2,156 matches
-
de la Sorana Gurian, unde participau, cum ne încredințează C. Amăriuței, Cioran, Eugen Ionescu (deja autor al piesei Cântăreața cheală), Arthur Adamov. În fine, cel mai cunoscut și frecventat prin anii ’60-’70 a fost acela patronat de L. M. Arcade (Mămăligă), care se bucura de prezența lui Mircea Eliade, ori de câte ori venea la Paris din Statele Unite. Cu toată această constantă și putem spune prodigioasă activitate, vreme de peste patru decenii, Virgil Ierunca afirmă că „literatura română, oricât de stalinistă ar fi fost, s-
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
să îmbuce vreo rămășiță de la micul dejun, deși nu-i era prea foame și răbdare n-avea ca bucătăresele să-i prăjească un scrob cu mușchiuleț de porc tăiat mărunt și amestecat cu ceapă pe care să-l mănânce cu mămăligă rece și galbenă ca aurul (era mâncarea lui favorită scrobul galben cu mămăligă galbenă, se îmbina în ea moliciunea omletei și asprimea făinii de porumb, deși altfel nu suferea galbenul, decât numai în acele bucate luminoase ca soarele îi plăcea
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
și răbdare n-avea ca bucătăresele să-i prăjească un scrob cu mușchiuleț de porc tăiat mărunt și amestecat cu ceapă pe care să-l mănânce cu mămăligă rece și galbenă ca aurul (era mâncarea lui favorită scrobul galben cu mămăligă galbenă, se îmbina în ea moliciunea omletei și asprimea făinii de porumb, deși altfel nu suferea galbenul, decât numai în acele bucate luminoase ca soarele îi plăcea). Era puțin trist în acea dimineață, dar nu din cauza ploii, a ruperii de
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
nici un fel, Uitând să recunoașteți, greșeală, Ce nu se va mai repeta... Imaginați-vă, că totuși, undeva, cândva, Cineva drag, virtual, vă poate aștepta, Dimineață, cu-o ceașcă de cafea, La prânz, cu bunătăți, iar la cină, seara, Cu-o mămăligă bună și îmbrăcată-n pijama. Nu veți putea, ca să vă faceți planuri Și nici să vă alimentați, la nesfârșit, Cu pilule de calciu, Oscioarele, din trupurile voastre, Care așteaptă un ajutor, Dar nici nu îndrăzniți Ca să creați o lume virtuală
IUBIRE VIRTUALĂ de COSTI POP în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358258_a_359587]
-
i-a fost eliberat brevetul de pilot de război pe IAR-80. Se sfârșea astfel o perioadă grea, dar și foarte frumoasă. Anii de școală, de după război au însemnat hrană proastă (așa-zisa cafea cazonă, arpacaș cu marmeladă, arpacaș cu slănină, mămăligă), astfel încât după absolvire cele 4 500 de calorii au provocat o „revoltă” a organismului neobișnuit cu bunătățile (carne, ciocolată). În același timp, au fost ani de disciplină severă, liber consimțită - cei care greșeau se izolau, fără a fi de nimeni
Agenda2005-27-05-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/283901_a_285230]
-
și nici o împietate. 122. Nu mă interesează trecutul. De câte ori mă întreabă cineva când m-am născut, spun că într-unul din anii trecuți. 123. Treisprezece ani de închisoare... Aveam doar o hăinuță de pușcăriaș. Ne dădeau o zeamă chioară și mămăligă friptă. M-au bătut... M-au arestat acasă. Nici nu țin minte anul... Cînd m-au anchetat am leșinat din bătaie. Iacătă că n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost după aceea la Jilava, la Ocnele
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
oile noastre” și să reluăm firul poveștii, ca să nu o dăm ca babele dintr-una într-alta, ce pleacă cu găleata să aducă apă de la puț, însă uită să mai vină, stând la povești cu suratele, de se arde și mămăliga pe sobă. Nu de puține ori se lăsa cu „scărmăneală” între noi, băieții, din cauza acelei codane, asemănându-ne cu cocoșii înfoiați în pene, arțăgoși, puși pe harță și bătaie, ori de câte ori vreun pretendent țanțoș și plin de îngâmfare, înainta cu îndrăzneală
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
Limanu. Nu mai fusesem acolo de la plecarea Mirunei de pe litoral. Ajuns acasă, am scos ramele din mașină și le-am dus la loc în boxă, am pus apă în vase să-mi fac o mămăliguță specială, una pentru pătrățică[ Pătrățică = mămăligă aromatizată cu vanilie și vopsită cu șofran, tăiată de mărimea unui zar, ce se pune în cârlig ca momeală. (n.aut.) ] și alta pentru momitor, necesară la nădit. În acest timp, mi-am sortat sculele de pescuit la baltă. Încă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
