1,032 matches
-
cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
numea tot Jup. Între mine și Jup Doi era o prietenie de nedzdruncinat. Mă iubea așa cum numai un câine poate să te iubească. Monica prima mea fetiță avea vre-o doi ani și jumătate. Nu putea adormi numai dacă ține mânuța în părul meu. Scotea mânuța printre zăbrelele pătucului ei și adormea fericită așa. Într-o zi soarta ne-a despărțit, divorțând de primă soție... Scenă pe care nu am să o uit niciodată a fost cea care s-a întâmplat
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
și Jup Doi era o prietenie de nedzdruncinat. Mă iubea așa cum numai un câine poate să te iubească. Monica prima mea fetiță avea vre-o doi ani și jumătate. Nu putea adormi numai dacă ține mânuța în părul meu. Scotea mânuța printre zăbrelele pătucului ei și adormea fericită așa. Într-o zi soarta ne-a despărțit, divorțând de primă soție... Scenă pe care nu am să o uit niciodată a fost cea care s-a întâmplat atunci când am ieșit pe poarta
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
stătea în două picioare... Cât mine de înalt! Câinele se uită nedumerit și trist la mine, iar la geam se uitau nedumerite și triste, Monica, fetița mea de doi ani și jumătate... cea care nu putea adormi decât dacă ținea mânuța în părul meu, și fosta mea nevasta Angelica... Spre deosebire de Jup, ele plângeau „mohnit” și lacrămi rotunte li se prelingeau pe obraz. Am dat colțul și am inceput sa plâg și eu... (chiar și acum când scriu aceste rânduri „dau apă
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
Apoi ne-a prezentat la cele doua fete ale lor, cred ca erau gemene că semănau ca doua picături de zeamă de varză acră. Cocoana și progeniturile nu s-au mai sculat de pe scaune ci ne-au întins grațios niște mânuțe dolofane, care după cum am mai spus, le-am pupat cu zgomot... doar era în joc haleala care se vedea că era din belșug pe masă. Locurile noastre erau rezervate, fiecare lângă una din urmașele butoiașului cu castraveciori. Fetele erau rușinose
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
Eram și eu copil odat' În primul an de școală, Când profesoara a-ntrebat O chestie ... banală: Câte picioare are-un pui?!... Dar eu isteț, nevoie mare, Ridic mânuța și îi spui: Muulte picioare! Muuulte are!!!.. La masă eram mulți copii, Și-ai mei cam strânși la pungă, Dar când puneau pe masă pui Tăiau doi-trei, s-ajungă, Și asta doar dumineca, Iar peste săptămână Doar din grădină se
THANKSGIVING de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352411_a_353740]
-
anunțe. Devenise ocrotitorul casei. Cei doi copii se sfătuiau cu el și-i spuneau toate bucuriile și supărările. Simțea când erau veseli și se veselea și el. Iar când erau supărați își punea capul pe picioarele lor și le lingea mânuțele. Devenise protectorul lor, se bucura și plângea alături de ei. De la un timp se învățase să sară gardul noaptea când simțea câte o cățelușă prin apropiere. Zilele se scurgeau una după alta, iar cei trei prieteni erau nedespărțiți. Toată lumea era a
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până pe la zece ani, am plecat la lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia cu noi. De fapt noi locuiam în casa ei, lăsată moștenire
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
judicioase a vieții de toate zilele. Noi trăim deosebit de greu, deosebit de bine ar zice legiuitorul, numai și numai datorită legilor date de legiuitor pentru „popor”. Doar și ei, aleșii noștri, sunt „poporul”. Si-au dat chiar și votul cu propria mânuță. Oare ar vota la fel de senin dacă scopul alegerii ar fi spânzurarea lor? Vorba lui Eminescu. Eu nu sunt chiar așa crud. Cred că s-ar abține! Fiecare vot contează, spun chiar ei! Teama! Frica chiar. Mi-e frică de hoți
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
Mihai Eminescu, sau cum îi ziceam noi copiii satului: Cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la 1883 sau 1884, și duduca Hanrieta, sora lui Eminescu venind să privească și ea hârjoana noastră a tuturora, aducea de mânuță pe fiul paznicului, reclamantul de azi, pe care îl dezmierda și îl numea într-una Mihai, zicând că ea l-a botezat și ea i-a dat numele Mihai, ca și fratele ei.” Mama reclamantului pe atunci era o frumoasă
