19,941 matches
-
s-a scăpat să-i dezvăluie Domnul/ la ultima lor Consultație./ Oricum, te las, prietene, îmi spune el,/ să te-ntinzi pe targa asta a orgii mele./ Am destule hăuri în mine, destule leagăne.// Ce va fi mîine " vom afla mîine" (Passacaglia). Razele imaginilor resignat-provocatoare conturează o boltă grandioasă pe care tot ele o străpung. Intervine însă o anume ezitare. Pe de-o parte, rebeliunea autorului aduce o solidarizare crispată cu ființa sa somatică, reprezentînd un refugiu în carnea și sîngele
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
creat o stare de așteptare de aceeași intensitate, dar în satele colinare din sudul Banatului preocuparea pentru sateliți și pentru zborul spre Lună primea, o dată cu lăsarea serii, dimensiuni inimaginabile. Eliberați de muncile de peste zi și de îngrijorarea pentru ziua de mîine, pe care colectivizarea o generalizase, oamenii mai găseau în ei suficiente resurse pentru a se ocupa serios de problemele cosmice. Cu precădere în perioada verii, la vremea cositului, cînd vecinii și rudele făceau clacă, nopțile se transformau în adevărate acțiuni
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
După cum știm, nu de sindicate duce lipsă presa autohtonă, ci de putere sindicală. Iar asta nu se capătă, ci se cîștigă. Cîtă vreme însă ziariștii vor refuza să accepte că ceea i se întîmplă azi unuia i se poate întîmpla mîine oricui, vorbim degeaba.
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
obligatorii, vizibile și, mai ales, definitive. Pînă la răspunsurile practice, avem unul simbolico-poematic: Sulina este o utopie istorică, un exercițiu pur de ficțiune administrativă, o fabulație a geografiei și un germene carbonizat, o firavă resursă de ADN pentru Europa de mîine. Geografia: Sulina este cea mai estică localitate a României, așezată pe malul drept al brațului cu același nume, doar la cîțiva kilometri de confluența acestuia cu marea. Lipită ca o carapace pe trupul onctuos al fluviului, ea este o creație
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
pe prietenii, dar nici pe inamiciții. M.I.: Cum așa?! pe o prietenie, presupun că mai înțeleg, dar nici măcar pe o dușmănie să nu te poți baza?! B.E.: Pentru că dușmanul de astăzi, dacă avea cel mai mic interes, devenea afectuosul de mâine. M.I.: Cu talent? B.E.: Cu un desăvârșit talent. M.I. E o concluzie după zeci de ani petrecuți în lumea teatrului? B.E.: Nu e o concluzie. Este o observație (alături de multe altele) decurgând din raportul care există între talentul unui actor
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
oricărei mișcări literare asemenea variații ale cotei de interes pentru un scriitor, de la o epocă la alta, asemenea ,măriri" și ,decăderi" succesive și nimeni nu le poate garanta celor care azi se află, precum ieri Breban, pe coama valului că mâine vor fi tot pe ea. Dincolo de aceste oscilații ale indicelui de popularitate și succes, explicabile istoric și prin schimbarea psihologiei gustului, rămâne intactă substanța trăirilor omenești pe care o captează romanele brebaniene, rămâne întreagă puterea acestor narațiuni de a însufleți
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
al unui astfel de regim politic ar trebui să fie societatea civilă. Corectitudinea politică (expresia nu are nici o nuanță peiorativă) a opiniilor lui Adrian Marino este evidentă. Este clar că așa trebuie să arate bunii cetățeni ai Europei unite de mîine, chiar dacă în realitate un astfel de model este dificil de calibrat. Este greu de spus, de exemplu, cum se poate realiza practic ,convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și cele universale". Preluăm doar acele valori universale care sînt convergente
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
Creangă o scrisoare adresată lui Eminescu: a scris mult căci n-a avut timp să scrie scurt. Cititorul de azi are timpul drămuit, de aceea preferă să citească roman ce oferă lectură laxă, cu întreruperi și reluări. Dar cititorul de mîine are timp "lung" ca să poată citi proza scurtă, cu elaborarea și rafinamentul ei.
