395 matches
-
unei statui de aproape 2 m înălțime, intitulată „Îngerul judecății“, și postată sus, pe acoperișul unei capele din centrul orașului; al bustului lui Teodor Diamant, creatorul Falansterului de la Scăieni, al Lupoaicei Romane („Lupa Capitolina“), cu Romulus și Remus (îngerul și lupoaica, din păcate, au fost distruse de cutremurul din 1977, însă îngerul a fost reconstituit); al marii statui de oțel inox „Rupătorul de geam“ (6-7 m), înălțată la intrarea principală a Fabricii de Geamuri Scăieni, apoi mutată în centrul orașului, după
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
753 î.Hr. de către Romulus și Remus, până la expulzarea lui Lucius Tarquinius Superbus în 510 î.Hr. și formarea Republicii Romane. După legendă, orașul Roma a fost întemeiat în anul 753 î.Hr. de către Romulus și Remus, care au fost crescuți de către o lupoaică. În legenda romană, când grecii au dus Războiul troian împotriva orașului Troia, prințul troian Aeneas a navigat peste Marea Mediterană către Italia și a fondat Lavinium. Fiul său, Iulus, a mers mai departe, fondând orașul Alba Longa. Din familia regală a
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
libri fulgurales) și grecești (oracole la care au existat contrafaceri evreiești și creștine) pentru a stabili datele faste și nefaste. Existau la Roma și alte grupări religioase specializate, cum erau fețialii, preoții salieni, Frates Arvales - ocrotitori ai ogoarelor, Lupercii (lupa = lupoaică) desemnau sexualitatea dezlănțuită. Este zeul luminii și al fenomenelor cerești: vântul, ploaia, tunetul, al furtunii și al fulgerului. Este de proveniență indo-europeană, din Dyaus Pitar sau Părintele zilei la triburile indo-europene (care nu erau altceva decât traci emigrati). La ei
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
Romei Antice și lumea aproape mitologica a dacilor. Dar daca Coloana... și alte izvoare scrise ne arată o istorie a măcelului, operă lui Vasile Gorduz vorbește despre un cadou, o ofranda, pe care Traian o face dacilor. Împăratul ne ofera lupoaica transformată în lup dacic, prin urmare, ne da șansa să existăm că români, ne dăruiește această identitate în care se îmbină armonios dacitatea locală cu romanitatea europeană-universală prin extensie. Și ne mai oferă și două mici războaie pentru cucerirea resurselor
Lupi în spațiul public () [Corola-website/Science/296162_a_297491]
-
lang="zxx">acut cu succes, si se spală de păcatele crimelor prin</spân><spân lang="zxx"> darul existenței noastre. E int</spân><spân lang="zxx">e</spân><spân lang="zxx">resant cum autorul, într-o variantă anterioară a combinatei dintre lupoaica și lupul dacic, modelează lupoaica mult mai firava în comparație cu „șarpele” dacic, ca și când </spân><spân lang="zxx">raportul ar fi în favoarea dacității, iar romanitatea e doar un suport. Adusă de Traian, lupoica capătă o pondere cel putin egală cu elementul dacic
Lupi în spațiul public () [Corola-website/Science/296162_a_297491]
-
si se spală de păcatele crimelor prin</spân><spân lang="zxx"> darul existenței noastre. E int</spân><spân lang="zxx">e</spân><spân lang="zxx">resant cum autorul, într-o variantă anterioară a combinatei dintre lupoaica și lupul dacic, modelează lupoaica mult mai firava în comparație cu „șarpele” dacic, ca și când </spân><spân lang="zxx">raportul ar fi în favoarea dacității, iar romanitatea e doar un suport. Adusă de Traian, lupoica capătă o pondere cel putin egală cu elementul dacic și accentuează </spân><spân lang
Lupi în spațiul public () [Corola-website/Science/296162_a_297491]
-
mod judicios. Nu este permisă trecerea numelui orașului sau județului pe scut ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema țării; de asemenea nu sunt permise reprezentări numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, lupoaica capitolină, steagul țării etc.). Stemele localităților trebuie timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenției cetățenilor. În urma acestei etape, trebuie întocmite o serie de
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
din: Etore Brunelli, președintele Băncii Româno-Italiene, fondatorul clubului și primul său președinte, Ion Cămărășescu, C.N. Capșa, Moretti, Mayer, Farchi și Mehlberg. Tradiția latină cultivată de noul club sportiv era ilustrată și de emblema acestuia, care evoca istoria orașului Roma, cu lupoaica alăptându-i pe Romulus și Remus. Fiindcă Banca deținea un număr mare de articole sportive în roșu și albastru, echipa decide să folosească aceste culori în competiții, iar "casa" Juventus-ului va fi Stadionul Romcomit inaugurat în 1923. Juventus este admisă
