7,613 matches
-
al coeziunii fiind regalitatea. Frămîntări și nemulțumiri sînt destule și totuși Belgia, această creație artificială a secolului XIX, "rezistă de mai bine de un secol și jumătate, spre satisfacția deloc neînsemnată a tuturor cetățenilor belgieni, flamanzi sau valoni. Și nici mîndria acestor cetățeni nu este neîntemeiată. Statul ai cărui cetățeni sînt nu-i cu mult mai rău, ba în multe privințe e mai bun decît alte state" - scrie flamandul Geert van Istendael. * Scriitorii belgieni prezenți în această secțiune sînt severi cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
pubele și n-a găsit nimic (concurența luase, pesemne, tot ce fusese de luat!), cu o dezarmantă nonșalanță, a moșmondit în zona fermoarului de la pantaloni și a urinat îndelung pe recipientele de tip european ce fac, de vreun an încoace, mândria primăriei municipale! Nu știu dacă e de căutat vreo simbolistică anume în gestul clientului dezamăgit al gunoaielor menajere. în orice caz, dezinvoltura cu care un om în toată firea se lasă în voia fiziologicului sub potențialele priviri ale câtorva sute
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
național trebuie să fie valorizat pozitiv. Eminescu pare a întruchipa naționalismul pur, curat și ideal. în el plac măreția și eroismul nostru, grandoarea istoriei noastre. Din contră, la Caragiale prevalează negativitatea: critica abuzului de național, batjocorirea scumpelor noastre prejudecăți, caricatura mîndriei patriotice. Cel din urmă a lansat expresia ironică "rromânii verzi". Celui dintîi, i-a aplicat-o Călinescu, în mod serios, în finalul biografiei din 1932. Eminescu era contra alogenilor. Caragiale se declara pe sine grec. N. Davidescu l-a numit
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
internaționalist la comunismul național schimba sensul manipulărilor etnice. Dacă în primă fază minoritățile șunt manevrate în sensul distrugerii valorilor statului național burghez, în cea de a doua fază se încearcă recîștigarea încrederii majorității naționale prin demonstrații agresive în favoarea identității și mîndriei naționale a majorității, lezate de aceiași "păpușari" în primă fază. În ambele situații șunt alimentate sentimente primare între care cel mai periculos este acela al superiorității prin diferențierea înnăscuta nu dobîndită. În cazul Iugoslaviei, ca și în cazul fostei Uniuni
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
la "Miorița", pe Moșilor, la Timișoara lui Bose Pastina, în lipsa numărului minim obligatoriu de spectatori (15!), am achiziționat 14 bilete. Drept care, acum, m-am interesat cu justificată precauție, cîți spectatori trebuie să se adune. Mi s-a răspuns, cu justificată mîndrie, ca la "Europa" nu mai e ca la "Miorița": filmul se dă chiar și pentru un singur spectator! N-a fost cazul; la acest răsunător succes de public occidental s-au adunat vreo zece înși. Intrarea și holul la "Europa
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
Alex. Leo Șerban De fiecare dată, aceeași situație: cozi, cozi interminabile, exasperante... O dată pe an, clermontezii se-nghesuie să fie cît mai în fața la "festivalul lor" - mîndria regiunii, a Franței și, pînă la urmă, a întregului mic mapamond cinematografic. "Mic", pentru că la Clermont se văd, în exclusivitate, "scurte"! (Așa, ca la "CineMaiubit"...)Vin tineri (majoritatea), vin oameni în toată firea, vine"vîrsta a treia"; vin, parcă tot
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
cordon fixat an două catarame" și ajunge primul an locul unde se va forma coadă: "Era primul. Asta ănsemna că a patra sau a cincea butelie schimbată va fi a lui, după prietenii șoferului sau ai manipulatorului." Un licăr de mândrie că se numără printre câștigătorii unei competiții jalnice - atât a mai rămas din sufletul unui om, ne spune prozatorul ăncercănd să pară cinic, ăn timp ce noi ai vedem lacrimile din ochi. Apologia unui câine vagabond Există și o schiță
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
