3,738 matches
-
a unei ispășiri pe care viața întreagă și-o asumă ca pe o povară. Faptul că poți asta, copilă, înseamnă că ai crescut mare și că meriți venerație. Abia cînd venerezi ajungi să descoperi viața și tocmai asta îi dă măreție. În marile tale clipe, atunci cînd ești prinsă între fericirea prezentă și momentul în care, seara, trebuie să ne despărțim - citesc plin de recunoștință, pe chipul tău ce nu mai face parte din lumea de aici, că în sufletul tău
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
obsedat de o perspectivă a sfârșitului, de a fi mereu încolțit de timp, strivit de spațiu, boicotat de istorie?! A trăi cu acest orizont în față - iată fapta de eroism a omului, iată - spus simplu, în proza cea mai curată - măreția individului care, cu moartea în suflet, încearcă să întâmpine neantul prin curajul actelor sale. La întâlnirea cu moartea, el nu vrea să vină cu mâinile goale. Așa au apărut catedralele, așa a apărut civilizația. Ca o sfidare a condiției noastre
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
București, este a doua tentativă grandioasă a carpat-dunărenilor. N-a fost să fie. Mișcarea va fi inversă. Fanarul va veni el încoace, iar epoca fanariotă se va lăsa curând, grea, peste noi... * Cum sunt și moldovenii aceștia... Refractari. Molateci. Opuși măreției visate. Și, culmea, pro-turci. Ei care nici măcar nu viețuiesc sub răsuflarea Islamului la Dunăre. Mai sunt și Cupăreștii. Boieri moldoveni oploșiți la Iași. Care tot umblă cu pâra pe la înalta Poartă. Șerban Vodă se împotrivește, dar moare subit: "Ș-au
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
ele "încep să trăiască a doua oară", de data asta, însă, sub semnul deriziunii și al blasfemiei. Și totuși, chiar și în această viață atât de săracă din punct de vedere spiritual, de o crasă materialitate, se strecoară ceva din măreția, din sublimul unui altundeva (situat "de cealaltă parte", cum spune Kantor), ceva ce trădează " Prezența invizibilă a lumii care există dincolo de real", provocân-du-ne acea "înfiorare metafizică" indisociabilă, după Kantor, de relația dintre spectator și actor. Actorul care intră în scenă
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
surprind un chip în plină lumină, cu ochii profunzi și cu o expresie în care severitatea și blîndețea se contopesc. Cele cîteva accente de umbră, distribuite circular în jurul feței, scot și mai puternic în evidență luminozitatea plastică a portretului și măreția melancolică a modelului. Exactitatea desenului, valorația subtilă a suprafețelor și sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive, trimit viziunea acestui desen către acuitatea stilistică și către laconismul expresiv ale lumii nordice. Dacă în Autoportret-ul din adolescență pictorul cultiva o oarecare
Portretul și autoportretul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9087_a_10412]
-
sau diverse obiecte de-a gata, printr-un mimetism dus pînă la halucinație, orice implicare simbolică sau metafizică este cu desăvîrșire exclusă. El nu caută aura obiectelor, nu propune lecturi inițiatice și meta-obiectuale, ci încearcă să trezească și să împrospăteze măreție ignorată a unor forme aparent familiare și resursele nemărginite ale unor structuri pe care nu le mai percepem pentru bunul motiv că ne-am pierdut puritatea privirii și capacitatea primitivă, angelică sau paradiziacă, de a vedea lumea dezinteresat. împletitura, chirpiciul
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
debusolați, fără bulibașă și cu echilibrul intern ruinat, dar reîntoarcerea nu are nici ea un scop precis. Roman parabolic, Șatra nu poate fi și nu-și propusese să fie o epopee sau o Odisee. Tensiunile lui, lipsite de eroism și măreție, sunt profane și abstracte: omul pus în relație cu marile lui probleme - viața, moartea, iubirea, speranța. Zaharia Stancu ține departe romanul său de livresc, spiritualism, intertextualitate, de toate aceste tentații care au creat saturația prozei ulterioare. Adoptă un stil parabolic
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
se înscrie pe linia liberalizării relațiilor dintre sezeran și vasal. Domnul Principatelor Române n-a mai sărutat papucul sultanului, închinându-se adânc în fața acestuia, ci a dat mâna cu suveranul, ca între două personalități egale ca funcție politică. Impresionat de măreția, curajul și demnitatea lui Alexandru Ioan Cuza, sultanul Abdul-Aziz a trimis firman la confirmare prin trimis special la București. În timpul domniei sale, Imperiul Otoman a început să depindă economic tot mai mult de statele europene. În această perioadă se afirmă tot
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