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
cu ochii copilului lumea din jur. Universul său liric nu este, așadar, livresc, ea a avut ipostaza copilăriei în față și nu a făcut decât să surprindă chipul și manifestările ei. Emoția descifrării primelor litere din alfabet, emoția scrierii cu mânuța proprie a primelor cuvinte, când “cuvântul drag a prins contur” - sunt neasermuite și ele nu se pot uita niciodată, pentru că ți-au schimbat viața. Cuvântul este primordial în toată evoluția umană. Este al doilea sistem de semnalizare și în absența
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
cu ochii copilului lumea din jur. Universul său liric nu este, așadar, livresc, ea a avut ipostaza copilăriei în față și nu a făcut decât să surprindă chipul și manifestările ei. Emoția descifrării primelor litere din alfabet, emoția scrierii cu mânuța proprie a primelor cuvinte, când “cuvântul drag a prins contur” - sunt neasermuite și ele nu se pot uita niciodată, pentru că ți-au schimbat viața. Cuvântul este primordial în toată evoluția umană. Este al doilea sistem de semnalizare și în absența
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
nereținută în fața frumuseților naturii sub așezarea calmă a culorilor alternând cu o mare frenezie a vieții. Am remarcat imediat tablourile de inspirație religioasă. Fervoarea credinței de acum își are începuturile din fragedă copilărie, de când mama și bunica îl duceau de mânuță la biserică să se roage ca bunul Dumnezeu să-i aducă acasă tatăl sănătos din pușcăriile comuniste. Credința transpare nu numai din tablourile cu teme religioase, ci și din multe alte ipostazele ale vieții. Bisericile, locașuri sacre, formează o temă
CEASUL DE TAINĂ DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351040_a_352369]
-
George Echim a fost triplu lansată : la Iași, la sediul local al Uniunii Scriitorilor, în satul natal al poetului, la Monor-Bistrița și la Societatea culturală LIBRIS Brașov, în prezența unor persanalități de marcă ieșeni și brașoveni: Nicolaie Busuioc, C-tin Mânuța și Magdalena Mânuța, Al. I Brumaru s. a. Volumul de memorialistică-poetică al scriitoarei Viorica Popescu Anotimpul trăirilor albastre -de la extremul orient la extremul occident, ca și volumul de poeme al epigramistului Cornel Păunescu Tolba de ecouri au fost lansate la
DIN ACTIVITATEA FILIALEI BRAŞOV A LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351130_a_352459]
-
fost triplu lansată : la Iași, la sediul local al Uniunii Scriitorilor, în satul natal al poetului, la Monor-Bistrița și la Societatea culturală LIBRIS Brașov, în prezența unor persanalități de marcă ieșeni și brașoveni: Nicolaie Busuioc, C-tin Mânuța și Magdalena Mânuța, Al. I Brumaru s. a. Volumul de memorialistică-poetică al scriitoarei Viorica Popescu Anotimpul trăirilor albastre -de la extremul orient la extremul occident, ca și volumul de poeme al epigramistului Cornel Păunescu Tolba de ecouri au fost lansate la Bibliotecă Județeană George
DIN ACTIVITATEA FILIALEI BRAŞOV A LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351130_a_352459]
-
de mamă, cu borduri suprapuse. Cresc în ochi de bătrân obosit, de viață și-n mâna ce cată sprijin în masa ce dă să cadă. Ghiuveta luxoasă, vis din magazine, este hârdăul din fundul curții. Ochi limpezi de copil, cu mânuțe reci, cată-n dimineți în apa ruginită, cată drumul lumii. Cateodată obosela vine prea devreme și se pune pe chipuri, încă din anii începutului.Trupul tinerei fecioare, devine foamea străzii și-a necunoscutului, în timp ce porci hidoși și scroafe împopoțonate, fac
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
dovleac mare și chel n-au ce căuta stricând aspectul general al piticaniilor care se ,,vor” a fi așa cool, să ți se facă pielea ,,găină”, să-ți înghețe sângele în vine când te uiți în lentilele lor. Și-apoi mânuțele lor firave învățate să apese butoane și clape de computer e iarăși o deformare ,,profesională” menită să dea un plus de realism omuleților care răpesc pe câte un om și-l supun unor teste halucinante care mai de care mai
