560 matches
-
imputare șovăitoare: ― De ce-ai încuiat ușa? Întrebarea însă rămase suspendată în aerul îmbîcsit de tutun. Titu alunecase în genunchi la picioarele ei, și-și ascunsese obrajii în poala ei, încolăcindu-i și mîngîindu-i șoldurile cu brațele. Ea se simțea mâhnită că i-a lăsat întrebarea fără răspuns și începu să-și plimbe nervos degetele prin părul lui. Ochii el priveau în neștire jocul funigeilor în fereastră, prin creieri îi trecea necontenit ușa încuiată și gândul că trebuie să plece numaidecât
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-l întîlni, de la Tanța nu mai avu nici o veste, iar doamna Alexandrescu își continua ciripirile amoroase ca totdeauna. Tocmai se gândea că se vor fi aranjat lucrurile când, a treia zi după-amiazi, doamna Alexandrescu îl strigă. O găsi singură și mîhnită: ― Vezi, domnu Titu, ce-mi făcuși?... Mi-a spus Jenică numai mie, că nu vrea să întristeze pe părinții lui, săracii. Se poate, domnu Titu? Să abuzezi de un îngeraș nevinovat?... Nu m-am așteptat, îți jur, la una ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Pitești unde fusese să-și vadă soțul întemnițat. Până la Costești a venit cu trenul și de acolo, cum a putut. Nici o birjă nu se încumetă să plece la țară, de frică, deși învățătoreasa ar fi plătit bine. Se întorcea mai mâhnită de cum s-a dus. A stat toată ziua de luni pe la ușile domnilor, degeaba. Procurorul numai cu mare greutate a admis să-i lase merindea și banii. Totuși, ea nu s-a dat bătută. Ieri, marți, a schimbat macazul, a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
omul este supus legilor lui. Oamenii, care prin autodisciplină, respectă legile Naturii și a ciclurilor ei și acționează pozitiv, prin gândurile, cuvintele și acțiunile lor, obțin, ca efect, starea de sănătate, fericire și bună stare. Oamenii cu atitudini negative: supărăcioși, mâhniți, răi, invidioși, lacomi, avari, egoiști, fricoși, care urăsc, etc., împiedică (opresc) circulația energiei vitale prin ei și devin bolnavi, au necazuri și trăiesc în sărăcie. Puterea de vindecare a oamenilor există în ei și poate fi declanșată prin relaxare, prin
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
scoase d-na Sen la lumini. De data asta o luă la braț, dar se petrecu același lutru de cum pășiră în întunerec. Când ajunseră la sanctuar, d-na Sen avea pe braț șase ghirlande. Se uită în dreapta și în stânga foarte mâhnită, pentru că o ghirlandă atîr-nată de gâtul unei fecioare înseamnă logodnă. Și atunci apăru un tânăr de o rară frumusețe, cu lungi plete negre pe umăr, cu ochi pătrunzători și gură roșie (suferii cumplit ascultând pe Maitreyi descriindu-mi-l), care
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fix. Arhip ridică din umeri. - Cum s-ar mai putea spune altfel? Ai încercat formularea "o serie de evidențe mutual contradictorii", dar nu păreai prea entuziasmat. Atunci, să mai căutăm, adăugă depărtîndu-se, să mai căutăm... Îl privea cum se depărtează, mâhnit și furios totodată că nu mai poate adăuga nimic. - Alors, nous sommes foutus! șopti. Il n'y a plus d'espoir. Foutus pour l'éternité!... - Nous sommes foutus! repetă Darie printre dinți când Zamfira le făcu semn de plecare. Foutus
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
asta: uniformele sunt în legătură cu... - Degeaba încerci să mă sperii, îl întrerupse Iconaru, aprinzând brusc lanterna. Pentru că m-ai văzut cu un porumbel rănit în mână, crezi că sunt un biet băiat de la țară incult și prostănac!... Ieronim îl ascultase surprins, mâhnit, cu palma dreaptă acoperindu-și ochii. - Să nu mai vorbești așa, că făptuiești un sacrilegiu, șopti. Nu trebuie să vorbește așa despre un porumbel rănit... - Atunci, de ce vrei să mă sperii că poate vine cineva și ne prinde aici, în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
oră și toți o știm imediat. Ce oameni, Dumnezeule ! Ce oameni și ce țară ! Și, ca semn al indignării, o coboară pe micuța Yvonne de pe genunchi. Nu are nevoie să privească înspre soția sa ca să o știe cum arată : profilul mâhnit, privirea de copil necăjit care nu știe cum să se apere. O nevinovată dâră albastră mai plutește o vreme stânjenitoare printre mobilele grele de mahon, în timp ce Profesorul Mironescu tace cu încrâncenare. — Dar chiar persoane din strictul anturaj ne au spus
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