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
femeie tînără/ pe care forma fructelor o-ncercuiește." Poezia începe, depărtîndu-se de basmele sprințare, să bolească, elegant, de vis. Este dispoziția din următorul volum, Interiorul legii (1968), avînd ca paspartu un ospicial număr 23, cu ,ieri serbări, astăzi serbări, serbări mîine." Se întîmplă într-o lume nițel caraghioasă, înduioșătoare și lălîie, ca familiile de tîrgoveți, adunate pentru poză: ,Bunicul cu bunica/ bîrfeau pereții, / și făceau garagață/ cîntînd/ ,viață, viață ca o ață"./ Ea, vrăjitoare mînătarcă/ hulea pe toată lumea parcă/ el prin
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
specifice neamului nostru" (p. 21). Influența modernistă venită dinspre București era detestată și recuzată: ,Noi, ca basarabeni, suntem fericiți că norodul basarabean este refractar la căldura otrăvită a culturii românești de astăzi. Cel puțin ne mângâie nădejdea că vor veni mâine cei dintr-un gând cu noi" (p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era și mai vehementă: ,Iată de ce nu admit și nu voi admite niciodată cârdășia cu veneticii pentru ridicarea Basarabiei" (p. 82). Iar veneticii erau, în
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
gen, da, suntem frați. Însă o altă specie. În Basarabia cultura trebuie să se dezvolte pe două fronturi. Nu va învinge nici una. Culturile nu sunt egoiste, nici despotice. Din îmbinarea acestor două culturi, cea slavă și... cea latină, Basarabia de mâine va fi, spiritualicește, un lanț de munți, vârfurile căruia vor licări scăldate în splendoare peste vremuri, peste hotare" (p. 19). Un naționalism basarabean de acest fel există și astăzi: e prea puțin să-l numim regionalism agresiv, cum ar fi
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
le îmbracă albul sub efectul luminii naturale... văd o zăpadă albastră, una galbenă, una violetă, una oranj. Zăpezi așezate în cupe ca înghețata de fructe și oamenii locului care nu le mai văd pentru că ei se gîndesc la ziua de mîine, mereu la ziua de mîine și din azi nu mai rămîne nimic niciodată". Cîte o imagine burlescă precum cea a individului care, ,cu degete butucănoase", ia la rînd sticluțele cu parfum franțuzesc, lăsînd impresia unui ,mujic care caută vodkă", nu
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
luminii naturale... văd o zăpadă albastră, una galbenă, una violetă, una oranj. Zăpezi așezate în cupe ca înghețata de fructe și oamenii locului care nu le mai văd pentru că ei se gîndesc la ziua de mîine, mereu la ziua de mîine și din azi nu mai rămîne nimic niciodată". Cîte o imagine burlescă precum cea a individului care, ,cu degete butucănoase", ia la rînd sticluțele cu parfum franțuzesc, lăsînd impresia unui ,mujic care caută vodkă", nu are decît rolul unui contrast
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
fragede nu e din cale-afară de promițător. Cum mi-am făcut - după modestele mele puteri - un program din a promova, cu orice preț, generația tânără, sunt relativ atent la ce se întâmplă în această zonă, a cadrelor care vor domina mâine viața publică. Or, n-am observat ca în domeniul discutat în acest articol să fi apărut vreunul (îl exclud pe Robert Turcescu, deja un "senior" al micului ecran) care să-mi fi captat atenția mai mult de-o fracțiune de
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
particip la o ședință a Societății "Virtus romana rediviva". "Ce căutați voi aici?", ne întreabă unul dintre membrii de drept ai societății, elevii din cursul superior. "Lasă-i în pace", intervine profesorul de română, conducătorul, de fapt, al societății. Ca mâine, unul dintre ei devine președinele societății. După câțiva ani, în alegerea președintelui, în urma cuvântului meu de mulțumire, profesorul, surâzând, mi se adresează: "Bag seama că te-ai pregătit. După ce ai fost secretar într-a șasea, vicepreședinte, într-a șaptea, musai
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
iarăși imagini, locuri, oameni, chipuri, chin, bucurie, disperare, abandon, iubire. "Că Ierusalimul va fi o răscruce , o cezură în viața mea, știam. Dar nu știam că acolo îmi vei fi dăruită tu."; " Am scris iarăși o mică poezie pentru tine, mîine, poimîine va fi pe drum - pe drumul spre tine și spre noi."; " Te văd, cum te îndepărtezi în noapte, te văd intrînd în noapte, și îmi doresc să fiu la celălalt capăt, pentru a te primi acolo unde Nu-mai-e-nevoie-de-vorbe." Paul
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
noastre. Ceea ce nu exclude competiția. De fapt, scriitorul român care vrea să rămînă pe piață va trebui să accepte că nu ajunge să scrie cărți "geniale", ci și cărți care să-și găsească audiență. Sînt și cărți destinate cititorilor de mîine, dar, ce să zic, dacă îi place Cărtărescu, și cititorul de azi stă bine cu gustul.