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W. HAWKING de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356278_a_357607]
-
umeri. Nu-ți trebuie brațe vânjoase pentru a-l sprijini. Destul să întinzi mâinile spre cer, ca-n banerul publicitar care însoțește această mișcare mondială. Chiar și un copilaș poate sprijini pământul, preț de un ceas. Din leagănul lui, întinde mânuțele. Și lumea devine mai bună. Și pământul mai tânăr. Iar noi, devenim mai puternici. Mai buni, măi demni, mai deschiși către celălalt. De ce să nu încercăm? Doar nu costă nimic. Și e atat de frumos! Mai frumos decât un spectacol
CEA MAI MARE MIŞCARE GLOBALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354845_a_356174]
-
magazin cu de toate ca să spun așa. Chiar găseai ca în vremurile de demult de toate.In momentul în care am vrut să plătesc un produs, o fetiță în jur de patru- cinci anișori mă trăgea de haină întinzând apoi mânuța-i mică să-i dau ceva fără a spune ce, fără a cere verbal ceva. Am simțit imediat un cutremur înfiorător în interiorul meu. Lumea cumpăra, vorbea, se comporta de parca nu s-ar fi întâmplat nimic îngrozitor în acel moment pe
COPILUL NIMANUI! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354886_a_356215]
-
vede deloc. - Și tu cu cine stai, unde este casa ta? - Eu stau în vagon cu Sorin și Mirela și e frig tare! - Ei sunt frățiorii tăi? - Nu, ei sunt copii! Nu am mai găsit cuvinte. Am luat-o de mânuță și am dus-o să mănânce mâncare caldă într-un restaurant fără pretentii dar curat... - Vrei să fii mama mea? Intrebarea a căzut ca un fulger. Nu aveam răspuns așa că m-am gândit că trebuie să iau măsuri imediat pentru
COPILUL NIMANUI! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354886_a_356215]
-
beau vinul din pahar, Inima să-mi răcorească, Doar cu soiul de Fetească. Poți să scrii și poezii, Printre frunzele din vii, Cu fetițele zglobii, Ce aleargă durdulii. Dintre tablă și rugină, Aleg fata cea Divină, Învelită-n muselină, Cu mânuța de felină. Referință Bibliografică: ALEG DOAR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 592, Anul II, 14 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ALEG DOAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355045_a_356374]
-
m-a ajutat să am un Crăciun drăguț chiar și aici departe de casă, de familia mea dragă, de prieteni. După ce am terminat curățenia, m-am pus să pregătesc desertul și o pâine de casă coaptă în cuptor, făcută cu mânuțele mele... yummy-yum-yum ce bunătăți! Restul de mâncare a fost pregătit de prietena mea, pentru că eu eram deja epuizată după ce am făcut baia și bucătăria lună și camera noastră de dormit așijderea! Seara, îmbrăcate frumos, am oficiat cina de Crăciun, noi
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
și decidenților politici, e atunci implicit vrăjitorește imensă, așa că în munca webistică de câinească monitorizare populară, desfășurată de postacii noștri idealiști cu ei, seară de seară, trebuie păzite următoarele principii antiderapante, toate legate ambidextru de frâna de picioruș sau de mânuță: 1) un megaintelectual nu poate fi desființat, iar atacurile la valoarea lui se întorc împotriva lansatorului raton, postănac, popândău, cameleon, zdreanță, tonomat sau cocalar; e ca cu cățelandrii vieții ca o pradă, nu oricine deținând competențe de cum se sfâșie hoitul
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
făcut din noapte ,zi Șă ai grijă de copii! Îți mulțumesc, măicuța mea Că mi-ai dat frați și surori, Ne-ai crescut ca niște flori Cu amar și cu sudori! Ne-ai crescut cu chin și jale Numai cu mânuțele tale, Ai trudit și zi , și noapte Ca să avem pe masă de toate . Of, măicuța mea cea bună Numai când mă uit în urmă Și văd anii cum au trecut Iar tu, măicuță ai îmbătrânit ! Mi-a venit și mie
ÎŢI MULŢUMESC , MĂICUŢA MEA! de BANU NEGRUŢA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355458_a_356787]