506 matches
-
mai mare dorință a noastră este să rămânem împreună și după absolvirea Conservatorului, pentru a putea astfel să ne desăvirșim pregătirea și să aducem servicii orchestrei unde vom fi repartizați și muzicii românești. DOINA MELINTE: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin Doina Melinte, iatăvă din nou acasă, în fața entuziastului public băcăuan, care, ca și după victoria de la Haga, vă răsfață cu aplauzele sale generoase. Cum vă simțiți în ipostaza de dublă campioană mondială? N-aș putea să afirm că am o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lunii aprilie voi pleca într-un cantonament, împreună cu lotul, în zona Caucazului. Ce vă propuneți în continuare? Cât mai multe participări la concursuri de o milă și 800 metri. Vreau să obțin punctele necesare câștigării „Grand Prix”-ului, Coronița de Mălin fiind singura care-mi lipsește din palmares, deși, acum doi ani, am fost la egalitate de puncte cu câștigătoarea. Succes! 122 IOAN MITREA: Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni... Domnule Ioan Mitrea, limbile orologiului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Ion N. Oprea Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu Volum la tipărirea căruia m-a ajutat financiar și Fundația Culturală Primăvara lumii, inițiată de familia Ana și Alexandru Tacu-Zeletin, în amintirea fiului lor, Alexandru Mălin Tacu, răpus de forțele răului din securitatea română în 1968, când abia împlinise 17 ani. Autorul Academia bârlădeană nu doar o stare de spirit Întemeiată în 1915 de împătimiții și vizionarii în ale culturii G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Toma
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
vremii, I, (Cernăuți 1811-2004), Editura Edict, Iași, 2004, 521p. Bucovina pământ românesc, II, Presa din Rădăuți - 1893-2004, Editura Edict, Iași, 2005, 205p. Cu capul pe mărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, Iași, 2005, 319p. Mălin, Vestitorul revoluției - antologie zieristico- scriitoricească dediată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismlui, Editura TiopoMoldova, Iași, 2006, 351p.; Ediția a II-a, Ed. PIM, Iași, 2009, 354p. Vaslui - Capitala “Țării
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Bucovina pământ românesc, II, Presa din Rădăuți - 1893-2004, Editura Edict, Iași, 2005, 205p. Cu capul pe mărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, Iași, 2005, 319p. Mălin, Vestitorul revoluției - antologie zieristico- scriitoricească dediată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismlui, Editura TiopoMoldova, Iași, 2006, 351p.; Ediția a II-a, Ed. PIM, Iași, 2009, 354p. Vaslui - Capitala “Țării de Jos” în presa vremii, 1875-2005, Editura Tipomoldova, Iași
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și amenajate de noi în dormitoare etajate, am ajuns dimineață în gara Păltinoasa (est de Gura Humorului), de unde, cu toate bagajele în spate și în mâini, ne-am început epopeea celor două săptămâni. Mai întâi ne-am deplasat până în satul Mălini, de unde am început primul asalt montan pe panta estică a M-ților Stânișoarei până pe șeaua de pe culme, la circa 1000m altitudine, pe unde mergea poteca de legătură dintre Mălini pe Valea Moldovei și Broșteni pe Valea Bistriței. Aici, pe pajiștea de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
început epopeea celor două săptămâni. Mai întâi ne-am deplasat până în satul Mălini, de unde am început primul asalt montan pe panta estică a M-ților Stânișoarei până pe șeaua de pe culme, la circa 1000m altitudine, pe unde mergea poteca de legătură dintre Mălini pe Valea Moldovei și Broșteni pe Valea Bistriței. Aici, pe pajiștea de pe culme, fiind și vremea amiezii, și panorama admirabilă spre vest dincolo de Valea Bistriței a M-ților Bistriței și a Ceahlăului, ni s-a hotărât popas și gustare, fiecare din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ce-ar fi fost dacă? - Nicolae Labiș a ars ca un meteorit și s-a stins la fel de repede, lăsând în urmă regrete și nostalgii nevindecabile. Labiș a reprezentat mereu un subiect incitant și „fierbinte”. Despre poetul de la Mălini au scris, între alții, corifei ai celei de-a treia generații critice post-maioresciene (Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu), dar și exegeți autentici din generațiile mai noi (Ion Rotaru, Cornel Regman, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ion Bălu, Matei Călinescu, Marian