FC Juventus București (1924) () [Corola-website/Science/306541_a_307870]
-
Statuia Lupoaicei (Lupa Capitolina) din Chișinău, a fost dăruită de municipalitatea orașului Roma în primii ani după unirea Basarabiei și Bucovinei cu România, respectiv în anul 1921. Pentru a aminti originea romanică a populației băștinașe din Basarabia și romanitatea lingvistică comună, în
Statuia Lupoaicei din Chișinău () [Corola-website/Science/308452_a_309781]
-
din Chișinău. Odată cu venirea comuniștilor rusofoni la putere, simbolurile latinității poporului au ajuns a fi din nou marginalizate în contextul doctrinii moldovenismului promovat de către aceștia. Oportun deteriorată de mâini cu atât de curajoase, cu cât erau anonime și acționau noaptea, Lupoaica a fost demontată de pe soclu pentru restaurare, și în ciuda faptului că unii donatori se oferiseră să o refacă, ea zace și acum în subsolul Muzeului. Există mărturii că lucrările de restaurare au fost zădărnicite din motive politice. După constituirea Alianței
Statuia Lupoaicei din Chișinău () [Corola-website/Science/308452_a_309781]
-
Triumf" au fuzionat semnând astfel actul de naștere al uneia dintre cele mai puternice echipe bucureștene din perioada interbelică, Juventus București. Tradiția latină cultivată de noul club sportiv era ilustrată și de emblema acestuia, care evoca istoria orașului Roma, cu lupoaica alăptându-i pe Romulus și Remus. Echipa a păstrat culorile fostului club româno-italian (roșu și albastru) și a rămas să joace pe stadionul „Romcomit”, situată pe locul unde este astăzi Facultatea de Drept și Opera Română până în strada Vasile Pârvan
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
casa domnitoare a lui Ascaniu de la Alba Longa. După ce s-au născut, gemenii Romulus și Remus au fost înlăturați din Alba Longa, de către unchiul uzurpator al mamei lor, Amulius, și au fost aruncați în Tibru. Au fost salvați de o lupoaica și au reușit să supraviețuiască. Au fost crescuți de pastorul Faustulus și de soția sa, Laurentia. La maturitate, gemenii l-au înlăturat pe Amulius, redându-i bunicului lor Numitor domnia, iar ei vor concura pentru a câștigă statutul de fondator
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
care s-a construit în 1938, pe strada laterală, Cinematograful Scala, ulterior schimbat în Studio. La capătul promenadei se află o serie de clădiri de locuințe construite între 1961-1963. Dintr-un capăt în celălalt, la parter se găsesc numeroase magazine. „Lupoaica cu puii”, susținută de un pilon înalt de 5m, este o replică a Lupei Capitolina, dăruită Timișoarei în 1926 de orașul Roma. Fântâna arteziaznă, cunoscută și sub numele de Fântâna cu pești, a fost construită în 1957, în formă de
Piața Victoriei din Timișoara () [Corola-website/Science/303534_a_304863]
-
nu în mod cu totul explicit, spun interpreții, mottoul face trimitere la blazonul papei Martin al V-lea. După opinia unor istorici, chiar dacă pe stema pontificală nu apare, simbolul lui Gabriele Condulmer, canonic al Societății Celestine (coelestina), era era o lupoaică. Amedeo di Savoia, principe al casei de Savoia, care avea emblemă o cruce roșie pe un fundal alb. Expresia “amator”, dificilă de interpretat, foarte probabil se referă atât la zbuciumul interior cât și la controversele aprinse care l-au caracterizat
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
Statuia Lupoaicei sau Monumentul Latinității se află în centrul municipiului Târgu Mureș, pe Strada Primăriei, în apropierea Pieței Trandafirilor. Lupa Capitolina este un monument al latinității amplasat în Roma, Italia. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian a facut cadou României 4 copii ale celebrei Lupa Capitolina din Roma (București 1906, Cluj 1921, Chișinău 1921, Timișoara 1926). Statuia aflată în Târgu Mureș este o copie după statuia Lupoaicei din București, fiind dezvelită la 23 mai 1924. Statuia este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Mureș, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (codLMI | MS-III-m-A-16079). După actul memorabil de la 1 decembrie 1918, administrația
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
(în italiană "Lupoaica de pe Capitol"), denumită și Lupa romana, este o statuie de bronz etruscă, turnată probabil în secolul al V-lea î.Hr., undeva pe valea fluviului Tibru. Originalul este păstrat în „Museo Nuovo” din "Palazzo dei Conservatori" din Roma. O copie este