măcinat), cazanele sunt pline cu untură și carne prăjită, iar în pod, oasele de porc, șuncile și cârnații, toate afumate, sunt la locul lor. Duminica, când ne strângem toți acasă, iau un cârnat, îl pun pe jar, face femeia o mămăligă mare, mai vârtoasă să rămână și pentru dimineața, merge cu cârnatul fript, mie îmi place, să înting cu mămăligă în strachina în care a fost cârnatul, după ce îl frig își lasă multă zeamă, ce vrei, am 10 guri la masă
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
afumate, sunt la locul lor. Duminica, când ne strângem toți acasă, iau un cârnat, îl pun pe jar, face femeia o mămăligă mare, mai vârtoasă să rămână și pentru dimineața, merge cu cârnatul fript, mie îmi place, să înting cu mămăligă în strachina în care a fost cârnatul, după ce îl frig își lasă multă zeamă, ce vrei, am 10 guri la masă. Le frig un cârnat odată, mă doare sufletul când văd cât mănâncă , dar m-ar durea sufletul și să
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpăna de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apa și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă țâțele nemulse, Boii au slăbit de foame, carele-au rămas neunse, Mămăliga are coajă... săul oilor e rece... Viscolul, prăpăd în cale-i, numărata-mi zile, zece. Pomii îmbrăcați în gheață-și osândesc chircite ramuri, Flori de gheață nemiloasă înfloresc timid pe geamuri, Pe obrazul unei mame curge-o lacrimă sărată... Numai
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
face de fiecare dată, tot ce este mai bun pentru soțul ei, o masă sărăcăcioasă dar gătită cu drag pentru copiii ei. Dintr-un căuș de fasole făcuse o ciorbă moldovenească și iahnie de fasole, era o bucătăreasă desăvârșită, o mămăligă mare galbenă ca soarele aburind în largul mării trona în mijlocul mesei. Mama-și adună fetele cu dragoste-n suflet, dar ea rămâne în picioare mereu neobosită, e liniște, se aud doar zgomotele lingurilor în farfurii, de mult nu mai fusese
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
se lasă, / Eu văd ce se-ntâmplă prin casă. Ai priceput ce-am zis, fătucă?” / „Am înțeles, dragă mămucă” - Răspunse nora, după care / Mai zise: „Ceva de mâncare...” „Da’ ce mâncare-i vrea apoi? O ceapă sau un usturoi Cu mămăligă dacă vrei, / Poți din cămară să îți iei!” - Răspunse baba. „Asta-i tot! / Asta-i mâncarea ce-o socot Că-i potrivită, dragă fată, / Pentru femeia măritată. Ești fată tânără și tare! / Nu-ți trebuie altă mâncare! Lapte sau brânză
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
ceea ce îmi spuneți voi” Răspunse tânăra. „Și-apoi, Ce bine că mi-ați amintit, / Că mare foame m-a lovit! Ia spuneți-mi dar, ce mâncăm / Mai înainte să lucrăm?” Femeile-au zis necăjite: / „Păi ‘om mânca răbdări prăjite! Ia mămăligă și cu ceapă! Mănâncă, iar apoi bea apă!” „Ceapă cu mămăligă? Eu? / Aflați că neam de neamu’ meu Nu a mâncat așa ceva! / Nu este-n casă altceva? Slănina nu-i în pod? Nu sunt / Câteva putine cu unt? Și-apoi
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
mi-ați amintit, / Că mare foame m-a lovit! Ia spuneți-mi dar, ce mâncăm / Mai înainte să lucrăm?” Femeile-au zis necăjite: / „Păi ‘om mânca răbdări prăjite! Ia mămăligă și cu ceapă! Mănâncă, iar apoi bea apă!” „Ceapă cu mămăligă? Eu? / Aflați că neam de neamu’ meu Nu a mâncat așa ceva! / Nu este-n casă altceva? Slănina nu-i în pod? Nu sunt / Câteva putine cu unt? Și-apoi nu sunt, dragi surioare, / Ouă mulțime, în cuibare? „Ba sunt surată
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Cu bunătățile, e gata. Plăcinte-a copt în graba mare, / A pus câțiva pui la frigare Pe cari în unt i-a tăvălit, / Smântână a mai pregătit Fiind cu brânză mestecată, / Și-a mai turnat pe-o tavă plată O mămăligă-mbietoare / Unsă cu brânză și unsoare. Suratele și le-a chemat / Și toate trei s-au așezat La masă să se ospăteze. / „Lăsați pe alții să lucreze!” - Le-ndemnă ea. „Voi să mâncați, / Să beți și să Îl lăudați Pe
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
picioarele lui, ce bate drumurile pe unde știe el că e c-la mare, și tocmai unde la Vamă(parcă le știe prea bine..), si cum vorbește numai de sus și în comentarii, e tot până îl deconspiri.. apoi e mămăligă, e ce tot mănâncă atunci, că se pare prea multe neajunsuri a suferit se pare )))) Da vorbește prin orgoliu de sus, ca să domine, să acapareze, să impresioneze cu alea toate alea lui, ca vorba aia și are ce arată, sticle
