3,789 matches
-
și prin ei a tuturor românilor, de aceea Bunul Dumnezeu a făcut ca din rădăcinile teiului secular, să răsară o nouă mlădiță de viață care să continue spiritul eminescian în inimile locuitorilor acestui minunat oraș. Luminile proiectoarelor scoteau în relief măreția teiului și frumusețea lui, în ciuda faptului că în acest anotimp era dezbrăcat de cea mai frumoasă podoabă a sa, frunzișul și florile plăcut mirositoare. Eram gelos pe ieșeni, care aflându-se în compania unei ființe dragi, puteau stând pe o
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443597894.html [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
plină de istorie, fie că acum funcționau în ele spitale, teatre, sau sediile diferitelor instituții de stat Timpul devenise atemporal. Nici nu simțeam cum se scurge pe lângă mine. Nu știam către ce să-mi îndrept obiectivul aparatului de fotografia. Spre măreția statuilor sau frumusețea clădirilor? Așa am ajuns în central orașului, în fața hotelului „Unirea”, hotel de care mă legau singurele amintiri din prima mea vizită la Iași când am admirat orașul de la etajul patrusprezece, unde exista un bar. Doar hotelul și
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443597894.html [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
sale curate transpuse-n cuvinte proaspete care nu se vor vesteji prea curând. Pentru că ea sparge canoanele vârstei sale, sare precum căprioara pe stânci, câte două-trei trepte deodată, ca să ajungă cât mai curând în vârf, acolo unde poate contempla toată măreția Creației divine din care și ea se consideră o fărâmă. Aflăm la pagina 20 și secretul „cafelei cu zâmbet de relebă” - care i-a inspirat titlul cărții: „mă preling pe geana / unei petale din răsărit / în cana de cafea a
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
și pierderi, în euro, pe măsură! Nu avem timp de interceptat convorbiri. Continuăm cu aici a fost ... , dincolo era ... Ooo...! Vai...! Poze la picioarele distinșilor conducători ai timpurilor antice. Flanăm pe dreapta, apoi pe stânga, cu reluarea drumului spre Colloseum. Măreția ruinelor îți creează o stare de respect și gânduri amestecate despre civilizația acelor vremuri, sfârșită prin decăderea morală generalizată. Nimic nou sub soare! Hai, Colloseum ne așteaptă! (va urma) Sergiu GĂBUREAC Roma, Italia august 2012 Referință Bibliografică: Sergiu GABUREAC - CINCI
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1345782381.html [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
leagă peninsulele San Francisco și Marin - de fapt două promontorii majestuoase, la poalele cărora tălăzuiesc valurile Pacificului și ale golfului, frângând curenții oceanici și “aruncându-i” dincolo de pod ca pe niște jerbe-cununi de stropi lucitori și de ceață - când, deodată, măreția și complexitatea arhitectonică a podului se “desfoliază”, tăindu-mi răsuflarea... Aproape că se vede și se simte povara celebrității de a fi unicat în șirul de construcții extreme ce-au împânzit planeta în a doua jumătate a secolului al XX
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
Sfântul Duh-Sfințitorul a toate. Ca să ne vorbească Cuvântul despre Dumnezeu și despre Creația Sa, El, S-a întrupat în Omul dac, preafrumos-Fecioara Maria. Ca să ne vorbească frumos Sufletul despre Dumnezeu și despre om, ne-a fost creat sublim cu chipul măreției divine. Așadar, nu poate exista minte fără cuvânt și nici cuvânt fără duh. Acesta este sensul creației umane, iar cel al creației creștin-ortodoxe este de a se desăvârși prin acestea trei întru iubirea lui Hristos. Când literele plâng de bucurie
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
vin de niciunde parcă, c-ar fi o legendă sau nu, nu se cunoaște unde se află acest loc. Cu toate că, deși misterios pământul verde încântă prin frumusețe (este ceva care menține vegetația!..unde nu este iarbă sunt mușchi și licheni), măreția Creației incluse și candoarea peisajului îndeamnă către binecuvântare Divină și iubirea de Dumnezeu și de semeni. Nu întâmplător s-a construit această mănăstire chiar lângă grota în care se spune că a trăit sfanțul Casian (deși, nu prea cred..), plus
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_manastirea_sf_valerian_mihoc_1362132865.html [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > COMOARA BLESTEMATĂ Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ajunse la poalele munților. Soarele era sus și strălucea cu putere. Fascinat de măreția muntelui pătrunse între niște cheiuri strâmte, printre ierburi și arini, pe lângă șuvoiul de apă ce se rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece ca gheața. Poposi doar să-și potolească setea și să admire crestele de piatră
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Comoara_blestemata_ion_nalbitoru_1385371091.html [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
