2,058 matches
-
o fundă, când luna, regina nopții cea cerească, mi-aduce-n dar lumina sa profundă, iar aștrii, vor ca să mă cucerească. Bradul de crăciun, zâmbește-n mii de stele, în globurile-i fermecate văd chipul tău, prin ramurile-i strălucesc mii de mărgele, eu îl privesc și lacrimile le opresc cu greu. . E-o sfântă sărbătoare plină de iubire și de mireasma dulce, a noului născut, ce-mi picură în suflet, un strop de fericire și-mi amintesc de noi, de anii ce-
UN ALT DECEMBRIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385059_a_386388]
-
te salută, nu poț’ să treci și tu măi departe și să nu-i bagi în samă!? - Ce lume-a dreacu’, mă omule! - Acuma vez’!? Să fii tu sănătoasă! Toți sunt așa! Cum răsar oțâră din bălegar, cum își pun mărgele la gât! Cine dreacu’ măi e ca ei!? - I-auz’ la el vorbă! - Și n-am dreptate!? - Ai, cum să n-ai, da’ parcă s-a-ntors lumea pe dos! - Și abia acuma vez’? - Da’ nu e bine! - Nu le duce tu
2. TATA NIŢU (POVESTIRE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385045_a_386374]
-
în ultimele decenii. În esență vedem aici, radiografiată cu ochii minții, devenirea ființei, a spiritului prin ere, jucându-se cu pietrele care simbolizează veșnicia, ce vin de la începutul lumii, din alte era. Zâmbind ne aducem aminte de romanul ,,Jocul cu mărgele de sticlă”, al lui Herman Hesse. În esență, poeta atacă aici în modul cel mai subtil una din marile și gravele teme ale poeziei universale. ,,Priveam la droaia de copii care cântau voios, săreau Și pietricelele zvârlite departe, pe mal
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
-s fulgere de smoală; Ia te uită, s-a ivit Pe perete-o mâzgăleală ! Aduc lutul pic cu pic Și-l lipesc cu măiestrie Până iese un chirpic - Rece lacrimă de glie. Și, chirpic lângă chirpic, Ca o salbă de mărgele, Cuibul crește din nimic ... Dragoste de păsărele ! Referință Bibliografică: CUIBUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CUIBUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382334_a_383663]
-
după un suspin. -Eu, zise stropul de rouă glorios, Sunt mult mai cristalin și mai frumos Și am venit din slava cea mare S-aduc pe pământ binecuvântare. Am călătorit noaptea printre stele Și m-am prelins pe ale lunii mărgele, Când o rază de soare m-a trezit în zori Mă răsfățam în potirul unei flori. -Eu, zise lacrima cu-n glas subțire, Sunt născută din prea multă iubire, Mama mi-e tristețe iar tatăl mi-e necaz Și am
ROUA ȘI LACRIMA de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382616_a_383945]
-
fost frecventă până acum două secole. Alăturarea altei culori s-a făcut treptat, ceea ce a adăugat nuanțări delicate, discrete. În costumul popular bucovinean de astăzi bondița cu prim de dihor sau de jder, cu decor geometric brodat cu mătase și mărgele, purtat în zona Câmpulungului, reprezintă poate piesa cea mai spectaculoasă. Sumanele și-au impus valoarea artistică prin ornamentele de lână, aplicate pe guler, clinii din față și buzunare. Confecționarea, dar mai ales împodobirea hainelor din blană: cojoace, cheptare, bondițe, a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
cozile pe spate ori aducându-se în creștetul capului și legate apoi la ceafă. Toate femeile aveau capul acoperit cu tulpan, adică un batic înflorat ori cu năframă. În zilele de sărbătoare, atât fetele cât și nevestele, se împodobeau cu mărgele din sticlă ori din chihlimbar, iar bătrânele purtau, mai rar, salbe din monede de argint înșirate pe o fâșie de pânză. În astfel de zile, bătrânele purtau zăbrenic, adică un ștergar țesut în mai multe ițe, cu motive reliefate în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
de la bondiță poate fi preluat în gulerul cămășilor care se încheie cu acesta. Peste cămașă, bărbații se încingeau cu chimire ori curele din piele tăbăcită, ornamentate prin presare, care se închideau cu mai multe catarame. Curelele puteau fi cusute cu mărgele ori cu mătase de către femei specializate, astfel că bărbații puteau să se încingă, în zile de sărbători, fiind mândri de curelele lor. Se foloseau ițarii largi, ca pantaloni, cu partea de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
reverență. Silvia se echipase perfect. Fusta înflorată, largă și lungă până la pământ, extrem de bogată în falduri, o făcea mai înaltă, în timp ce bluza îi scotea în relief pielea albă și fină, dar și pieptul bogat pe care strălucea un șirag de mărgele ce mi se părea cunoscut. Era extrem de încântată și a făcut mai multe piruete să scoată în evidență eleganța fustei. Semăna foarte bine cu o țigancă îmbrăcată în costum tradițional și, recunosc, era adorabilă! I-am spus ce nemulțumire am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
