384 matches
-
că "are experiență mai multă decât el". Da, poate înainte de '89", mormăie cu obidă Tucă. Dar Vadim se face că nu-l aude, iar Tucă se sperie de propriul lui curaj și i se adresează de îndată cu "domnule președinte". Lustrație. Cuvântul înseamnă "purificare" și latinii îl foloseau la început în contexte religioase, având în vedere un ritual de purificare: în jurul obiectului impur, pângărit sau pângăritor, sacerdotul executa un dans purtând în brațe un animal destinat jertfei purificatoare. Apoi cuvântul a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sacrificat de Aeneas și fidelul său Achate pe pă mânt ita lian a fost o surată de-a sa. — Nu mai lipsește decât berbecul, ridică Velleius vocea ca să se facă auzit. Tiberius Nero oftează, ostenit de hărmălaie. Triada suovetaurilia. Nici o lustrație de purificare a unui sacrificiu public după vreun eveniment important nu poate fi îndeplinită fără ea. Iar astăzi trebuie cinstită în ochii oamenilor și ai zeilor victoria asupra pannonilor și dalmaților. Constată brusc că l-au pierdut pe Plautius Silvanus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
soarelui. Aici am cam terminat, așa că hai să mergem. — Vezi? face triumfătoare femeia. — Dar nu este o zi nefastă pentru procese? se alarmează Paterculus că muza îi va dispărea. Nefastă? ridică Tiberius mirat din sprâncene. Tânărul insistă: — În zilele consacrate lustrațiilor și sacrificiilor către zeii din cer nu e bine să ne abținem de la cele pământești...? Văd că tu tocmai la ele te gândești, surâde Nero. Disperat, Velleius se încăpățânează: — Pretorul n-are voie să rostească o sentință. Nu socoti și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
O întrebare, dacă se poate: dacă tot nu vedeți nimic condamnabil în ce ați făcut înainte de '89, de ce nu v-ați mândrit cu acțiunile voastre după aceea? De ce, doamna Mona Muscă, nu ați strigat în campanie, când ne promiteați pensii, lustrație și democrație: "Eu am apărat Timișoara de studenții cu pașaport străin, pentru că unii căutau scandal, iar alții erau buni de dus la balamuc. Și, știți ceva, nici nu am vrut glorie pentru asta. Am semnat simplu, "Dana"."? De ce, domnule Voiculescu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
dejiste!) a fost în sine una crucială. Dar probabil că sunt subiectiv. Problema e că președintele nu are la îndemână mijloace prin care să producă efecte concrete. Și, de fapt, nici nu mai e treaba lui. Elaborarea unor legi (ale lustrației, de exemplu) și aprobarea lor țin de competența guvernului și a Parlamentului României. Așadar, întrebarea corectă ar fi: ce au făcut guvernul și Parlamentul ca acea condamnare să aibă rezultate concrete? Ce a făcut guvernul nu știu, dar membrii Parlamentului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
a sfârșit. Dâncu spune că PSD este perceput ca un partid al îmbogățiților, în care până și locurile pe liste se cumpără, și propune stupefiant însănătoșirea prin programe de aderență sinceră la valori ale societății românești, cum ar fi legea lustrației. Vicepreședintele Pașcu s-a minunat la BBC, chiar liderii grupului de la Cluj au activat în Uniunea Tineretului Comunist. Iar Adrian Năstase i-a ironizat din vârful buzelor pe cei care „își fac iluzia că o să-i voteze Blandiana“. Dar cel
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
grupului de la Cluj au activat în Uniunea Tineretului Comunist. Iar Adrian Năstase i-a ironizat din vârful buzelor pe cei care „își fac iluzia că o să-i voteze Blandiana“. Dar cel mai sus a sărit Iliescu când a auzit de lustrație, este ca și cum PSD ar spune „am rupt-o cu comunismul“. Și în plus, tocmai în ziua aceea fusese chemat la Parchet ca învinuit în dosarul mineriadei din ’90. Cu mânie proletară, Iliescu a înfierat „coloana a V-a din PSD
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
ne sfidează și au tupeul să ne dea tot ei, nouă, lecții. Societatea civilă e în continuare insuficient de puternică, partidele, indiferent de ideologia afirmată, sunt infestate și controlate, la toate nivelurile, de garda pretoriană a comunismului. Votarea proiectului Legii lustrației ar fi o cale de debarasare de trecut și oamenii lui. Serghei Esenin a fost întrebat de oficialii vremii sale dacă nu dorește, totuși, să intre în partidul comunist, cel care se manifesta ca un "aspirator" în societatea vremii. Esenin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
in Countries in Transition”, United Nations Interregional Crime and Justice Research Institute, Publication No. 61, Roma, p. 57. footnote>. Una dintre cele mai controversate măsuri luate de anumite țări pentru a asigura o ruptură de trecut este cea cunoscută drept „lustrație” <footnote Vezi Rosenburg, T. (1995), The Haunted Land: Facing Europe’s Ghosts After Communism, Random House, Inc., New York, pentru o investigație provocatoare asupra dimensiunii drepturilor oamenilor și a ilustrațiilor din Republica Cehă, Germania și Polonia. footnote> . Această politică, adoptată, printre