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
Nuovo” din "Palazzo dei Conservatori" din Roma. O copie este expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio și alta în grădina din fața Palatul Prefecturii din Târgu Mureș. Statuia a fost amplasată la Roma încă din antichitate. Monumentul reprezintă o lupoaică de dimensiuni aproximativ reale (75 cm înălțime și 114 cm lungime), la care sug cei doi copii, ce îi reprezintă pe frații gemeni Romulus și Remus, întemeietorii legendari ai Romei, concepuți, conform tradiției, în urma unei legături dintre zeul Marte și
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
în urma unei legături dintre zeul Marte și o vestală virgină, Rhea Silvia. În cartea a 8-a din Eneida, Publius Vergilius Maro (70 î.Hr.-19 î.Hr.) a descris cum un fulger a lovit și deteriorat picioarele din spate ale statuii lupoaicei. Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei i-a fost restituită orașului Roma în 1471 de Papa Sixtus al IV-lea. Prima datare a turnării lupoaicei, presupusă în anii 500-480 î.e.n., a fost făcută după analize stilistice. S-a emis și
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
și o vestală virgină, Rhea Silvia. În cartea a 8-a din Eneida, Publius Vergilius Maro (70 î.Hr.-19 î.Hr.) a descris cum un fulger a lovit și deteriorat picioarele din spate ale statuii lupoaicei. Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei i-a fost restituită orașului Roma în 1471 de Papa Sixtus al IV-lea. Prima datare a turnării lupoaicei, presupusă în anii 500-480 î.e.n., a fost făcută după analize stilistice. S-a emis și ipoteza că turnarea s-a făcut
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
î.Hr.) a descris cum un fulger a lovit și deteriorat picioarele din spate ale statuii lupoaicei. Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei i-a fost restituită orașului Roma în 1471 de Papa Sixtus al IV-lea. Prima datare a turnării lupoaicei, presupusă în anii 500-480 î.e.n., a fost făcută după analize stilistice. S-a emis și ipoteza că turnarea s-a făcut în secolul al VI-lea e.n. de sculptorul etrusc "Vulca" din Veii. Cei doi copii sugând sunt însă mult
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
500-480 î.e.n., a fost făcută după analize stilistice. S-a emis și ipoteza că turnarea s-a făcut în secolul al VI-lea e.n. de sculptorul etrusc "Vulca" din Veii. Cei doi copii sugând sunt însă mult mai recenți, deși Lupoaica cu cei doi copii a fost și simbolul Legiunii a VI-a romane ("Legio VI Ferrata Fidelas Constans", înfiițată de Iulius Cezar în anul 52 î.e.n. și despre care ultima mențiune datează din anul 215 e.n.). Se presupune că cei
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
cu cel de turnare a armurilor, folosit într-un atelier din Ferrara faimos la sfârșitul secolului al 15-lea. În anul 2006, istoricul de artă italian Anna Maria Carruba și etruscologul Adriano La Regina au contestat datarea tradițională a însăși Lupoaicei și, pe baza analizei tehnicii turnării, au emis ipoteza că statuia a fost turnată, de fapt, în Evul Mediu târziu. S-au bazat pe faptul că în figurile antice (bazoreliefuri, mozaicuri, monede) lupoaica apare totdeauna cu botul întors spre cei
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
Regina au contestat datarea tradițională a însăși Lupoaicei și, pe baza analizei tehnicii turnării, au emis ipoteza că statuia a fost turnată, de fapt, în Evul Mediu târziu. S-au bazat pe faptul că în figurile antice (bazoreliefuri, mozaicuri, monede) lupoaica apare totdeauna cu botul întors spre cei doi copii, și pe lucrările de restaurare din 1997 executate de Anna Maria Carruba, când acesta a constatat că pentru turnarea actualei statui s-a folosit procedeul "în ceară pierdută", aplicat în Evul
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
procedeul "în ceară pierdută", aplicat în Evul Mediu pentru turnarea dintr-o singură bucată, în timp ce în antichitate se folosea metoda turnării pe bucăți, urmată de asamblarea acestora. Este așadar posibil ca statuia originală estruscă să fi fost în totalitate pierdută, Lupoaica fiind refăcută în Evul Mediu iar Romulus și Remus fiind adăugați în timpul Renașterii, spre a ilustra legenda întemeierii Romei. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între anii 1906 și 1926 statul italian a facut cadou României următoarele copii
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]