KorAP: Find »[drukola/base=lumen & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...48 >

1,195 matches

Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283

celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici care asigură trecerea substanțelor hidrosolubile din lumenul tubular în celula tubulară. Ea prezintă o serie de joncțiuni strânse în zona periapicală, în așa fel încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice a reabsorbției tubulare este transportul activ secundar

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
concentrație înaltă de K și un potențial membranar (-70 mV). Membrana apicală a celulei tubulare proximale prezintă numeroase canale de Na permanent deschise, iar concentrația de Na din ultrafiltrat este mare (), așa încât gradientul foarte mare de concentrație a Na între lumenul tubular și celula tubulară va produce un influx masiv de Na în celula tubulară, care este favorizat și de gradientul electric. Gradientul de Na fiind realizat prin ATP-aza Na/K din membrana bazolaterală, transportul Na prin membrana apicală este un

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
interstițiu printr-un antiport electrogen ce transportă trei HCO3pentru fiecare Na. Clrămâne în urmă; pe măsură ce se reabsoarbe apa, concentrația Clcrește. Rezultatul va fi un gradient de concentrație la nivelul porțiunii terminale a tubului contort proximal care favorizează difuzia clorului în afara lumenului tubular și în celula tubulară. De asemeni, o parte semnificativă din clor trece în interstițiu pe cale paracelulară, în virtutea gradientului electric pozitiv creat de reabsorbția de sodiu. Clorul va părăsi celula tubulară cu ajutorul unui co-transportor K+/Clneutru din punct de vedere

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
produs de catabolism, creatinina, are o moleculă și mai mare decât ureea și practic nu trece prin membrană, ceea ce face ca virtual toată creatinina filtrată să se elimine în urină. Apa este reabsorbită în virtutea unui gradient osmotic ce apare între lumenul tubular și celula tubulară datorită influxului de Na. Permeabilitatea pentru apă a tubului este foarte mare, în așa fel încât un gradient de câțiva mOsm este suficient pentru a se crea un flux de apă suficient pentru reabsorbția a 65-70

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor plasmatice ce nu au putut trece prin filtrul glomerular. Glucoza și substanțele înrudite precum acetoacetații, acidul ascorbic, β-hidroxi butiratul, carboxilatul, lactatul, piruvatul, precum și aminoacizii și vitaminele se reabsorb în aceeași manieră, printr-un transport activ secundar al

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
foarte eficiente de reabsorbție a electroliților și este practic impermeabil pentru apă și uree. Mai est denumit și segmentul de diluție, deoarece diluează urina prin îndepărtarea ionilor. Celulele tubului distal prezintă un cotransportor de Na/Cl, care reabsoarbe sodiul din lumenul tubular, apoi acesta fiind eliminat pe la polul bazolateral de către ATP-azele Na/K. Clorul difuzează în afara celulei tubulare prin canalele de clor prezente la nivelul mebranei bazo-laterale. Diureticele tiazidice inhibă acest co-transportor Na/Cl. Porțiunea terminală a tubului contort distal și

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
Na/Cl. Porțiunea terminală a tubului contort distal și cea inițială a tubului colector sunt funcțional similare. La acest nivel se disting două tipuri de celule, principale și intercalare. Funcția celulelor principale e de a reabsorbi sodiu și apă din lumen și de a secreta ionii de potasiu în lumen. Această funcție se realizează cu ajutorul ATPazei Na/K de la nivelul membranei bazolaterale. Această pompă menține o concentrație scăzută a sodiului în celulă și o concentrație mare a potasiului, care face ca

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
cea inițială a tubului colector sunt funcțional similare. La acest nivel se disting două tipuri de celule, principale și intercalare. Funcția celulelor principale e de a reabsorbi sodiu și apă din lumen și de a secreta ionii de potasiu în lumen. Această funcție se realizează cu ajutorul ATPazei Na/K de la nivelul membranei bazolaterale. Această pompă menține o concentrație scăzută a sodiului în celulă și o concentrație mare a potasiului, care face ca acesta să iasă din celulă în lumen în virtutea gradientului

