2,168 matches
-
CU CE-I BUNĂ MĂMĂLIGA? <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 333. footnote> (D. Dan, Șezătoarea, vol. VIII, f.68) Ștefan-Vodă a plecat într-o bună dimineață voios, împreună cu o mulțime de boieri și căpitani, să caute
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
zise românul, și una și alta. Vodă se tupilă și, intrând în colibă, se așeză pe un braț de fân moale ce era așternut pe jos și care era patul stăpânului colibei. De mâncare îi aduse românul un dărăb de mămăligă rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
un braț de fân moale ce era așternut pe jos și care era patul stăpânului colibei. De mâncare îi aduse românul un dărăb de mămăligă rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
și care era patul stăpânului colibei. De mâncare îi aduse românul un dărăb de mămăligă rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească plină de fel de fel de bucate și mâncăruri care de care mai alese și
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească plină de fel de fel de bucate și mâncăruri care de care mai alese și mai gustoase. Uitându-se el însă la mămăliga cea rece și vârtoasă, tot parcă îi venea oarecum s-o îmbuce așa sacă. Dar văzând că românul n-are alta nimic, făcu voie de nevoie și începu să îmbuce și să înghită din ea, parcă era un fel de
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
căpitanii cu toți spre Mănăstirea Putna. Aici îi primi starețul mânăstirii, și-i făcu o masă aleasă. Pe timpul ospățului, când vinul făcea ocol împrejurul mesei și toți mesenii se făcură mult vorbăreți, întrebă Vodă pe curteni: dacă au mâncat ei mămăligă. Curtenii se cam mirară de această întrebare domnească, dar tot răspunseră cu toții că au mâncat. - Dacă ați mâncat, zise Vodă, atunci trebuie să știți, cu ce-i mai bună mămăliga? Unii ghiciră: cu friptură de pui cu smântână, alții: cu
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
mult vorbăreți, întrebă Vodă pe curteni: dacă au mâncat ei mămăligă. Curtenii se cam mirară de această întrebare domnească, dar tot răspunseră cu toții că au mâncat. - Dacă ați mâncat, zise Vodă, atunci trebuie să știți, cu ce-i mai bună mămăliga? Unii ghiciră: cu friptură de pui cu smântână, alții: cu brânză de oi sau cu lapte; alții: cu legume ca: usturoi sau ceapă; alții cu alte mâncăruri care de care cum îl învăța mintea a ghici, că doar curtenii nu
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
friptură de pui cu smântână, alții: cu brânză de oi sau cu lapte; alții: cu legume ca: usturoi sau ceapă; alții cu alte mâncăruri care de care cum îl învăța mintea a ghici, că doar curtenii nu prea gustaseră din mămăligă, nu era ca mâncare boierească, ci țărănească. La toate răspunsurile lor, Vodă clătina din cap necredincios, vrând să zică faptul că n-au ghicit. În urmă Ștefan-Vodă le zise: - Eu văd că nu ghiciți, de aceea voi spune eu cu
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
ca mâncare boierească, ci țărănească. La toate răspunsurile lor, Vodă clătina din cap necredincios, vrând să zică faptul că n-au ghicit. În urmă Ștefan-Vodă le zise: - Eu văd că nu ghiciți, de aceea voi spune eu cu ce este mămăliga mai bună: cu foamea!