răspuns pozitiv spunând că chiar dacă nu erau atâtea lucruri câte găsești în ziua de azi erau fericiți, și aveau ce le trebuia. În finalul interviului Nea’ Gheorghe a fost întrebat cum își va petrece paștele anul acesta. Nea’ Gheorghe răspunde mâhnit, ca acuma nu mai sunt hore nu mai sunt tradiții și obiceiuri, femeile nu mai coc la cuptor nu se mai străduiesc să împodobească masă. Ne spune că acum zilele de Paste sunt ca oricare alta zi doar că auzi
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
lui Bogdan, poate Îi voi povesti cumva ce s-a Întîmplat În biroul CI-stului, la Hațeg - În acest moment, perspectiva aceasta nu mi se pare aberantă. Îi voi scrie maică-mi - cînd am plecat de acasă, am lăsat-o destul de mîhnită. Îi voi mai scrie și Supremului, mulțumindu-i că ne ține În căcat pînă la gît - această perspectivă mi se pare și mai puțin aberantă. Dar somnul mă adăpostește. Adorm pe băncuța de lemn și visez un cîine ciudat care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
albă în pantalonii negri. Bărbatul era Emma. Tom rămase atât de surprins, atât de șocat, încât făcu un salt îndărăt și se izbi zgomotos cu spatele de ușa de la intrare. Emma, roșu ca para focului, respirând agitat, părea mai curând mâhnit. Coborî în hol, făcu un pas sau doi, privindu-l cu severitate pe Tom. Neavând ochelarii, își îngusta ciudat ochii. Tom înaintă la rândul său, până când se aflară față-n față. — Emma! Ce naiba cauți tu aici? Dacă-i pe-așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu ea la film? Ai atins-o măcar? Ești un tont, Dragoș. Tu ai să pleci la facultate, ea mai are de făcut un an de liceu și ce-o să se-aleagă de toată povestea asta? Ha? Praful și pulberea. Mâhnit și scârbit, băga mâna în buzunar și scotea, parcă în silă, un pliculeț alungit. Poftim, ia asta. Antonia m-a rugat să ți-l dau. Ea n-a îndrăznit. Ești un tont, Dragoș, ți-am mai spus. Fetele se simt
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de frică, mai ales atunci când are de a face cu autoritatea. Comportamentul agresiv, în diferitele sale forme, este o modalitate de apărare la care apelează cu convingere. Obișnuiește să „tărăgăneze” lucrurile pe care le are de îndeplinit, preferă un comportament mâhnit, se lamentează că nu este înțeles și opune rezistență față de indicațiile celorlalți. Pe plan religios, se află câteodată în conflict cu Biserica și cu credința. Se simte maltratat sau persecutat de „autoritatea” ecleziastică. Pe Dumnezeu și-l reprezintă fatalist, mereu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nouă întrebare parcă își aștepta rândul: „Care sunt faptele de milostenie sufletească?” Răspunsul nu s-a lăsat așteptat: „A sfătui pe cei ce stau la îndoială; a învăța pe cei neștiutori; a dojeni pe cei păcătoși; a mângâia pe cei mâhniți; a ierta pe cei ce ne-au supărat; a suferi cu răbdare nedreptatea; a ne ruga lui Dumnezeu pentru cei vii și cei morți; a ne ruga și pentru vrăjmașii noștri. Am închis ochii, să mă pot gândi mai profund
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Căuta în fel și chip să o înveselească. Și Angelica zâmbea, chiar râdea în hohote, dar apoi iar se cufunda în tristețe. Mama era tristă și ea, fiindcă nimic nu e mai trist decât o mamă care își vede copilul mâhnit, cu umbre în privire. Se hotărî să aștepte. Și așteptarea nu a fost în zadar, căci, într-una din zile, - Mamă, eu de ce nu am un frățior sau o surioară ca toți copiii?!.... Mama tăcu...Din ochii ei mari și
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
albe brăzdate de vene albastre, asemenea pastilei de la ora unsprezece, dar nu-și găsi nici de data asta liniștea, nimic nu-l putea ajuta să se calmeze. „Numai Susan, numai Susan“, Își spunea Întruna În timp ce alerga după apă, nespus de mîhnit și complet chior, din fericire nu i-a ieșit În cale Lastarria, fiindcă l-ar fi Înjunghiat. Și tot din fericire Finita Își amintise de pastilă și trimisese un chelner cu un pahar de apă să-l caute. Uite că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la ora șapte ies. La șapte l-au expulzat toate lucrurile care zăceau sparte și răvășite prin dormitor. De ceasuri Întregi Îl acuzau, hărțuindu-l, ar trebui să-ți fie rușine. De aceea Înainta acum pe coridor cu o față mîhnită. CÎnd văzu dormitorul lui Julius atît de liniștit simți că-l apucă din nou furia, dar nu mai avea Încredere În aceste mici accese de furie care treceau prea repede și nu le putea auzi nimeni. Baia lui Susan totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
