... Vânătorii bătrâni, iscusiți... povesteau demult, că doar l-au văzut... așa, în două salturi lungi... parcă plutea în aer o vreme, și ca o nălucă, dispărea. Se mai povestea că atunci când lopătarul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lopătar n-a mai fost văzut de nimeni niciodată... Vânătorii bătrâni, iscusiți... povesteau demult, că doar l-au văzut... așa, în două salturi lungi... parcă plutea în aer o vreme, și ca o nălucă, dispărea. Se mai povestea că atunci când lopătarul apărea pe lizieră, purtându-și cu măreție coroana coarnelor de o frumusețe unică, uitai că ții în mână pușca... „Era fascinant să-l vezi!“ spuneau ei. În fața lui înțepeneai, ca vrăjit, așa cum te prindea vremea. Nici n-ai clipit a
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Nici n-ai clipit a doua oară, și el într-un salt lung, lung, a dispărut în inima codrului, ca o vedenie. Te frecai la ochi, întrebându-te... „Oare, chiar a fost?“ și totuși, nefericitul moșier... dorea să vâneze un lopătar. Când se uita la tine, bărbos, îndoit de șale, sprijinit în toiag, doar din ochiul adânc, cenușiu și lăcrimos, țâșnea ca o suliță, o privire vie care te pătrundea neîndurat, te făcea să-l asculți și să-l respecți. ...Acum
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
merse o bucată, apoi coborî o râpă care intră într-o vale largă... Valea lui Darie. Se strecură printre copacii doborâți de furtuni, să se posteze într-un loc cât mai potrivit. Căpriorii, poate, sperând într-o minune, și un lopătar... aveau să treacă peste marginea de sus a crestei. El le cunoștea poteca, spre izvor la adăpătoare. Mistreții o străbăteau chiar prin mijloc, vulpea și lupul ocoleau însă locurile despădurite. Privi în jur... căută un loc cât mai potrivit să
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
optzeci de posibile încuietori. Înainte de a lua trenul spre Sofia, Maiko vrea să ne cinstească la un restaurant nu prea scump, cu mâncare tradițională. Ne-am decis pentru Hanul lui Manuc, ca să păstrăm decorul balcanic. Comandăm sarmale din carne de lopătar și ciorbă de văcuță. Chelnerul-șef vine urmat de trei ospătari cărând platourile acoperite: aici aveți ciorbița, aici mămăliguța și smântânica, dincolo sărmăluțele. Doriți și pâinică? Nu? Atunci să aveți poftă! Aaa, vinișor de care? Avem un Cabernetuț demisec deosebit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
unor autorități prin fața cărora a trecut coloana poloneză. Urmăriți de trupele țariste, vreo 30 de polonezi rămăseseră în urma coloanei încât aceasta din urmă a ajuns la mănăstirea Vintilă Vodă în formație cu 78 de oameni. Loviți la Vintilă Vodă și Lopătari, polonezii au pierdut 7 oameni (morți), majoritatea predându-se, restul găsind scăpare prin fugă și adăpost la localnici. Într-un raport din 22 septembrie, cârmuirea județului Buzău pretindea să știe că detașamentul polonez ar fi intrat în Muntenia „întru înțelegere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
emigrați polonezi, ordine de arestare, rapoarte ale urmăritorilor denotă asprimea represiunii. În Țara Românească, Matache Codrescu, devenit subprefect de Buzău al contrarevoluției și Fănică Poenaru (ajutorul celui dintâi) au fost direct implicați în nimicirea detașamentului polonez la Vintilă Vodă și Lopătari, în vreme ce comisia de cercetare a participanților la revoluție s-a oprit asupra tuturor cazurilor legate de acțiunile polonezilor. Gradowicz a fost arestat și deținut vremelnic la Văcărești, iar arestarea celor doi cârmuitori ai județului Buzău în vremea revoluției, Scarlat Voinescu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se roage. "Tribul meu este bolnav și vreau să-l fac sănătos etc." Se străduiește să adoarmă dar este mereu trezit de zgomote stranii: aude grohăituri, horcăieli, mugete, răgete de fel de fel de animale (urși, lei de munte, cerbi lopătari etc.). În cele din urmă adoarme și asistă, în somn, la o ședință de vindecare șamanică: "ei erau jos, la poalele muntelui. Îi auzeam vorbind și cântând. După aceea am auzit un șaman gemând. Un doctor cânta și îl îngrijea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al filmelor cu flăcăi țărani care părăsesc satul natal pentru a lucra într-o fabrică. Petre Orșa, țăranul venit din satul lui de munte ca să ajungă oțelar la Hunedoara, este interpretat de un Florin Piersic debordând de