Eu, personal, nu sunt un adept al boemei", declară gâfâit Cezar Paul-Bădescu. "Am o soție și un copil..." La fel de comică este și convingerea lui Cezar Paul-Bădescu că, prin inițiativa sa publicistică, a creat un eveniment cultural. El înregistrează cu o mândrie abia ascunsă proporțiile pe care le-a luat discuția, antrenând zeci și zeci de scriitori. în realitate, este vorba de un fals succes. Ecoul imens al provocării lansate de publicistul de la Dilema nu se explică prin curajul intelectual, prin ingeniozitatea
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
o fericire ămbătătoare să simți an ține, ca femeie, slăbiciunea care triumfă? Când noi reușim, trebuie să păstrăm tăcerea, nu cumva să nu ne pierdem superioritatea ce am câștigat-o asupra voastră. ănfrănte, femeile trebuie să tacă și aici, din mândrie. Tăcerea sclavei ansa al ănspăimăntă pe stăpân." an față credulității scriitorului genial și nobil și curat an totul, Daniel d'Arthez, creat de Balzac, si an care printr-un fel de bovarism avânt la lettre, după cum am spus rândul trecut
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
Cronicar Costache Olăreanu par lui-même Revista CALENDE face un lucru foarte bun acordînd, poate din mîndrie locală argesană, o atenție specială scriitorilor cu destine și opere oarecum înrudite cărora Dan Culcer le-a zis, în urmă cu ani, Școala de la Tîrgoviște. Eticheta s-a lipit atît de tare încît a început să-i irite pe prietenii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
ușor peste inamiciția noastră tocmai din cauza istoriei lor recente care, din acest punct de vedere, le conferă o superioritate... * Cobor treptele spre Dunăre. Formidabil: Remorcherul Drăgănesti tocmai acum trece în sus, cu tricolorul fîlfîind în vîntul budapestan. Îl salut. O mîndrie mă năpădește... Și iar cad pe gînduri și mă gîndesc la generalul ungur împușcat de sovietici cît ai zice peste. Grupul statuar Arpad. Calul cu coarne de cerb, pt. atac sau apărare. Cinci căi vijelioși sub cerul care mi se
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
alt sălaș, să vagabondeze trupește, ca să folosesc expresia Ieromonahului Gabriel Bunge, ars pe dinăuntru de un demon al schimbării și nestatorniciei. Pentru avva Evagrie Ponticul, akedia este unul dintre cele opt gînduri păcătoase, alături de desfrînare, mînie, lăcomie, întristare, slavă deșarta, mîndrie și pofta pîntecului. Mai tîrziu avea să dispară de pe listă, cum aflăm din comentariul lui Cristian Bădilită la Tratatul practic al lui Evagrie Ponticul, apărut la Editură Polirom în 1997. Pornind de la comentariile lui Origen asupra akediei, Cristian Bădilită o
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
să țină la respect țările din Europa de Est. Ce-i drept că și formarea URSS tot așa a început, prin infiltrarea de spioni în țările vecine, care apoi au devenit de nevoie prietene. Este clar faptul că Putin dorește să readucă mândria Rusiei, iar pentru asta nu se va da în lături de la nimic. Eu zic să ținem bine de praștiile de care ne zicea Băsescu, pentru că acum, cu scutul anti-rachetă, practic sunt anti-Rusia, adică ținta principală a spionilor sovietici, pardon, ruși
Cine sunt victimele lui Huidu () [Corola-journal/Journalistic/24903_a_26228]
-
pe cont propriu, așa cum se întâmplă cu fiecare tenismen. Nu are țara niciun merit pentru asta", a spus Radu Banciu la B1 TV. Înainte de finala de la Roland Garros, premierul Victor Ponta vorbea pe marginea subiectului Halep. "E o foarte mare mândrie pentru România că sportivi senzaționali, aici nu mă refer numai la Halep, obțin rezultate fantastice. E o mândrie, dar, din păcate, am observat aceeași veche meteahnă a noastră, i-am auzit pe mulți spunând « Iată cum a câștigat Simona Halep
Radu Banciu sare în apărarea lui Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24919_a_26244]
-
Radu Banciu la B1 TV. Înainte de finala de la Roland Garros, premierul Victor Ponta vorbea pe marginea subiectului Halep. "E o foarte mare mândrie pentru România că sportivi senzaționali, aici nu mă refer numai la Halep, obțin rezultate fantastice. E o mândrie, dar, din păcate, am observat aceeași veche meteahnă a noastră, i-am auzit pe mulți spunând « Iată cum a câștigat Simona Halep și noi nu facem niciodată nimic".