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
de acest lucru. Cu rare excepții, toți purtăm în suflet nostalgia trecutului, pe care avem tendința să-l idealizăm, deși pare incredibil că ne plângem de prea mult bine. Și totuși, ne gândim cu emoție și dor la coltucul de mămăligă rece de proporții impresionante, alături de care biata mama punea câte o feliuță de brânză sau de salam ieftin, jalnic de minusculă, aproape de invizibil, pe care ni-l împacheta cu grijă și dragoste, strecurându-l neînduplecată în ghiozdanul prea gol, căci
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
de acest lucru. Cu rare excepții, toți purtăm în suflet nostalgia trecutului, pe care avem tendința să-l idealizăm, deși pare incredibil că ne plângem de prea mult bine. Și totuși, ne gândim cu emoție și dor la coltucul de mămăligă rece de proporții impresionante, alături de care biata mama punea câte o feliuță de brânză sau de salam ieftin, jalnic de minusculă, aproape de invizibil, pe care ni-l împacheta cu grijă și dragoste, strecurându-l neînduplecată în ghiozdanul prea gol, căci
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
starea bolnavului. Acum Eminescu se interesează de lada de manuscrise și de viitorul lui. După ce iese din sanatoriu, Chibici face o excursie cu el prin Italia, care nu i-a fost de bun augur. El voia să vină acasă la „mămăliga strămoșească”. Cum prezența sărbătorilor de Crăciun se apropia, Titu Maiorescu se grăbea să scape de poet, trimițându-l la Iași ca bibliotecar al Universității cu un salariu de 289 de franci „care se vor realiza din cotizații”. Acest lucru nu
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1496323195.html [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
la 4 februarie 1968 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Kobenz 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. Tudor Vladimirescu nr. 60, județul Caraș-Severin. 16. B'fcttner Romică, fiul lui Mămăligă Nicolae și Elena, născut la 3 noiembrie 1967 în localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, România, cu domiciliul actual în Germania, 70176 Stuttgart, Feurseeplatz 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Nicolae Bălcescu, județul Constanța. 17. Dreger Adriana, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159208_a_160537]
-
frunză, fructe (caisă, măr, tomată, cireașă), muștar, mei, in, mazăre, boț, cocoloș, caș, brânză, bec, ban, floare, lac, marea (subst.) tobă, ureche, insulă, sfârc, genunchi, gleznă, călcâi, pul la jocul de table și monedă, gură, beregată, a vorbi, cuvânt, pâine, mămăligă, coleașă, găleată, jocuri: horă, sârbă, polcă, câmp (pole, feld, field), cot, carte. • lungimea razei soarelui: păr, fir, rază, lână, șir, rând, serie, deget, dinte, glonț, penis, acțiuni: a arunca, a azvârli, a semăna. • arme: săgeată, pai, sabie, suliță, sulă, cui
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1411709242.html [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
amar... Noaptea peste ochi te-apasă, Lasă-ți murgul pe izlaz Și ți-om da pălincă întoarsă, Dă-l încolo de necaz! Dinspre Munți, dinspre lumină, N-auzi tulnicul cum strigă? Mai rămâi cu noi la cină, Brușul ei de mămăligă! Să rămâi la noi în soartă, Cruce vie printre cruci-, Lacrimă de fluier spartă, Iancule, unde te duci? Referință Bibliografică: Iancule, rămâi cu noi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi
IANCULE, RĂMÂI CU NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1441782456.html [Corola-blog/BlogPost/378240_a_379569]
-
In schimb, am ochii mici", zice, fixându-se-n oglindă. Nasu-i o" capodoperă", și cu el câte inimi cucerește... Unde-i pălărioara verde cu pană, demnă de Wilhelm Tell, sau toca neagră cu voaletă,arborată la Bar-Mitzwa primului nepot ? Și mămăliga aburindă cu ciuperci, și doboșul , tarta cu struguri, plăcintele , divina baclava? Micuțul meu cu fața însorită, cu pielea roz și păr bălai, suge cu poftă de la început. "Mic mic, și deja Alexander", se miră mătușa când află numele ales. Andy
BARCA PE VALURI( SAU AMINTIRI ÎNVOLBURATE) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1450286933.html [Corola-blog/BlogPost/340330_a_341659]