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
inimă de aur. După decenii, stăruie în sufletul meu mulțumirea și recunoștința pentru comoara ce am primit atunci. În casa lui Comino venea lume aleasă, cărturari și amatori de muzică bună. D. Comino era neînsurat, însă avea o dragoste pe la Mălini, unde mergeam deseori ca să pictăm. Gospodăria era dusă de o soră a lui, femeie bătrână care locuia alături de curtea lui într-o veche casă boierească din mijlocul unor vii întinse. Într-o zi, Comino se lăsă convins că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mândră, și poate din cauza neînțelegerii lui Comino pentru opera lui Sadoveanu. Eu și Băeșu, care era din Fălticeni, eram nemulțumiți de această nepotrivire între cei doi oameni la care țineam foarte mult. De multe ori ne duceam la lucru spre Mălini, aproape de hotarul nordic, de unde se auzea câteodată huietul tunurilor în Bucovina, unde moartea lucra cu spor. Aproape de toamnă, cu regret, am plecat la sărăcia părinților mei, însă mintea și sufletul meu erau îmbogățite. * Ceva despre Băncilă. Stând și lucrând la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
noiembrie. Vasile Tudor (poet, pe atunci student la Iași, stabilit în Suceava n. red.) e-n aceeași zi, de asemenea. Și tot 1955. Am mai cunoscut o fată frumoasă, din Mangalia, Mioara Dristaru. Nu m-am plictisit pe la Fălticeni. La Mălini nu m-aș fi plictisit oricum. Locul lui Labiș m-a emoționat cumplit! Te aștept în "Rom. literară"! Mariana Codruț n-a fost! Mi-ar fi plăcut s-o cunosc. [...] Mă bucur că "nu ai nimic" cu Nichita Stănescu! Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cheltuiți, de Uniune, pentru dresarea pisicilor! S-au mai văzut cazuri! Gîndurile mele bune pentru Liviu (Antonesei n. red.)! Îi voi scrie curînd! Sînt împrăștiat și eu! Ce-ai făcut cu examenele?! Salutări și Monei! Îți pun o poză de la Mălini, să i-o dai lui Vasile Tudor! Este singura poziție pe care am primit-o de la Adrian și-n care apare și Vasile. Cînd pun mîna pe celelalte îi voi mai trimite! Ce mai știi de manuscrisul tău!? Ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și a tot ce există pe Pământ. Toată strădania lui Ioan Teologul de a ne înfricoșa prin întâmplările narate în Apocalipsă, cu privire la sfârșitul iminent al omenirii, este, din punct de vedere literar, infantilă și rizibilă, comparată cu versul poetului de la Mălini. Adevărul este că omenirea a fost întotdeauna la dispoziția fenomenelor naturii: vânt, ploaie, ninsoare, căldură, tornade, tsunami, inundați, cutremure, erupții ș.a.m.d. Suntem niște efemeride neputincioase: "Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
într-o istorie a presei bârlădene - 18702003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811-2004). * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -18752005. * Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 18742006
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
TIPOMOLDOVA,Iași 2004. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811-2004). * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -18752005. * Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 18742006, Edict Production, 2007 * Hușul în presa vremii - de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
întreagă” de Petre Poni, membru al Academiei Române, prilejuit de marea Expoziție agricolă a Moldovei întregi ce avea să se deschidă în septembrie 1923 la Iași. Mai semnau: Maxim Boscoianu, At. Mitric, D. Prosincu, Tucu Călin, Orest Horea Pașcanu - poezii, P. Mălin, M.P. Florescu, Radu R. Dimitrescu, I. Dominte, Gh. Diaconu. Contrar tematicii patriotarde ale unor articole, când s-a votat Constituția din 1923 M.P. Florescu și-a intitulat și publicat articolul „Zile de doliu național.” De la îndemnuri: „Să nu vă calce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
15 m lungime, 3 înălțime, 1/2 m lățime, cu piatra scoasă de pe loc, care a costat 20.000 lei, în Văleni. Siminicariu, bandit, care a stat 20 ani în ocnă și acuma-i bun gospodar. Acu 20-30 ani, pe lângă Mălini, unde-i acum satul Văleni 18, nu era întemeiat sat, erau numai pășuni în poeni. Un cioban a plătit pentru văratul turmelor lui, o vadră jumătate de brânză. Apoi toamna a vândut proprietarului, pe atunci Macarescu, cu câte un galben