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
trimitea memoriile aici la Județeană și le înmormânta Soporan, ăsta tânărul, de-i prefect acum. Atunci băiatul era ceva pe la organizatoric la partid. Îți dai seama, Vergilică, ce istorie e numai pă străzile noastre, ce să te mai gândești la lustrația asta care o prelucrează ăia din București. Pă cine să mai lustrezi?! Ai? Biluță terminase sendviciul. Își pusese din nou botnița. Cu bidineaua, cu aceleași largi gesturi sacerdotale, stropea acum cea de-a patra cabină. Vergilică se foi nemulțumit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că, dacă-i întrebi pe țăranii dintr-un sat de munte, fără lumină, cine-i președinte?, ei îți răspund că El, Ceaușescu e, și acum, președintele României, nu știu pe ce lume sunt, când românii visează la o Lege a Lustrației (lege care, din 1990 a tot eșuat), după modelul denazificării practicate în Germania la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, când atacurile teroriste din Londra au omorât atâția oameni, când în Irack mor oameni, când asasinii moderni au avioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu aibă măcar o găurică astupată. Vorbesc ca un frustrat, dar spun adevărul. Și pe urmă, în anii nebuni, nebuni, când se atinsese paroxismul și măseaua trebuia scoasă, în anii apelurilor, pentru articolul 8 din Proclamația de la Timișoara, pentru legea lustrației, pentru victimele din Piața Universității, pentru, pentru... liste, mereu aceiași oameni: eliberatorii, martirizații, eroii - vorba lui Dinescu: Numai morții sunt eroi!“; gândeai ca ei, fuseseși cu ei dintotdeauna, dar listele erau, abia acum încep să înțeleg, deschise numai dulăilor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ci nu pentru profesori, cum se întâmplă astăzi, în mod abuziv, la noi, profesorii nemaifiind în slujba elevilor săi. Această disfuncționalitate vine pe fondul atribuirii unor prerogative profesorale autoritare, în dauna unui echilibru firesc între dascăl și student. Introducerea legii lustrației, ca o prelungire a actului de condamnare publică a comunismului, este o urgență a societății românești, reprezentând o condiție sine qua non a realei primeniri. În învățământul universitar, necesitatea unei asemenea legi este vitală, în măsura în care structurile de conducere ale universităților
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ogradă, soldată prin autotămâieri, triumfalisme locale, parastasuri și bairamuri academice trebuie abandonat în beneficiul competenței, al profesionalismului și al exigențelor cerute de standardele unei autentice vieți universitare. Problema este una foarte simplă, care ține de un element esențial: adoptarea legii lustrației, primenirea cadrului instituțional, prin infuzia de tineri cercetători români din universitățile occidentale, care se bucură de recunoașterea internațională și de cei mai buni din țară, impunerea unor criterii maximale și reconectarea la fluxul cercetării europene. Astfel, vom avea șansa de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
făceau note informative la Securitate» - a spus Iorgulescu. El a suștinut că, în ceea ce privește colaborarea clerului cu Securitatea, «mai grav» a fost nu la nivelul preoților de parohii - «bieți turnători» -, ci la nivelul capilor Bisericii. Efectul ține mai degrabă de Legea lustrației. Desecretizarea arhivelor Bisericii ni-i va arăta, mai degrabă, pe potențialii lustrabili» - a adăugat ministrul Culturii. El a susținut că, în ordinea priorităților, importantă este curățarea clasei politice și apoi trecerea la nivelul oamenilor de cultură - «intelectualitatea colaboraționistă care a
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Este Corneliu Vadim Tudor antisemit? Introducem manuale alternative? Chiar și de istorie națională? Trebuie bombardată Serbia? E justificat războiul din Irak? Trebuie să ne trimitem militarii în războaie care nu sunt ale noastre? Ce înseamnă „poliție politică”? Facem sau nu lustrația pe care nu am făcut-o în 1990? și așa mai departe, pentru a nu da decât câteva exemple arhicunoscute, deși politica nu poate fi niciodată separată de esența sa, politicul, adică inepuizabila negociere colectivă a ideilor și acțiunilor, în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Planul Marshall a fost soluția pentru dezastrul economic și infrastructural, generând „miracolul” al cărui nume francez e poate cel mai evocator: les trente glorieuses. La nivelul statelor naționale, amnistia mai mult sau mai puțin tacită și amnezia au fost preferate „lustrației” (principiul avea să fie redescoperit în 1989 de disidenții est-europeni, cu efecte practice foarte diverse), cu excepția proceselor pentru crime de război, în parte spectacole justițiare cu destui acuzați oarecum arbitrari, mai mult decât acte sistematice de justiție. RFG, Germania prosperă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din cauza acestui calm care se instalează după furtuna din decembrie 1989, apare frica. Unii se tem de mișcări violente, se tem să nu-și piardă privilegiile obținute în timpul comunismului. Alții sunt pentru o ruptură mai radicală, dorind o epurare, o lustrație. Această frică se manifestă în mai multe moduri. Ea este amplificată de ceea ce numeam într-o carte din 1999-2000 consacrată României, intitulată România, o capcană?, "începutul pervertit" pentru a aminti incertitudinile vehiculate și transmise în zilele din decembrie 19893 și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