Radu Banciu sare în apărarea lui Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24919_a_26244]
-
a ajuns consilier la Cotroceni și, primul lucru pe care l-a făcut a fost să mă anunțe că nu mai are loc pentru „Gura leului”. Atunci mi-am dat seama de toată naivitatea mea de a mă considera cu mândrie un independent (candidasem și pe liste electorale ca independent, chiar dacă o dată am pierdut, chiar la Giurgiu, în fața candidatului UDMR, care m-a uimit de câte voturi i-au venit pe Dunăre, în vreme ce eu mă bazam numai pe țăranii din Oinacu
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
începea să fie din ce în ce mai conturată, cându-i-se încă o dată meritele literare, literatură pentru copii: „Bobocica“, „Să prieteniile se statorniciseră, prețuirile se culturale și cetățenești, fiind considerată nu plângem“, „Să fim buni“, „ Într-un cuib accentuaseră, iar în viața Craiovei Elena o mândrie pentru toți oltenii care o de rândunică“, „A ciocnit un ou de lemn“, Farago începea să însemne mai mult, adoptaseră. „Într-o noapte de Crăciun“ etc. Tot în chiar mai mult, decât o mare poetă. Încă A muncit până în ultima
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
față), numai că poezia ei nu-i place și încearcă să-i dea sfaturi („Reproșîndu-i că ea nu scrie cu metafore poetice, cu imagini, ci cu noțiuni logice, cu uscăciune cerebrală”); la care Lucica reacționează, firește, pe dos, tot din mîndrie suverană și orgoliu prea aprins: „a pus, pentru a polemiza cu mine, următorul titlu noului său volum de poezii - Noi care nu simțim”. Comarnescu e, desigur, ușor dezamăgit: „Ce i-am spus eu și ce a înțeles ea...”.9 Lucica
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
10 Ce-i drept, tematic vorbind, bagă de toate (dar în mare de dragoste scrie), iar la ritmică se împiedică frecvent și elegant (frecvent în mod sigur). Firește că și Perpessicius s-a impresionat de „o așa violentă afirmare de mîndrie pasională”, dar și de „o așa puternică atitudine socială” (are, e combativă impetuos, patrioată de foc), care „stau laolaltă” cu „o imensă sinceritate” (ce se confundă - sau se poate confunda - „cu naivitatea”) și cu „o puritate care s-a filtrat
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
ca printre stîlpi de naos./ Mi s-a părut o mică comedie:/ Perdeaua cade și rămîi în haos” (Adagio). Chiar dacă mai miluiește (dar nu cu multe) cîte-un muritor, Lucie e Diană decisivă. Și chiar de are slăbiciuni, n-o lasă mîndria să le dea curs; și-n nici un caz să le dea pe față: „Destul e! Nu mai vreau s-aud de mîngîiere,/ De mîngîierea voastră fără milă!/ De-oi geme-n drumul meu de-a vieței silă,/ N-am umilința
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
lui de statui/ Și chinuit de dragoste-aiurează:/ Teofano nu l-a chemat la patu-i!// Încet un gînd în mintea lui se-așează:/ De ce simțit-a ieri în sărutatu-i/ Pecetluirea morții ce veghează?” (Teofano). În vreme ce acul psihologiei e agitat doar de mîndrie (dar violent agitat), cel tematic merge, imprevizibil, în toate părțile. Dar Lucica ar fi putut fi poetă cu oarece perseverență. Se cade însă să pretindem consecvență și perseverență unei prințese?! „„ Al. Cistelecan 1 Perpessicius, Opere, VI, Mențiuni critice, Editura Minerva
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
sau deloc acest eveniment, ar trebui remarcate două aspecte. autor: Primul este felul în care 23 August 1944 a fost prezentat românilor timp de cinci decenii, adică deformat, tendențios și cu scopul de a înstrăina societatea de propria ei identitate, mândrie și simț al Independenței. Al doilea este felul în care sentimentul apartenenței la valori și principii ale Națiunii și cel al apartenenței la etică și reguli ale Statului sunt discreditate astăzi de comportamentul public iresponsabil al puterii politice și de
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
apărut. La o întâlnire pentru discuția despre comunism și democrație, mai multe nume au fost menționate, dar nu al Regelui, cu excepția abdicării. Un tânăr istoric a vorbit despre lucrurile cu care Regele a fost silit să se confrunte - umilire, izolare, mândrie, teamă, reconciliere cu inamicul său principal. După vizita de Paști din 1992, România Liberă scria „Nu am auzit niciun cuvânt și nu am văzut vreun gest care să-mi amintească în vreun fel de ura, vulgaritatea, isteria și mizeria morală
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
avansată. de fapt de 24 luni, așa cum se arată CGM: Tot jocul întâmplării: ND: Înțeleg că la Viena i-ai în “Biletul de eliberare” pe care, așa fiind cunoscător al industriei cunoscut pe cancelarul Austriei cum știi, îl afișez cu mândrie). Aici compușilor cu azot, am citit că firma Bruno Kreisky, pe cel care voi face o paranteză și îți voi de inginerie ‘Chemical Construction ulterior a devenit Secretar răspunde la o întrebare anterioară, Corporation’, pe scurt Chemico, din General al
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
copii, deservite de 77 de medici. Directorul spitalului, Ioan Mureșan, a declarat, vineri, că, după lucrări ample de modernizare, spitalul este acum de talie europeană - compartimentul Imuno-depresie, cu 11 saloane ultramoderne, secția de copii și secția de Terapie intensivă fiind mândria instituției. Unitatea sanitară a preluat, în octombrie 2009, Centrul de Diagnostic și Tratament, aflat atunci "în faliment total", și l-a transformat în cel mai mare ambulator din țară, cu 20 de saloane. În ambulator lucrează 220 de cadre medicale
Cluj: Spitalul Clinic de Boli Infecţioase are cel mai mare ambulator din ţară () [Corola-journal/Journalistic/25511_a_26836]