E ger cumplit și viscol bate, Iar crengile-n copaci sunt înghețate. Pe case și-n livezi e promoroacă, In depărtări s-aud bătăi de clopot și de toacă, O jale mare mă apasă Când lacătul deschid la casă. Stau mâhnit, iar gândurile mele Se împletesc cu visurile rele. Mama nu mai este în pridvor, De tatăl meu îmi este tare dor. Nu are cine să mă strige, Iar inima în piept mă frige. Astăzi toate sunt doar nostalgii și vechi
Revedere by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83176_a_84501]
-
se Îmbulzeau, nu Încercau să se apropie, așa cum fac În general cînd se Întîmplă un accident violent, sîngeros sau fatal. Dimpotrivă, stăteau pur și simplu Într-un semicerc larg, fără a Înainta, privindu-se unii pe alții cu un aer mîhnit și stingher, punînd din cînd În cînd cîte o Întrebare cu glas scăzut, iar cele mai multe Întrebări rămîneau fără răspuns, căci persoana căreia i se adresa Întrebarea se foia, Îl privea stînjenit pe cel care-l Întrebase, apoi, cu ochi șovăitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pleca, poate aveți de făcut vreo observație în legătură cu deficiența de care am amintit mai devreme, în legătură cu domnul Gosseyn. Curteanul, care stătuse în picioare mai la o parte, se apropie: - Legătura întreruptă? întrebă el. - Da, domnule. Tăcere. "Semantică Generală", gândi Gosseyn mâhnit, "unde ești când am nevoie de tine?" Nava aceasta și locuitorii ei continuau să-l confrunte cu situații neașteptate... Deficiența! Legătura întreruptă! - erau implicații vagi, neplăcute; și nu era nimic de făcut decât să aștepte și să afle ce însemnau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
și tu mi-ai spus că vrei un băiat astfel încît cineva să îndrăgească noul născut? întotdeauna ai încercat să mă echilibrezi, de parcă eram o barcă în derivă. N-ai adus nici un grăunte de bucurie atunci cînd eram fericită, tristă, mîhnită, m-ai transformat în cea mai singură femeie din lume. Nu-l iubesc pe Sludden mai mult decît pe tine, dar cu el, viața pare deschisă și liberă. Sînt sigură că și Alex va profita de asta. Se joacă împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
serioși în prima zi, spuse Fata Roșie. Viitorul unei regiuni schilodite, rosti morocănosul încet, este pus pe nicovală de unul dintre subcomitete. — Ce subcomitet? Cînd și unde se întîlnește? — Asta e o recepție prietenească! spuse Fata Roșie cu o față mîhnită. Nu putem ține aceste lucruri pînă mai tîrziu? Se vor discuta atîtea. — Taci din gură, drăguță, zise morocănosul. Wilkins știe cum se trag toate sforile. Ați face bine să-l întrebați pe el. — Ascultă, zise Fata Roșie. O să vă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu un scrîșnet care cutremură camera. în jurul pereților erau rafturi lungi cu cărți, dosare, sticle și tuburi de vopsea. Le doborî cu mișcări largi, apoi se întoarse, abia respirînd, și se uită spre pat. Autorul stătea acolo cu o față mîhnită, dar tablourile și șevaletele reveniseră la locurile lor și, uitîndu-se în jur, Lanark văzu că biblioteca se întorsese liniștită în colț, iar cărțile, dosarele, sticlele și vopseaua erau pe rafturi. — Un iluzionist! zise Lanark cu ură. Un iluzionist nenorocit! — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de Sludden, fostul meu bărbat, l-a pus cu cățel și purcel în brațele Cortexinului. — Sludden? — Sludden, Gow și toți ceilalți băieți veseli. Cu excepția lui Grant. Grant a obiectat. Grant poate reușește să înceapă ceva. — Nu te înțeleg, zise Lanark mîhnit. Sludden m-a trimis aici să susțin ca Unthankul să nu fie distrus. Va fi distrus? — Da, dar nu așa cum plănuiseră inițial. Consiliul și grupuri ale creaturii au vrut să-l utilizeze ca provizie ieftină de energie umană, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în afara jocului, firește; mă îngrijorau tendința și capacitatea mea de a-mi face rău singur, faptul că redeveneam o ființă cu două voințe când socoteam că scăpasem de asta, mă rog, n am să intru în amănunte; oricum, mă simțeam mâhnit, celălalt era convins că mă necăjește pierderea unei nenorocite de partide, avea și el punctul lui de vedere, cum să-i explic ? Uite, eu stau aici ca un cretin și-ți înșir tâmpeniile astea profund adevărate pe care sunt sigur
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]