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vii și foarte negri. Ras și îmbrăcat corect. Vechi chelner și om al meseriei. Ne bucurăm, am însă îndată o deziluzie. D. Tocilă deși are nume așa curat, vorbește o limbă românească șovăitoare și cam încâlcită. E de loc dela Mălini, din județul Folticeni, fost Suceava, lângă vechea graniță austriacă. Tatăl său pare să fi fost exploatator de pădure și negustor de lemne. A plecat de acasă dela 16 ani, din spirit de aventură, a ajuns la Londra, a trăit apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
darul să îl împiedice pe Stan Poiană să se mai judece pentru Temeșești. Numai dacă plătea 60 de ruble de argint topit, Stan Poiană putea redeschide procesul. Ajuns domn, Ștefan cel Mare a rezolvat acest conflict. La 26 octombrie 1458, Mălin, Vișa și ginerele lor Ivașca Vitolescu dau lui Neagul și Tatul, nepoții lui Stan Poiană, două sate, iar Neagul și Tatul dădeau celor trei privilegiul de la Alexandru cel Bun, pe care Stan Poiană îl primise pentru satul Temeșești. Mihul pusese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dusară,/ Arcu-și încordară,/ După cerb plecar',/ Tot din deal în deal-u/ Și din vale-n val/ Și din vad în vad./ Pe cerb mi-l zăriră,/ Înapoi se-ntoarsă/ Ionel voinicu/ Ochii-ș ațintiră,/ Pe cerb mi-l zăriră/ Sub un lin mălin/ Aronind, dornind,/ Amiaza făcând” (Berzeni - Vaslui). Gestul drumului frânt și reluat este frecvent întâlnit în colinde, existența unei interdicții de a privi înapoi în timpul unor ceremonii asociate ritualurilor de limită conturând proporțiile magice ale acestui fapt. „Întoarcerea privirii în urmă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cât de mare,/ Lino mălino verde!/ Da de mare țărmuri n-are,/ Dar în undă ce ni-aduce?/ Aduce pini/ Și cu tulpini;/ Pintră pini și pintră brazi” (Valea Lupului - Hunedoara). Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore), molizi și pini, toți reprezentări românești ale axei vegetale ce susține lumea. Tabula rasa instituită la nivel cosmic este echivalentă morții inițiatice care stabilește teritoriul spiritual defrișat de semne ale trecerii, teritoriu „pe care vor fi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să apară și să dispară periodic toate formele, ele dau universalei deveniri o structură ciclică. Încă din preistorie, ansamblul ApăLună - Femeie era intuit ca un circuit antropocosmic al fecundității”. Este astfel așteptată imaginea fecioarei în mijlocul potopului regenerator: „Printre brazi, printre mălini/ Înoată-ș, înoată bohor negru./ Înoată-ș, înoată,/ În coarne-ș poartă,/ Dar ce anume’n coarne-ș poartă?/ Legănel de arjințel/ Dar în leagăn cine șede?/ Șede (numele) cea frumoasă” (Limanscoe - Odesa). Fata se află întrun leagăn de argint, imagine somptuoasă a statutului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al cosmogoniei, ci îl încearcă țesând și îl reiterează la nașterea pruncului său. Capacitatea de a coase minunat dă fetei în colinde un statut înalt, care îi permite să-și aleagă singură mirele demn de așa haine: „Sub tufă de mălin verde,/ Dimineața lui Crăciun!/ Dar acolo cine șăde?/ Marișca, fat-albineață./ Dar de lucru ce lucrează?/ Închistrește, bobidistrăște,/ Guleraș frățini-său,/ Cămeașă tătini-său./ - Ce să-ț’ dau, Marișcă, țâie/ Să-m’ îmbobiștrăști și mie?/ - Mie nu-mi trăbă nemnică,/ Numa’ voinicu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
băiat frumos și hazos și șăgalnic. În 1966 la 27 aprilie am dansat pe scena cinematografului din Fălticeni, la dialog pe aceeași scenă cu doctori: Corăbiasca ca la Bacău, Ungureasca ca la Pipirig județul Neamț și o bătută ca la Mălinii lui Neculai Labiș [36]. Și am fost notat cu 10 de 10 și cu o sticlă de vermut și mult aplaudat de publicul din sală. Că n-am fost mut am strigat și din gură, strigături drăgălașe și frumoase. Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a trimis N.Stoleriu pe mine, Gh.Gavrilescu și Gh. Hlihor, să luăm dreptul de crâșmă pentru Societatea de cumpătare. Și administrator de plată era D.Secară și advocat și deștept și foarte șiret, fără pereche. Administrația platei era la Mălini. A eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța el a chemat crâșmarii și a ținut licitația, bineînțeles nu degeaba, a eșit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]