frizează gluma picarescă a unei specii care i-a pretins deja libertății să se precizeze: ființă a uitării sau credință a eșecului eliberator. * Câtă diferență între apariția vieții și apariția omului. (Așa ajungi să gândești meschinăria la modul apocaliptic.) * Iată măreția, o străfulgerare a ceea ce nu știm să fim. * Orice mic-burghez așezat, mediocru și îngrămădit, își face un titlu de glorie din existența minabilă pe care o duce, nu ezită nici măcar o secundă să și-o propovăduiască, să se dea drept
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
pe Dumnezeu de oameni, cerșind ocrotirea în fața iminenței. * Niciodată viața nu este mai îndreptățită decât atunci când cade pradă imaginarului dereglat de alcool. Înecul acesta, o moarte din asentiment (pentru această despărțire nașterea nu este de ajuns). În cârciumă am trăit măreția disconfortului existențial desăvârșit, paradoxul umilinței benigne, și am înțeles filozofia divină a cerșetoriei. Am cu prins metafizica necazului, fenomenologia ratării ca împrejurare a rugăciunii, semeția prieteniei fără timp, fără loc, fără prieten, doar cu trupul astral al himerei încarnate în
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
suntem decât în raport cu greșelile, cu eșecurile, cu frustrările sau cu interesele care fierb în noi. Omul ideal, modelul absolut, ne înfurie. Față de el ne situăm clipă de clipă și pentru totdeauna în fundătură, în culpabilitatea îndărătnicului sau în umilința neputinciosului. * Măreția spiritului? Să reușești să înveți un fluture să fie obraznic. * Dacă nu îi interesează ce scrii, înseamnă că sunt conștienți că nu au nimic de pierdut necitindu-te. Dacă tu însă continui să scrii, să le atragi atenția, o faci
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
dă erou civilizator al speciei, ce se vrea mai presus de Prometeu (gr., cel ce gândește înainte), nu-i decât însuși uzurpatorul, personaj inuman din categoria numinosului subsumat cinismului, și căruia îi este străină orice noblețe îndreptățită să aibă atributul măreției creatoare. Și numai un zeu al neființei poate crea oameni ai neființei din specia terror pe planeta Terra. Autorul surprinde atavismul teandric, divino-uman. Numai cel ce pur și simplu se uimește percepe în spectru sublim autoritatea -, doar cel ce degustă
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
poveste despre nașterea formei (lumii) într-o variantă generică și sub o privire globalizatoare, devine acum un epos al formei (lumii) gata constituite. Tudor Zbârnea urmărește această odisee a creației atît din perspectiva martorului fascinat de miracol și copleșit de măreția lui, cît și din aceea a creatorului însuși în al cărui gest se amestecă duioșia și asprimea, iubirea paternă și luciditatea de stăpîn. Iar în subteranul acestui amplu discurs imagistic, în componentele lui esențiale meditativ și grav, se ascunde, alături de
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
cuminte după model. Propaganda comunistă, de la începuturile ei și pînă astăzi, cînd, aparent, este căzută în caducitate, a făcut eforturi imense - prin amenințări, prin constrîngere, prin amăgire și prin cumpărarea conștiințelor - să dea gregarului, sălbăticiei și urii statut ontic și măreție simbolică. în încercarea de a-i flata naivitatea și a-i obloji frustrările, pentru o sporită eficiență a manipulării sale și a plasării mai comode în cinicele scenarii ale luptei de clasă, muncitorul, ca individ și ca grup social, a
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
părinte cu o personalitate atît de copleșitoare, unde se regăsește fiul care a înlocuit tunul cu aparatul de fotografiat, altfel spus cu Canon-ul, și strategiile de luptă cu prospețimea privirii, cu profunzimea observației și cu un puternic instinct al măreției și al eternității. Mai întîi, Dan Grigorescu este un copil al războiului, născut în vacarmul armelor și în proximitatea morții, din iubirea patetică și ultimativă a Generalului pentru boieroaica Elena Negropontes. Lăsînd la o parte experiențele pariziene și românești ale
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
erau amenințate de către regimul comunist cu dispariția fizică, el fotografia Mănăstirea Voroneț, mutîndu-i existența din planul realului vulnerabil în eternitatea certă a imaginii artistice, cînd Delta Dunării era amenințată și ea cu desecarea, Dan Grigorescu aducea cel mai emoționant omagiu măreției și forței pelicanilor, sortiți și ei dispariției, iar cînd arta era tot mai mult supusă propagandei și încorsetată în dogmele estetice ale ideologiei comuniste, el fotografia extatic operele lui Brâncuși, elogiind implicit măreția gîndirii artistice și nemărginita libertate a creației
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
Dan Grigorescu aducea cel mai emoționant omagiu măreției și forței pelicanilor, sortiți și ei dispariției, iar cînd arta era tot mai mult supusă propagandei și încorsetată în dogmele estetice ale ideologiei comuniste, el fotografia extatic operele lui Brâncuși, elogiind implicit măreția gîndirii artistice și nemărginita libertate a creației. Parcurgînd geografia și istoria, natura și spațiul urban, realul și ficțiunea, pămîntul, apa, cerul și arta, Dan Grigorescu a fost, fără altă armă în afara aparatului său foto, un cuceritor. El a cucerit pas