energie. Începe ca lopătar la gura furnalului și ajunge într-un timp record să scrie ziarele despre el. Se umflă în pene și o face pe vedeta. Vrea să plece, dar forța de convingere a colectivului își spune cuvântul și așa este recuperat pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Mediator între cer și pământ, simbol al soarelui ce răsare și urcă spre zenit, cerbul este o imagine arhaică a reînnoirii ciclice. Efigia sacră a Zeului Soare, prezent la indienii hopis din Arizona, era crestată pe o piele de cerb lopătar. Primăvara, la sărbătoarea Soarelui, indienii din Florida ridicau un stâlp în vârful căruia era atârnată pielea unui cerb, prins după un anumit ceremonial.146 Vânătoarea propriu-zisă construiește un ritual al inițierii în misterul nemuririi și regenerării permanente, o dată cu decesul ontologic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la sud de municipiul Iași apare papucul doamnei (Cypripedium calceolus) (vulnerabilă). Ghiocelul (Galanthus nivalis) se întâlnește în toate pădurile din județ. Monumente ale naturii au mai fost declarate următoarele specii de păsări: egreta mare (Egretta alba), egreta mică (Egreta garzetta), lopătarul (Platalea leucorodia), corbul (Corvus corax periclitat), viesparul (Pernis apivorus - vulnerabilă), cătăliga/piciorongul (Himanthopus himanthopus -periclitată). Restricții stabilite în legătură cu monumentele naturii: a. este interzisă orice intervenție asupra tulpinii, coroanei sau rădăcinilor arborilor monument, fără aprobarea scrisă a Filialei Iași a Academiei Române
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Tachybaptus rufficollis), cufundarul polar (Gavia arctica), rața mică (Anas crecca), rața mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Anas querquedula), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), lebăda de vară (Cygnus olor), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcul galben (Ardeolla raloides), egreta mică (Egretta garzetta), lopătarul (Platalea leucorodia), numeroase specii de păsări limicole: fluierari, prundărași, nagâți, ciocîntors (Recurvirostra avosetta), becațe, sitari, barza albă (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), pescărușul argintiu (Larus argentatus), pescărușul mic (Larus minutus), pescărușul râzător (Larus ridibundus), chira de baltă (Sterna hirundo
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Gavia stellata), corcodelul de iarnă (Podiceps auritus), culicul mare (Numenius arquata) sau lebăda de iarnă (Cygnus cygnus). Dintre speciile rare care pot fi observate aici: Tadorna ferruginea - călifarul roșu, Ciconia nigra barza neagră, Grus gruscocorul, Himantopus himantopus cătăliga, Platalea leucorodia - lopătarul, Recurvirostra avosetta, Tadorna tadorna - rața călifar. Dintre speciile care prezintă o tendință negativă în țara noastră apar: stârcul galben (Ardeola ralloides), rața pestriță (Anas strepera), crestețul cenușiu (Porzana parva) etc. Dintre speciile amenințate global, aici se reproduce rața roșie (Aythya
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
animalele, publicată la Sibiu în 1941, cercetătorul științific Vasile Stanciu aducea noi și interesante argumente despre “prevestitorii cutremurului din 10 noiembrie 1940”, informații culese din mai multe localități care au suferit mari pagube materiale și umane: Panciu, Focșani, Bârlad, Petrești, Lopătari, Tg. Frumos, Alexandria, Câmpina, Buzău, București, Câmpulung Muscel etc.: “Cu câteva ore înainte de cutremur, vacile au început să mugească puternic, oile și caprele să behăie, câinii urlau îngrozitor, caii sforăiau straniu; pisicile păreau speriate, având părul zbârlit; iepurii și cârtițele
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Articolul 12 La speciile de cervide și capră neagră, în scopul asigurării de exemplare valoroase și al eliminării de la reproducere a exemplarelor necorespunzătoare, exemplarele "de trofeu" se vor recolta numai după următoarele date: a) cerb comun: 5 octombrie; ... b) cerb lopătar: 1 noiembrie; ... c) căprior: 1 august; ... d) capră neagră: 1 noiembrie. ... Capitolul IV Dispoziții finale Articolul 13 În toate cazurile, vânătoarea se practică în condiții de etică vânătoreasca și de protecție a vânatului, cu respectarea prevederilor Legii fondului cinegetic și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165045_a_166374]