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
potasiu în lumen. Această funcție se realizează cu ajutorul ATPazei Na/K de la nivelul membranei bazolaterale. Această pompă menține o concentrație scăzută a sodiului în celulă și o concentrație mare a potasiului, care face ca acesta să iasă din celulă în lumen în virtutea gradientului de concentrație. Celulele principale sunt supuse reglării prin intermediul aldosteronului, ale cărui efecte genomice stimulează sinteza de ATP-aze de la acest nivel și activează schimbul Na-K, având efecte antidiuretice. Aceste celule principale sunt ținta diureticelor „economizatoare de potasiu” de tip

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate nivelele tubului urinifer. Mecanismul principal prin care se realizează este transportul activ. De obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau sunt substanțe toxice

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
anhidrazei carbonice, CO2 se combină cu apa, producând H2CO3, care disociază imediat în H+ și bicarbonat (HCO3-). Bicarbonatul iese prin membrana bazolaterală a celulei în virtutea gradientului de concentrație și este îndepărtat de către fluxul sanguin (fig. 116). Protonii sunt eliminați în lumenul tubular, în funcție de segmentul la care are loc secreția, cu ajutorul unei pompe de protoni, a unei ATP aze H+/K+ sau a unor antiporturi Na+/H+. Dar protonii secretați nu vor fi eliminați, ci se combină cu bicarbonatul filtrat la nivel

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea ca rezultat net crearea unui nou anion bicarbonat, care va fi eliminat către plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
din epiteliu tranzițional (mai este denumit și uroteliu), așezat pe o lamina propria laxă. Celulele sunt tipice pentru uroteliu, în formă de “umbrelă” sau “parașută”, prezentând microfilamente sau “vezicule” cu aspect de lentilă, care sunt de fapt buzunare, al cărui lumen se deschide către suprafață. Când epiteliul este tensionat, celulele devin plate, iar “veziculele” se depliază și cresc suprafața acoperită de mucoasă. Nu există membrană submucoasă sau glande. Tunica musculară este alcătuită din mușchi neted, al cărui aranjament variază în funcție de etajul

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609

Routledge. Marinescu, Adriana. 2010. "Prin mit, la realitate" In Sergiu Gherghina și Sergiu Mișcoiu Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Iași: Ed. Institutului European: 119-158. Marinescu, Adriana. 2009. Tipul eroului în cultura română, de la stereotip la comportament politic. Iași: Lumen. Minkenberg, Michael și Pascal Perrineau. 2007. "The Radical Right in the European Elections 2004". In International Political Science Review, 28 (1): 29-55. Mudde, Cas. 2005. "Racist Extremism in Central and Eastern Europe". In East European Politics and Societies (19): 161-184

Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
la Universitatea Babeș-Bolyai. În prezent este doctorandă în Științe Politice la Universitatea Paris Est, cu o teză despre reprezentările alterității în discursul extremei drepte din România. Publicațiile sale numără cartea Tipul eroului în cultura română: de la stereotip la comportament politic (Lumen, Iași, 2009) și articolele "Au carrefour des identités" (Studia Europaea, nr. 3/2008) și "Prin mit, la realitate" (apărut în volumul colectiv Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Editura Institutului European, Iași, 2010). Principalele sale domenii de interes sunt

Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

speranțele legate de creșterea adaptării la realitate și depășirii stadiului simplificărilor sunt susținute de legea lui Moore referitoare la dezvoltarea exponențială a puterii procesoarelor care vor face un număr mai mare de calcule într-un timp mai scurt. Utilizând geometria lumenului vascular și rata fluxului se poate reconstitui tabloul hemodinamic local in vivo. Datorită progreselor realizate în dezvoltarea computerelor a devenit posibilă simularea computerizată a fluxurilor arteriale în condiții tot mai apropiate de cele reale (geometrie, complianță parietală etc.). Modelarea numerică

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
bifurcației aorto-iliace determinați prin măsurători efectuate cu ajutorul angiografiei cu cei măsurați prin CT spiral (Beebe HG, Jackson T, Pigott JP. Aortic aneurysm morphology for planning endovascular aortic grafts: limitations of conventional imaging methods. J Endovasc Surg 1995; 2: 139-148): diametrul lumenului la nivelul bifurcației: 2.84 +/1.06 cm (angio) vs 3.54 +/1.19 cm (CT spiral); unghiul bifurcației: 54.24 +/25.530 (angio) vs 56 +/ 23.70 (CT spiral); D-ICD: 1.74 +/0.55 cm (angio) vs 2

