1,085 matches
-
reflecția personală, capacitate și mod de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția Înseamnă o concentrare a intelectului și o luminare care se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate În analiză, În examinare. Expresie a spiritului activ și constructiv, ea incită mereu la Întrebări, la căutări și explicații, la cercetarea adevărului. Așa cum În viața reală multe probleme cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se consacră învățământului, mai întâi ca profesor de matematică, apoi de franceză și, pentru mai mulți ani, de retorică, la Colegiul „Sf. Sava” din București. A fost un profesor de prestigiu printre contemporani, convins de însemnătatea școlii pentru progresul și luminarea unei nații. Bucurându-se de favorurile cârmuirii (nu a participat la revoluția de la 1848), deține ranguri și funcții importante: secretar intim al domnitorului Gheorghe Bibescu, primar al capitalei și, din 1850, pentru mai mult timp, efor al școlilor. Preocupările sale
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
amplă, cuprinzând contribuții recente ale exegezei europene, și constituie, împreună cu sinteza mai veche a lui P.P. Negulescu și cu studiile din deceniile următoare ale lui Tudor Vianu și Andrei Oțetea, o contribuție importantă a istoriografiei românești a culturii universale la luminarea unui fenomen complex, ce stârnește încă multe discuții în contradictoriu. Dar problemele generale ale culturii europene din secolul al XVI-lea par a fi mai puțin clare exegetului; de altminteri, în acel moment erau puțini istorici literari și ai artei
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
adânci. Ei concep schimbarea în bine a soartei țărănimii și a păturilor de mijloc pe căi pașnice, legale. De aceea au dezaprobat răscoala lui Horea. Mai presus de problema socială, cărturarii ardeleni situau însă cauza națională. Ideea emancipării naționale prin „luminare”, prin întemeiere de școli, prin cultivarea limbii, prin răspândirea învățăturii la sate polarizează întreaga lor activitate. Aceasta s-a materializat în lucrări în primul rând de istorie și filologie, obiectivele esențiale fiind dovedirea originii romane a poporului român, a continuității
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
a limbii, el situează limba română în context indoeuropean și în relații cu limbile popoarelor învecinate. De un studiu comparativ au parte toate compartimentele limbii, de la lexic la fonetică, morfologie și sintaxă. Filologul aduce contribuții în istoria limbii, îndeosebi în luminarea unei zone puțin cunoscute, privind elementele autohtone, dacice, de „substrat”, sesizate încă de D. Cantemir și care intră în atenția a numeroși lingviști străini (J.B. Kopitar, P.J. Šafařik, Fr. Miklosich, H. Schuchardt ș.a.). Deopotrivă romanist, slavist, orientalist, indoeuropenist, cunoscut și
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
intensitate și o consecvență neîntâlnite până atunci în cultura românească, vocația universalității. În filosofia iluministă și în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene a aflat de la început impulsurile de care avea nevoie pentru a-și descoperi menirea și principala direcție de acțiune: „luminarea” culturală a românilor, văzută ca singura cale pentru constituirea unei națiuni civilizate și independente. Sub influența directă a lui Gh. Lazăr și a lui Dinicu Golescu, el și-a dat seama că înnoirea și modernizarea culturii, așezarea ei pe temelii
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
popular, C. Stere preciza că „instinctul neamului“ nu este întotdeauna identic cu interesul național și își explica poziția: „A! Că într-o demonstrație trebuie cultivată opinia publică, că omul de stat e dator, deci, să întreprindă și o acțiune de luminare a publicului celui mare, de propagandă, - cine poate contesta? Dar el este dator, în același timp, să facă tot ce-i stă în putință să canalizeze și să diriguiască curentele populare după cum îi dictează conștiința lui, judecata lui. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
instrucției publice din Basarabia e foarte înfloritoare“ (din punct de vedere al numărului școlilor) în comparație cu România, iar, pe de altă parte, se constata că asupra Rusiei atârna, ca o sabie a lui Damocles, „groaza nemaivăzută nicăieri“, a recunoașterii depline a luminării și învățăturii în general, „ca ceva obligator și necesar pentru om“. Rusia era în ajunul introducerii învățământului general obligatoriu, „dar în ce sens, cu ce program? Numai scrisul, cetitul și calculul, elementar și mărginite și acestea; dar în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Basarabia, în „Viața Românească“, vol. XXXVIII, nr. 7-9, 1915, p. 229. • Ibidem, p. 231. Astfel stând lucrurile, de ce să ne mirăm că rusul, ca stat, nu dă românului sau ruteanului învățătura în limba lor, pe când el nu are grijă de luminarea chiar a poporului său propriu?“64. La cele trei rele cardinale ale vieții rusești: arbitrarul administrativ, „nepermiterea (cu rare excepții) a cercurilor sociale și a societăților naționale și interzicerea învățământului în limba maternă“65, se mai adaugă „frica nemărginită de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