Scriitorul român față cu cititorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11640_a_12965]
-
scrisoare din 1946 expediată de Dan Barbilian aceluiași Simion Stoilow, omul denunțat în anii de maximă teroare ai mișcării legionare. Firește, aceasta începe cu formula "Mult iubite Domnule Stoilow" și conține pasaje precum acesta: "Sînt laș. Mi-e teamă că mîine chiar, voiu citi cu spaimă în Dreptatea o improvizație în gustul următor, făcută să-mi înnegrească întreaga zi: Cutezanța unui profascist notoriu (pentru întreaga discuție vezi pp. 122-128). Cum spuneam, întregul capitol despre Dan Barbilian (Ion Barbu) este un exemplu
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
au acces doar "noi și ai noștri". Regula e unanim valabilă, fie că vorbim de cărți, reviste sau monumete. În cinematograf scandalurile sunt mai mari pentru că și sumele sunt impresionante. Astăzi, Ministerul Culturii și Institutul Cultural Român (te pomenești că mâine o face și Academia!) au anunțat o strategie prin care proiectele vor fi finanțate exclusiv pe baza deciziei juriilor independente. Problema, după cum lesne se poate bănui, e și a juriilor, și a independenței. Într-un fel sau altul, pe canale
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
din Orbitor. Chiar dacă metoda narativă diferă, sentimentul este același. Un fel de tristețe învăluită în căldura amintirii unor sentimente uitate. Prezența tatălui îi oferea copilului senzația clară că lumea este adînc fixată în rosturile ei și certitudinea că ziua de mîine va fi la fel de liniștită ca cea de azi. Firește, este vorba despre o reflecție a posteriori, a omului matur, pe care copilul nu putea să o conștientizeze și să o exprime ca atare, chiar dacă o percepea difuz. "Îți lipseau prînzurile
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
morale? N-am simplifica oare multe probleme și n-am da un scop anumit vieții spre fericirea tuturor? Dar ceea ce expun aici sunt teorii utopice. Trebuie, totuși, să ne dăm seama de greaua responsabilitate ce vom avea de suportat ca mâine, când vom fi chemați să ne îndeplinim și noi menirea noastră în societate. Niciodată n-a fost această responsabilitate mai mare ca acum, când omenirea intenționează să se avânte pe căi neumblate, cari vor duce, poate, la o înțelegere și
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
lăsat un măr/ e zbârcit și îndărătnic/ un dos de curvă bătrână/ din care toți vor să muște/ nici unul nu vrea să-l vadă ceilalți/ cei mai buni militari ai împăratului/ se tem de un măr/ rușinea o să ne facă mâine/ să ucidem mai mulți oameni". Rareori te simți purtat atât de liber de directețea și nonșalanța versurilor unui poet care scrie despre orice -cu o ușurătate a limbii nu și a ființei impresionantă -, fie că e vorba de un poem
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
bejenari.19 "Era curioz a videa cineva atunci capitalia Beserabiei - își aduce aminte Costache Negruzzi -, atît de deșeartă și de tăcută, cît se făcuse de vie și de zgomotoasă. Plină de o lume de oameni care trăiau de az pe mîne, care nu știau de se vor mai înturna la vetrele lor, acești oameni, mulțămiți că și-au scăpat zilele, se deprinseseră cu ideea că n-o să mai găsească în urmă decît cenușă, și, neavînd ce face altă, hotărîră a amorți
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
tautologie glumeață ("dacă nu dorm, înseamnă că-s treaz"; "și eu, cînd am să fiu ca dînșii, eu tot ca dînșii am să fiu"), dar și pe eufemism, atenuare, diminutiv, expresie indirectă: "Mă însor acum oleacă, da' oleacă las pe mâne..."
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
protejat de coconul său, în evocarea satului monadic, blagian. Din acest topos empatic, precum dintr-un destin, nu se poate evada: "la ieudul fără ieșire și noi am, și noi am fost cîndva./ și sîntem și acum și o să fim mîine poimîine și/ în veci apa celuiași rîu ne va scălda.(...) zadarnic te vei zbate să afli ieșirea intrarea ieșirea/ zadarnic vei zori să rupi lințoliul spațiului/ în care-ai lunecat dincolo n-ai să dai decît/ de urma piciorului tău
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]