Pe-un fir de iarbă urcă-ncet o buburuză...... XXII. SALCIA, de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015. SALCIA Un hău...Un hău în suflet și pe cer Mi-a apărut după furtuna mare, Căci mărețiile acestei lumi mai pier Durându-ne de ele dorul, ce nu moare... La cotul tainic de pârâu împărățea Cu rădăcini adânc înfipte-n mal Și-atunci când pas de călător trecea, Uimea...și tulbura cu trunchiu-i triumfal... Și cer, pământ, și
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Ce lângă ea gândisem an de an, Când apa vieții-nșelător trecea Și s-o oprim în noi mai încercam...în van. Citește mai mult SALCIAUn hău...Un hău în suflet și pe cerMi-a apărut după furtuna mare,Căci mărețiile acestei lumi mai pierDurându-ne de ele dorul, ce nu moare...La cotul tainic de pârâu împărățeaCu rădăcini adânc înfipte-n malși-atunci când pas de călător trecea,Uimea...și tulbura cu trunchiu-i triumfal...Și cer, pământ, și ape mângâiaCu brațele
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
pragul casei, cu drumuri prăfuite/ Și hainele din mine erau mai cenușii/ Și mă-ntrebam de, oare-mi vei recunoaște gândul/ Când sufletele noastre sunt oarbe și târzii”. Puțini creatori simt, pe pielea și în carnea lor, în toată fibră, măreția, dar și responsabilitatea purtării hainelor ce ni s-au dat, asceza pe care o presupune artă, rigoarea acestor drumuri prăfuite pentru a ne șlefui sufletele, doar știm cât de îngustă e calea către astre, atât de aspră și de îngustă
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_p_calota_1473216883.html [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
și primește darul pe care fiecare persoană poate să-l aducă: unul mai mult, altul mai puțin, și aurul, smirna și tămâia magilor (Matei 2, 11), dar și cei doi bani ai văduvei (Marcu 12, 42-44) . De remarcat faptul că măreția jertfei noastre nu constă în meritele personale pe care încercăm să ni le pretindem, ci în sinceritatea și disponibilitatea cu care ne deschidem împreună lucrării cu Dumnezeu. Dacă ar fi să împlinim singuri această jertfă, ar însemna să nu ne
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_gheorghe_ispas_.html [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
albe De narcise înmiresmate. În inima naturii luminau oameni și fluturi. Strălucea totul de puritate În lumina sufletelor adunate În liniștea pădurii, Departe de zgomotul lumii. Culegeau în buchete de soare Taina naturii nemuritoare. SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE Crescute în măreția naturii, În împărăția cerbului și a pădurii, Mărunte flori liliachii Înfloresc în pajiști aurii, Pe suprafețe întinse, De nimeni atinse. Ajunse în inima omului Îi inmiresmează sufletul, În cântece de păstori, În daruri de la miori, Pe plaiuri de sărbători. Elena
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Grupaj_poezii_flori_elena_trifan_1393620309.html [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
ale Almașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn, și de amândouă părțile de peste toată Dunărea până la Marea cea mare și cetății Dîrstorului stăpânitor”, se referea la „Cetatea Durostorului”, adică ceea ce câteva secole mai înainte s-a numit „Vicina”, măreția Bizanțului în acest colț de lume. Așa a ajuns, având la bază probe arheologice incontestabile, să creadă și să postuleze ideea cum că aici ar fi existat o formațiune prestatatală românească, condusă de Terten, fiul lui Dobrotici. Iar cea mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/imperiul-de-la-gura-borcei-2/ [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
legănarea doinei din fluier, de la munte, și din tusea clamoroasă a trompetei din “Aida” lui G. Verdi, la întoarcerea triumfală a lui Radames, ori din sacralitatea unei zile importante din calendar. Nanismului funciar al vremii înfățișate în roman îi contrapunctează măreția feerică a Naturii (“vindecătoare de nevroze” - Al. Macedonski) în panorame construite sadovenian, cu un extraordinar simț al amănuntului pitoresc, propriu ochiului avizat, ori pur și simplu fermecat de frumusețe. Grigore Gociu este, vocațional, un om al spațiului paradisiac românesc, un
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
afli și tu în aceleași brațe sfinte care cuprinde întreaga veșnicie pentru tine. Pentru mine, pentru tine, s-a coborât din cerul sfânt ca să pună în noi gândul veșniciei Sale. Așa că meditând la aceste gânduri mă plec cu pioșenie în fața măreției lui Hristos pentru că într-o lume de zbucium și nevoi, războaie și dureri, El a coborât întregul Cer pentru mine. De aceea să-I mulțumesc mă simt datoare și chiar veșnicia întreaga tot nu mi-ar fi deajuns să-mi
2014 ... UNDE MĂ AFLU EU !? de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_2014_ligia_gabriela_janik_1389178693.html [Corola-blog/BlogPost/363814_a_365143]
-