chiar a poporului său propriu?“64. La cele trei rele cardinale ale vieții rusești: arbitrarul administrativ, „nepermiterea (cu rare excepții) a cercurilor sociale și a societăților naționale și interzicerea învățământului în limba maternă“65, se mai adaugă „frica nemărginită de luminarea poporului, în general“66. Într-un alt articol din aceeași serie, se prezentau aspecte ale organizării administrative a Basarabiei, în legătură și cu vizita efectuată la Iași și în alte localități din România de o delegație a „zemstvo“-ului basarabean
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
literatura a reprezentat una dintre căile cele mai importante de redeșteptare națională a românilor și de transformare a organizării sociale. Spiritul său reformator a folosit literatura, în prima perioadă a activității, pentru răspândirea și impunerea ideilor naționale, pentru progres și „luminare” culturală. Ideolog politic în primul rând, K. are meritul de a fi respectat specificul literaturii ca artă și de a fi contribuit astfel la constituirea unei doctrine literare. A știut să traseze, cu clarviziune, câteva directive esențiale, vitale pentru dezvoltarea
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
o „pasăre vie” care străbate „cerul veciei”, ca un mesager pentru viitor sau ca o „stea în bezne”, poartă spre libertate și nemărginire. Metafora „vâlvătăii” cu care își desemnează harul poetic sugerează caracterul paradoxal al stării de creație - ardere și luminare, agonie și extaz. Critica de întâmpinare a relevat caracterul elegiac, melancolic al acestei poezii izvorâte din durere, dintr-o tristețe organică, nedeterminată, sinceritatea și autenticitatea emoției, sensibilitatea, delicatețea trăirilor, precum și simplitatea clasică a formei, plasticitatea, virtuozitatea prozodică. I s-au
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
Dimitriu), franceză (Victor Hugo tradus de Tache Papahagi), germană (Heinrich Heine tălmăcit de I. Constantinescu-Delabaia). Caracterul militant al revistei este afirmat de Vasile Cotruș în Cuvânt înainte din numărul 1/1926 al F., a cărei activitate va avea în vedere „luminarea și întărirea prin cultură a acestui popor”, „păstrarea la baza organizațiunii noastre sociale a ideii naționale, stârpirea tuturor curentelor dizolvante de stat”. Sunt propuse două direcții de afirmare a conștiinței românești: întemeierea de instituții culturale și combaterea iredentismului maghiar. Înființarea
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
obiect de pe pământ pentru a produce o imagine, un sistem de recunoaștere cu radiolocator transmite unde radio către zona-țintă de jos, receptează undele reflectate de diverse obiecte și, printr-un proces complex, convertește datele respective într-o imagine 51. Prin „luminarea” țintelor, independent de soare, și folosirea lungimilor de undă care pot penetra norii, ceața sau precipitațiile, sistemele de recunoaștere cu radiolocatoare pot asigura, indiferent de condițiile meteorologice, o capacitate de capturare a imaginilor, pentru o perioadă de 24 de ore
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare, evidențierii straturilor celor mai vechi ale limbii române, prilej pentru a face ample incursiuni în istorie, istoria culturii, folcloristică, literatură română veche, romanistică, filologie comparată. Luminarea etimologiei unor toponime sau expresii, a unor structuri sau forme de limbă antrenează în cercetările sale ample reconstituiri de datini, obiceiuri și fapte de viață, pe fundalul cărora proiectează elementele analizate, spre a le surprinde adevărata semnificație. Nu întâmplător, unul
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
l-a avut C. Stere. Scopul publicației, anunțat în Programul nostru din numărul inaugural, constă în lupta pentru drepturile sociale, politice, culturale, economice, naționale ale românilor, pentru solidaritate și unitate națională. Un accent special cade pe fortificarea conștiinței naționale „prin luminarea sufletelor asupra marelui adevăr că drepturile naționale sunt condițiunea neapărat necesară pentru programul economic și cultural, pentru fericirea oricărui popor”. Pentru problemele cultural-literare se editează, în interiorul ziarului, „Suplimentul literar”, iar până în august 1911 se realizează săptămânal un „număr poporal”. La
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
apărută la București, lunar, între 5 martie și 16 octombrie 1911 și la 5 ianuarie 1912, ca supliment al „României muncitoare”, organul sindical al Partidului Social Democrat. Într-un succint program se precizează că L. n. dorește să contribuie la „luminarea maselor și în special a proletariatului orășenesc și sătesc prin știință și artă”. Versuri semnează Al. Vlahuță, D. Th. Neculuță, Ada Negri (poemul Proletarii, tradus de Vlahuță), iar proză I.L. Caragiale și I.C. Vissarion. Sunt reproduse fragmente din articolul Decepționismul
LUMEA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287888_a_289217]
-