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
stressului de forfecare se observă faptul că odată cu creșterea gradului de tortuozitate arterială se reduce valoarea razei și crește valoarea stressului de forfecare. Calcularea cu acuratețe a forțelor de forfecare este virtual imposibilă fără cunoașterea profilului precis al velocității prin lumenul arterial. Arterele se adaptează pentru a menține un stress de forfecare de aprox. 15 dynes.cm-2 (Glagov, 1988). Stresul de forfecare parietală modulează răspunsurile adecvate ale diametrului, grosimea intimală și tromboza plachetară. Ateroscleroza este o afecțiune generalizată dar cu o

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Termenul de “remodelare vasculară” a fost inițial utilizat pentru a descrie orice modificare a structurii parietale vasculare. Glagov și colab. (1987) evidențiază prezența remodelării vasculare prin măsurarea “lărgirii vasculare compensatorii” și demonstrând că pe măsura creșterii volumului plăcii de aterom, lumenul vasului se menține prin creșterea dimensiunilor arterei (mecanism valabil până la o stenoză de 40% vezi figura 4.17). Astfel, numeroși pacienți au un lumen vascular aproape normal în condițiile unei ateroscleroze avansate încât evaluarea angiografică nu poate decela aceste modificări

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vasculare prin măsurarea “lărgirii vasculare compensatorii” și demonstrând că pe măsura creșterii volumului plăcii de aterom, lumenul vasului se menține prin creșterea dimensiunilor arterei (mecanism valabil până la o stenoză de 40% vezi figura 4.17). Astfel, numeroși pacienți au un lumen vascular aproape normal în condițiile unei ateroscleroze avansate încât evaluarea angiografică nu poate decela aceste modificări spre deosebire de măsurătorile histopatologice și USIV. În 1994 este lansat conceptul “sick vessel syndrome” (Heistad, Armstrong) care afirmă importanța alterării (reversibile) a reglării tonusului vasomotor

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
compensatorie; MBA relativă 95-105% lărgire arterială insuficientă; MBA relativă < 95% “shrinkage” arterial. În cuantificarea remodelării trebuiesc avute în vedere dificultățile de definire a “referinței” și existența “efectului Dotter” (trecerea cateterului printr-o leziune determină o creștere, uneori semnificativă a dimensiunilor lumenului)1. “Paradoxul remodelării” constă în faptul că plăcile de aterom sunt mai vulnerabile deseori în segmentele unde s-a produs lărgirea vasculară compensatorie. Remodelarea vasculară se corelează cu nivele computer-simulate ale stressului de forfecare, accelerarea fluxului la nivelul versantului proximal

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
exces de presiune proximal de stenoză. Stenoza critică poate fi definită ca procentul stenozei la care fluxul intravascular se apropie de zero iar presiunea se apropie de valoarea sa maximă. Stenoza critică apare la o reducere aproximativ cu 80-85% a lumenului. Presiunea prestenotică este egală cu cea din vasele parentale (legea a 3-a a lui Newton) - stenoza exercitând o forță egală ca mărime și de sens opus față de forța hemodinamică generată de tensiunea arterială sistemică. Velocitatea în repaus la nivelul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
unui flux pulsatil profilul parabolic nu este niciodată atins 65. Importanța pierderilor de energie generate de vâscozitate și inerție depinde și de aspectul stenozei: pierderi mai mari energie asociate stenozele excentrice față de cele simetrice în condițiile aceleeași reduceri a dimensiunilor lumenului. Pierderile de energie la ieșirea dintr-o regiune stenozată sunt mai mari decât la intrare (excesul de energie kinetică rezultat din creșterea velocității fluidului în stenoză este disipat la ieșire în jet turbulent): unde ∆P - pierderea de energie; vs - velocitatea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
energie kinetică rezultat din creșterea velocității fluidului în stenoză este disipat la ieșire în jet turbulent): unde ∆P - pierderea de energie; vs - velocitatea medie a fluxului sanguin în segmentul stenozat; v - velocitatea în vas după stenoză; rs și r raza lumenului stenotic și cea de referință; k - constantă care variază de la 1.0 pentru un orificiu abrupt și <0.2 pentru un orificiu care se deschide gradat la un unghi de 60. Contribuția vâscozității este relativ redusă comparativ cu cea a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]