-
Și pe la poartă mă caută o doamnă... Am adunat, Doamne, am adunat Mulți ani pe crucea vieții mele De mă dor umerii cerului înstelat Și brizele toate sflând în vele, Dar, pentru durerile inimii nu m-am văitat. Luna cât mămăliga Cerul mi-a pus luna cât mămăliga pe masă eram flămând de-mi venea să mănânc toate stelele de mare albastră rămasă după ce trecusem peste ea cu toate belelele. Am tăiat cu cuvântul sfoară mămăliga împărțind câte o rază de
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_cu_sarea.html [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
Am adunat, Doamne, am adunat Mulți ani pe crucea vieții mele De mă dor umerii cerului înstelat Și brizele toate sflând în vele, Dar, pentru durerile inimii nu m-am văitat. Luna cât mămăliga Cerul mi-a pus luna cât mămăliga pe masă eram flămând de-mi venea să mănânc toate stelele de mare albastră rămasă după ce trecusem peste ea cu toate belelele. Am tăiat cu cuvântul sfoară mămăliga împărțind câte o rază de lună la fiecare, ce-a rămas am
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_cu_sarea.html [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
m-am văitat. Luna cât mămăliga Cerul mi-a pus luna cât mămăliga pe masă eram flămând de-mi venea să mănânc toate stelele de mare albastră rămasă după ce trecusem peste ea cu toate belelele. Am tăiat cu cuvântul sfoară mămăliga împărțind câte o rază de lună la fiecare, ce-a rămas am umplut cotiga să-ți aduc și ție trăgând-o pe cărare. Nu te-am găsit acasă și m-am întors, am pus razele de lună la locul lor
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_cu_sarea.html [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
am umplut cotiga să-ți aduc și ție trăgând-o pe cărare. Nu te-am găsit acasă și m-am întors, am pus razele de lună la locul lor, însă o bătrână le-a făcut fuior de tors iar din mămăligă și azi mănâncă un cocor. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Marea cu sarea / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_cu_sarea.html [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
copii din trei căsătorii - un rând al Joiței Preda (Catrina), alt rând al lui Tudor Călărașu (Moromete) și, la urmă de tot, copiii celor doi; Marin, Ilinca, Alexandru - mezinul, ăl mai mic, cel care la masă căuta să termine primul mămăliga și apoi începea să plângă prefăcut: „Ete, mamă, că mănânc brânza goală.” După ce primea o altă porție de mămăligă, se grăbea să înfulece brânza, pentru a putea apoi reclama nefirescul situației: „Ete, mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
urmă de tot, copiii celor doi; Marin, Ilinca, Alexandru - mezinul, ăl mai mic, cel care la masă căuta să termine primul mămăliga și apoi începea să plângă prefăcut: „Ete, mamă, că mănânc brânza goală.” După ce primea o altă porție de mămăligă, se grăbea să înfulece brânza, pentru a putea apoi reclama nefirescul situației: „Ete, mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc, dar și o treabă serioasă, de vreme ce te puteai scula sătul de la masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
căuta să termine primul mămăliga și apoi începea să plângă prefăcut: „Ete, mamă, că mănânc brânza goală.” După ce primea o altă porție de mămăligă, se grăbea să înfulece brânza, pentru a putea apoi reclama nefirescul situației: „Ete, mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc, dar și o treabă serioasă, de vreme ce te puteai scula sătul de la masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor din sărbătorile de Paște și de Crăciun, dar și obiceiul dansului popular numit Călușul, „cu Mutu cel
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
gura. - De pescuit de n-ar fi greu, aș încerca puțin și eu! - Bine, îți pot împrumuta o undiță, dar nu pescuim în același loc! Îți arăt cum pui momeala în cârlig să nu se vadă acu’, îți dau niște mămăligă, după care îți cauți alt loc de pescuit, s-a-nțeles? Nu te dădăcesc cât e ziua de lungă! Lasă muza deoparte și stai cu ochii pe undiță, Poetule, să nu mi-o prăpădești! - Va fi așa precum dorești, te
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438765502.html [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]