LUMINA, periodic apărut la Budapesta, săptămânal, de la 31 decembrie 1905 până la 2 decembrie 1908; editor și redactor responsabil este I. Salusinsky. În articolul-program, Lumina, publicația afirmă că își propune să militeze pentru apropierea româno-maghiară și luminarea românilor din Ungaria. Sunt publicate numeroase articole pe această temă, unele semnate de personalități politice maghiare, precum Fr. Kossuth (Românii și maghiarii), Albert Apponyi (Frățietate), Alved Teleki (Să ne înțelegem!), Farkashazy Zsigmond (Să dăm mână cu mână!), Szatmari Mór (Pentru
LUMINA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287907_a_289236]
-
numit membru activ. Bolnav, se retrage în anul următor, în 1870 fiind declarat membru onorific. Scriitorul Constantin Stamati-Ciurea a fost fiul său. S. scria dintr-un imbold patriotic („întorc talentul vechei mele patrii”) și credea cu însuflețire în ridicarea și luminarea neamului prin literatură. Creația originală autohtonă, dar și popularizarea „autorilor Europei” prin tălmăciri - pe care le voia „mai aproape de simțirile românilor” - duc, după S., la același țel. El vedea în „limba rustică a vechilor români”, în folclor și în trecutul
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
1990; 1919-1937. Zece alegeri interbelice - Cine a câștigat?, București, 1998; În șoaptă, București, 1999; 23 august 1944-30 decembrie 1947. 41 de luni care au schimbat România, București, 1999; Fără Caragiale... Carte a mamei, a iubirii, a morții, București, 2001; Cartea luminării, Râmnicu Sărat, 2001. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Cu ochi blânzi”, RL, 1985, 9; TR, 1985, 16; Nicolae Manolescu, „Cu ochi blânzi”, RL, 1985, 16; Val Condurache, Alte glasuri, alte încăperi, CL, 1985, 4; Tia Șerbănescu, Proza scurtă actuală, RMB, 1985
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
la acest interogatoriu bisericesc. La sfârșitul examenului episcopul înscria în registrul Bisericii numele candidaților admiși, gest de o profundă semnificație, întrucât din acel moment catehumenii se puteau considera deja „cetățeni ai Ierusalimului ceresc”; ei deveneau ΝΤϑ4. :γ<≅4, „cei spre luminare”, în greacă, sau electi („cei aleși”), în latină. Ceremonia se încheia cu o procateheză cu accente mistice și dinamice: „Acestea să‑ți fie poruncă. Ține minte lucrurile care ți se spun și păstrează‑le pentru totdeauna. Să nu crezi că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
E cel dintâi exemplu, la acea dată, de scriitor liber-profesionist care, printr-o prolificitate excepțională și o hărnicie rară, izbutește. Ia naștere, ca urmare, un șir impresionant de cărți, sporite aproape anual. Încearcă să realizeze și o operă practică de „luminare” a satelor, scoțând, împreună cu Artur Gorovei, „Răvașul poporului” (1907-1909), foaie în care tipărește sfaturi destinate a ameliora muncile agricole, informații diverse, dar autoritățile suprimă publicația, suspectând-o că face agitație politică printre țărani. În 1909-1910 își asumă, alături de Ilarie Chendi
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Deșteptarea literară”, foaia va avea pe frontispiciu numele „Orizonturi culturale”. Din echipa redacțională fac parte Ioan Enache și Constantin Călin. În Argumentul din numărul inaugural Ioan Enache prezintă în termeni exaltați motivația acestei inițiative publicistice: „căutarea coordonatelor ființei”, „descoperirea sensurilor”, „luminarea adevăratelor repere morale, culturale, religioase”, necesitatea „reconstruirii prin lectură”etc. Se precizează, de asemenea, că selecția materialelor va fi realizată pe baza „unicului criteriu al competenței și valorii”. Specializată în anchete (Intelectualul în fața opțiunii politice, Caricatura cu subiect politic), dosare
SINTEZE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289699_a_291028]
-
al Astrei, Alexandru Odobescu și Asociațiunea), spațiul de interes se lărgește. Teodor Neș urmărea evoluții în Concepția cosmică de la Thales până la Einstein, Constantin Daicoviciu prezenta dovezi arheologice ale continuității românilor, D. Popovici dădea părți din lucrarea Literatura română în epoca „Luminării”. Apar studii pe teme estetice, datorate lui Al. Dima, I. Negoițescu (Despre mască și mișcare), Licu Pop (Începuturile herbartiene ale esteticii lui Titu Maiorescu), sunt recenzați Perpessicius, Anton Dumitriu, Romulus Vulcănescu, E. Lovinescu ș.a. Traducerile, chiar dacă nu au o pondere
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
pasaje muzicale studiate În timpul orelor de muzică. Serbarea era Încheiată de fanfara militară, ce urma să interpreteze Frați români, un marș al lui Gr. Scorpan . Spre seară, În jurul orei opt și jumătate, garnizoana orașului urma să organizeze retragerea cu torțe, luminarea orașului fiind obligatorie . În școlile rurale, serbarea de 10 mai era organizată de Învățători după recomandările venite de la revizoratul școlar. Cu această ocazie, elevii, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, participau la oficierea Sfintei liturghii și la Te Deum-ul organizat În
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]