reverse valuri de lumină peste Bihorul nostru cel atât de frumos. Am ținut anume ca întâia operă mare pentru neamul românesc din aceste părți să fie înfăptuită aici în Beiuș, pentru ca în felul acesta să fie răsplătită jertfa înaintașilor despre măreția căreia cu greu ne putem face o icoană ... ” Apoi P.S.Sa tălmăcește intuitiv, cald, convingător și cu frumoase aplicații la viața cea de toate zilele, bogăția de învățături cuprinse în cele nouă fericiri care sunt constituția Împărăției celei noi întemeiate
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
frate! Frate dragă, frate drept, Îmi ești inima din piept Și așa vei fi mereu Până lângă Dumnezeu! VEDEREA DE APROAPE... Orice frumusețe de prea aproape Nu se vede limpede sub pleoape, Muntelui acestuia, din suflet, la fel, Îi vezi măreția mai departe de el! Țara mea tristă, țara mea dragă! De numele tău veșnicia mă leagă, Pe altarele tale de aur mă închin, Și versul meu numai aici e deplin! Și alte patrii, știu, sunt frumoase, Ele nu există fără
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1408088777.html [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel, a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane". Măreția Persoanei lui Iisus Hristos nu constă doar în sublimul învățăturii predicate de El celorlalți, ci în împlinirea cuvintelor rostite de Iisus în propria Sa viață. Mihai Eminescu subliniază ideea că o doctrină, niște principii abstracte nu vor fi niciodată de-
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
dintr-o grădină galactică. Am așezat-o în palma ta, să se odihnească, Ardea, era foarte fierbinte, Am privit-o, mi-a zâmbit și-a adormit, Apoi a apărut luna, așternându-și lumina peste noi. Era albă, imaculată, de-o măreție rar întâlnită, Invitată la seara noastră, magica noastră seară. Citește mai mult MAGICA NOASTRĂ SEARĂAm întins mânasă prind o stea,Am cules-o ca pe-o floare,dintr-o grădină galactică.Am așezat-o în palma ta,să se odihnească
MIHAI MIRCEA MATEI by http://confluente.ro/articole/mihai_mircea_matei/canal [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
dintr-o grădină galactică.Am așezat-o în palma ta,să se odihnească,Ardea, era foarte fierbinte,Am privit-o,mi-a zâmbit și-a adormit,Apoi a apărut luna,așternându-și lumina peste noi.Era albă, imaculată,de-o măreție rar întâlnită,Invitată la seara noastră,magica noastră seară.... IV. , de Mihai Mircea Matei , publicat în Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016. COPACULE Am să-mi fac în scoarța ta o casă, copacule, ca să intru în ea pe furiș
MIHAI MIRCEA MATEI by http://confluente.ro/articole/mihai_mircea_matei/canal [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
vântul dorului! Depășește coroanele căpșunelor, topește roua nopților cu lună Călărește meteoriții cetății sufletului! Vino! Te aștept cu sărutul petalelor de flori, să aburească cu înălțarea dorului, să construiască barca dragostei, să numere șiragul stelelor. Vino! Să ne urcăm în măreția cerului Să ne topim în vulcanul pasiunii, Zâmbetele să le sărutăm Sub disperarea ploii cascadei. Vino!... Referință Bibliografică: Poezie albaneză - Shefqet Dinaj - în traducerea lui Baki Ymeri / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie
ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1415190928.html [Corola-blog/BlogPost/384093_a_385422]
-
din Conservatorul ieșean, la începutul anilor 80: compozitorii îi dedicaseră lucrări, tânăra artistă era prezentă pe scene de concert și pe unde radiofonice cu prime audiții. După absolvire, a experimentat viața de cântăreț în colectivul operei ieșene, bucurându-se de măreția, de strălucirea scenei. A întruchipat personaje din Flautul fermecat și Nunta lui Figaro, din Nabucco și Carmen, din Faust și Boema, din cele mai spumoase operete ale repertoriului teatrului liric ieșean de atunci, însemnând perioada 1982-1992. A cunoscut din plin
UNEORI ÎNGERII IAU CHIP DE OM DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1486294567.html [Corola-blog/BlogPost/343091_a_344420]
-
Hristos este și rămâne Același, iar noi suntem împreună cu Sfinții Apostoli, cu martirii, mucenicii și cu Sfinții Părinți contemporani ai lul Hristos. Drept urmare, scrierile Părintelui Dumitru Stăniloae sunt impregnate de prezența Mântuitorului Iisus Hristos. Aici Domnul Hristos este prezent în măreția slavei Sale, dar și în smerenia Sa slujitoare. Nu este un Hristos conceptualizat, ci Hristos Cel unic și adevărat, Dumnezeul - Om, prin care suntem trecuți de la moarte la viață. De aceea, și din acest punct de vedere, opera Părintelui Stăniloae
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
iar de aceea poate că e prea mult învăluită într-o densă tăcere sobră. E de neinvidiat liniștea chipului ei pentru că rădăcina îi este în adevărul lăuntric. Un adânc de tăceri și lupte! Nu pentru simplități ale vieții, ci pentru mărețiile ei luptă Cristina Țopescu. Nu ce e greu ca piatra e o pacoste pentru ea ci tot ce trece ca adierea! A lăsat în urmă lupta cu sine, problemele de ordin personal și apare azi în spațiul public drept o
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442299120.html [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]