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
înaintare și devenisem cel mai vrednic, așa de vrednic că Ion mereu mă apostrofa : ”mai ușor mă că nu ești singur la masă!” Când făcea tocăniță, punea câteva linguri cu mâncare în strachina în care fusese ciorba, apoi noi luam mămăligă în mână, o frământam până ce făceam un fel de cârnat mai mic, cu vârful acestui cârnat-mămăligă întingeam în tocăniță. Doar murdăream mămăliga cu tocăniță, dacă vreunul ar fi lățit vărful cilindrului să-l facă ca pe o mică lopețică pentru
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385346_a_386675]
-
masă!” Când făcea tocăniță, punea câteva linguri cu mâncare în strachina în care fusese ciorba, apoi noi luam mămăligă în mână, o frământam până ce făceam un fel de cârnat mai mic, cu vârful acestui cârnat-mămăligă întingeam în tocăniță. Doar murdăream mămăliga cu tocăniță, dacă vreunul ar fi lățit vărful cilindrului să-l facă ca pe o mică lopețică pentru a lua mai multă mâncare, ar fi intervenit Ion , care, ne urmărea ca un vultur și ne-ar fi certat: ”nu vă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385346_a_386675]
-
recitat câte o strofă din „Luceafărul”, sau orice poezie în română - fie cu greșeli, cu poticneli. I-am fi înțeles și aplaudat sincer, simțind că au cu adevărat dragoste românească. În același stil au evoluat și membrii ansamblului folcloric din Mămăliga, raionul Noua Suliță, „ostropățul” lor dovedind că n-are cine să-i învețe folclorul autentic. E mare păcat că tezaurul strămoșilor rămâne fără de moștenitori. Copiii n-au nici o vină și, cu siguranță, așteaptă laude pentru străduința lor. Nu pun la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
cu o cățuie într-o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte până se-ntări mămăliga așa, ca o pită mare, galbenă și aburindă. Atunci scoase totul în tindă, puse pe masă o scoarță cu arnici, pe ea tablaua cu merinde, scoase stupușul de la țuică, făcu trei cruci, bău și dete și lehuzei: Bea femeie și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
i-ai oamenilor zilele?”. De atunci nu mai sărut mâna popii. Oamenii pe timpurile acelea erau foarte credincioși. Pe jos și desculț mergeau la Mănăstirea Putna să se roage și să se închine, își puneau în traistă o bucată de mămăligă și brânză și porneau de cu seară. Pe atunci, cu excepția hramului și jocului pe toloacă, nu se prea organizau alte sărbători. Tineretul se întâlnea la Dionisie Bezrucico, cel mai bogat om din sat, care avea două fete foarte frumoase, una
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
foarte cerute și solicitate. Mai avem cavarmaua de rață de la meglenoromâni, daca vă interesează și acest aspect. Este o pulpă de rață frăgezită în untură, fiartă în untură câteva ore, după aceea se rumenește pe plită și se servește cu mămăligă și mujdei. Mai sunt și alte preparate care se vând foarte bine cum ar fi colțunași cu mânătărci de la basarabeni, pitligeani țârgăsiti (n.r. vinete prăjite) de la aromâni, phiperchi, chiroștii, etc. Revenit la preparatele istroromâne, au fost persoane care au venit
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
un european-israelian. Aspectul lui contemporan și limbă de altădată îi dau un aer straniu de întors în timp. Înțelege româna perfect dar nu vorbește bine, părinții vorbesc și acum în casa acea limbă română ușor desuetă. Îi plac sărmăluțele cu mămăligă, fasolea cu ciolan afumat, gătește desăvârșit, mai ales mâncare arăbească. Conduce mașina părinților săi, un Subaru adaptat pentru persoane cu dizabilități. Toți din familie au deficiențe de mers. Timpul scurs de la nașterea lui și până la vârsta primilor pași a fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
în clasă. Mihăiță, deși nu mai era monitor general, tot își mai arunca ochii iscoditori asupra noastră, gata să ne articuleze la catastif liniuța fatală. Obișnuința cazonă ne contaminase sufletele ca o funingene depusă pe ceaunul în care faci zilnic mămăligă. Oricât l-ai curăța tot mai rămân urme de negreală pe suprafața rizată. Și chiar dacă se ia cu timpul, tuciul nu va mai fi lucios ca la prima folosire. Știam că nu mai vine. Nici el și nici alt învățător
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]