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
spre ceruri, spre zările pure ale transcendenței, iar cu celălalt scrutează scurtcircuitările satanice ale istoriei, mizeria morală și neîntrerupta proximitate a păcatului. Denunțul materiei prin exhibarea sărăciei sale, autodenunțul prin expunerea fără menajamente, încărcarea celui mai simplu gest cu o măreție tainică și tragică fac din Ion Grigorescu un artist greu de încadrat. Promotor al artei tradiționalist-creștine, el este și un precursor al celor mai radicale experiențe alternative. Visul icoanei conviețuiește, așadar, cu îndelungile insomnii ale istoriei. ION Lazăr: Ca și
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
frecvent arătat limbajului ar avea un caracter excesiv. Astfel problemele ființei ar cădea în spațiul derivat al speculației logico-semantice, pierzîndu-și temeiul originar: "Omul ajunge astfel să fie înțeles ca o secreție a limbajului său, care îi evidențiază fie deriziunea, fie măreția logocentrică". Homo lingvisticus e un produs artificial. Sub egida sa, condiția existențială a poeziei se află într-o mișcare descensională, pe fondul unei stări de resignare generate de o "implacabilă modificare de perspectivă a privirii subiectului uman asupra lumii". într-
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
caracterului ei. Și, în mod regal, cedează acestei cereri imperioase, devine pentru o clipă "modernă", adaptîn-du-se circumstanțelor. Desigur, este vorba de Anglia și de o altă cultură instituțională, ceea ce nu îmi poate împiedica nostalgia față de o astfel de formă de măreție exprimată prin distanță, prin politețe regală, prin ținută, o formă înaltă de patriotism, dificil de înțeles, pentru că nu este lacrimogen, discursiv, afișat, ci discret ca o tuse ascunsă în batistă. În spatele acestei atitudini se află întreaga dimensiune umană a personajului
Farmecul discret al monarhiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9711_a_11036]
-
în lucrurile mici este un lucru mare". Iar Sfînta Scriptură grăiește apodictic: Cine e credincios în lucrurile mici e credincios și-n cele mari". Aidoma celor aleși întru caritate și iubire, poetul se află deseori pe această cale indirectă a măreției cosmice care e cultura detaliului, abordarea universului mic, "al boabei și al fărâmei", misterios străbătut de curenții divini ai totalității. în opoziție cu poza romantic demonică a bardului exultînd de propria-i sumbră strălucire sub chipul inadaptării, al rupturii cu
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
micul dejun era vremea prânzului, au mâncat puțin, au băut câte o cafea dublă și apoi au plecat cu profesorul și amica acestuia la o plimbare pe muntele din apropiere. S-au bucurat de frumusețea și puritatea verdelui natural, de măreția și aerul neasemuit al muntelui, mirosul de cetină și rășină le-au cotropit sufletele iar atunci când fetele au dat semne de oboseală s-au Îndreptat către „Păstrăvărie”, acolo unde au fost serviți cu păstrăv pe grătar, păstrăv În cetină și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu soarele care-și trimitea razele printre frunzele copacilor ce presimțeau apropierea iernii nemiloase, cea care-i va lăsa să Înfrunte dezbrăcați atâtea ninsori și viscole. Ștefan Girovescu privea cu interes pădurea Mavrocordat, cea care conferă de veacuri frumusețe și măreție Împrejurimilor și un val de sentimente contradictorii Îi asalta sufletul său atât de Încercat. După ce a trecut peste momentele, zilele și anii În care moartea i se părea a fi la doi pași și chiar se Împăcase cu ideea morții
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nefirești, ce aveau să se petreacă în continuare. O răbufnire năvalnică și furtunoasă a vijeliei stârnite afară îl trezi brusc. Era, într-adevăr, o furtună pornită în înspăimântător de pustia noapte, fără seamăn de sălbatic dezlănțuită în grozăvia și în măreția ei. Pesemne că un vârtej se abătuse în vecinătatea ferestrelor apartamentului amărât, în care locuia tânărul, căci vântul, în turbarea lui, își schimba aproape mereu căile, iar norii, denși peste măsură, se strângeau din toate părțile văzduhului, năpustindu-se cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cel înfrânt, în urma luptei dintre doi masculi pentru o femelă, în ochii tuturor celorlalți? Ajunge doar o târâtoare, un melc, o moluscă antropomorfă, adică ceva ce nimeni nu-i dă nicio atenție! Dimpotrivă, masculul care biruie, falnic și strălucitor în măreția lui, devine conducătorul grupului și cel care are calea deschisă la fiecare dintre femelele pe care le poftește, după bunul său plac. Ei bine, pentru o astfel de luptă mă pregăteam și eu atunci, însă adaptată la lumea oamenilor, în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]