precum cea a lui Sergiu Medar de exemplu începuseră încă din ianuarie 1990, cu sprijinul președintelui Ion Iliescu. Într-un climat nou, puternic întreținut într-o atmosferă de suspans de către media, se desfășoară, în vara-toamna 2006, o nouă etapă de lustrație. Media urmărește cu mare interes dosarele Securității, devenite disponibile și care circulă. În toamna lui 2006, s-ar părea că se spulberă un alt tabu: cel al tăcerii, al zvonurilor generate de misterele din jurul celebrei Securități. Presiunea pentru a avea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
român prin mijloacele terorii și că terorismul de stat este o crimă imprescriptibilă."16 Acțiunea în justiție este esențială dar tardivă în România, unde populația s-a obișnuit cu semi-nevinovăția și semi-culpabilitatea oarecum a tuturor. Opacități Absența epurării după 1989, lustrația tardivă și pervertită de lupta politicianistă în cazul funcționării Consiliului CNSAS explică dificultățile de a plasa viața politică românească într-un cadru european occidental la dreapta, centru sau stânga. Confuzia e provocată, în mare măsură, de circulația elitelor, a foștilor
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
construcției democratice din România. Proclamația enunță principiile fundamentale ale libertății civice neîngrădite, ale descentralizării și controlului reciproc al puterilor independente ale statului, direcțiile de reformare radicală a instituțiilor, care se alătură unui proiect de decomunizare în profunzime a societății prin lustrație. Împrumutat din experiența democrațiilor care renasc pretutindeni în Europa Centrală, și în particular din Cehoslovacia, acest proiect presupune interdicția temporară de a ocupa funcții de demnitate publică pentru foștii activiști salariați din aparatul Partidului Comunist și pentru ofițerii de Securitate
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai limitată în sfera ei de aplicare, vizând doar câteva mii de persoane, care își făcuseră deliberat o profesie din aplicarea politicii partidului comunist, inclusiv a represiunii pe care această politică nu încetase să se întemeieze. E adevărat că astfel lustrația lovea drept în inima noului regim, care era expresia politică a continuității cadrelor în noul context postcomunist. De aceea, FSN, în frunte cu Ion Iliescu, care se simțea pe bună dreptate vizat personal, va reacționa cu o violență extremă, atât
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
formații politice foarte diferite: pentru a da un singur exemplu, USD susținea atât programele de reformă economică, cât și principiile integrării europene și euro-atlantice, dar refuza explicit orice măsuri reparatorii, de la restituirea proprietăților abuziv confiscate de regimul comunist la Legea lustrației. UDMR promova restituirile doar în măsura în care acestea îi puteau avantaja pe maghiari (încercând, de exemplu, să urce în timp până în perioada interbelică), dar nu se grăbea să susțină lustrația, fiindcă se constituise de la bun început ca uniune a tuturor maghiarilor, și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
măsuri reparatorii, de la restituirea proprietăților abuziv confiscate de regimul comunist la Legea lustrației. UDMR promova restituirile doar în măsura în care acestea îi puteau avantaja pe maghiari (încercând, de exemplu, să urce în timp până în perioada interbelică), dar nu se grăbea să susțină lustrația, fiindcă se constituise de la bun început ca uniune a tuturor maghiarilor, și deci avea lustrabilii săi. Cumulate, iluziile care prezidaseă victoria CDR în alegeri au provocat o dezamăgire pe măsură în clipa în care Convenția a ajuns la putere. Visul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
puncte dureroase în care cei mai mulți doreau o soluție rapidă și tranșantă, indiferenți la faptul că tocmai în aceste puncte nu exista un consens la nivelul coaliției de guvernare. Împreună cu problema restituirii proprietăților, tema cea mai acut percepută era cea a lustrației, așa cum fusese ea legiferată în alte state post-comuniste, și în special în Republica Cehă. Lustrația fusese cea mai sonoră revendicare a Proclamației de la Timișoara, reluată de Piața Universității, dar coaliția din 1996 nu își asumase acest obiectiv, fiindcă și PD
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]