o cunosc, dar fără să-mi dau seama cine este. Masca ce-i acoperea fața mă împiedica. Avea o rochie superbă pe trupu-i suplu de fecioară, lungă, de culoare mov spre violet, ce-i dădea o prestanță deosebită, șirag de mărgele, brățări și eșarfă fină de violet curat, toate asortate cu bun gust la culoarea rochiei și la masca multicoloră, tinerească ce-i acoperea capul până sub nas. Când i-am observat și evantaiul elegant pe care-l folosea cu grație
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LACRIMA CERULUI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Lacrima cerului, alunecând pe fereastra mea în disperarea unui anotimp pierdut, mărgelele-și întinde și-ncepe-a implora cu limba aburită a altui început. În monologul trist, cu note discordante, aș înțelege stele și lumi debusolate, găsite-n drumuri curbe, în ritmuri galopante, lacrima cerului le-a adunat pe toate. Statuie la
LACRIMA CERULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384116_a_385445]
-
2016 Toate Articolele Autorului Ziua zorilor albastre Curcubeu de flori trimite, Înflorind timide astre Nasc culori, zilei cernite. Și eu trec pe lângă ele Parcă stau dar parcă merg, Ele-mi zic să nu le șterg Ci, să le prind în mărgele! Să le asortez c-un zâmbet Ce-n șiragul meu lipsea, Perlă albă-i chiar o stea Ce coboară-n piept încet! Noaptea-i scoică tainică, Perlă neagră-mi făurește Dar lumină ea-și primește Doar iubind-o pe cea
ZÂMBET DE PERLĂ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383569_a_384898]
-
pe suportul ascultării tulburătoarelor sale cântece și al amintirilor afective depănate de maestrul Benone Sinulescu. O vie aducere aminte o călăuzesc versurile cântecului de mai jos, glăsuit cândva spre a rămâne ca muntele contra anilor, apărat de neuitare: Mândrulițo cu mărgele Spune-mi cât să-ți dau pe ele! Mândrulițo cu basma, Spune-mi cât să-ți dau pe ea! Spune-mi, spune-mi, mândruliță, Cât să-ți dau pe-a ta guriță? Spune-mi, mândro, cât îmi cei Pentru ochișorii
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
atât, a creat peste 150 de cântece, multe dintre acestea încredințându-le colegilor săi de scenă, interpreți extrem de apreciați încă de pe atunci: Ștefania Rareș, Ileana Constantinescu, Ion Dolănescu. «Hai, la hora mare», «Huțulca», « Hai la horă, măi flăcăi», «Mândruliță cu mărgele», «Busuioc moldovenesc»... sunt piesele cu care odinioară, Nelu Huțu impresiona și fascina marele public. Astăzi, aceste înregistrări îmbogățesc Fonoteca de Aur și ne ajută pe noi, iubitorii de folclor, să înțelegem că frumusețea oricărui act artistic vine întotdeauna, dintr-un
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
pascală a expozițiilor vernisate, prezente în tradițiile din Bucovina, referiri sensibilizate de dna Eleonora Moldovan. O impresionabilă expoziție de obiecte de cult pascale ce constituie adevărate opere de artă - ouă încondeiate, diverse cruciulițe, costume populare românești și ucrainene, brodate cu mărgele etc. - ce țin de datinile pregătirii creștinilor din nordul Bucovinei de Duminica Învierii, cu tematica „Tradiții și obiceiuri de Paști”, a fost vernisată de colaboratorii Muzeului Regional de Arhitectură Populară din Cernăuți, organizată de directorul Oleg Kuciurean și muzeograful Valentina
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
boxul este numit nobila artă. În ring, marii boxeri, campioni la toate nivelurile, povestind despre luptele purtate recunosc: << Deși eram învingător, mare campion european și mondial, când am ajuns în vestiar, scoțându-mi proteza am simțit dinții mișcându-se precum mărgelele pe ață. Atunci am fost convins că, deși campion, știam doar ce-am luat fiindcă mă durea fiecare loc din cap și din corp unde pumnii adversarului își puseseră ștampila. Probabil, mai bine zis, în mod sigur, și cel cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
ești ”rudă” cu ea, ci pentru că te convinge. Aflăm poate multe lucruri pe care le intuiam. Nu ni le spune cineva care se pricepe la ele, ci unul care le descoperă și le colecționează zi de zi, ca pe niște mărgele înșirate pe ață, cu bucuria neștirbită a copilului netarat, capabil însă a le încadra la nivel macro cu discernământul adultului, asamblându-le într-un cadru mult mai larg, raportat la lumea din afară. Blacker ni le spune toate răspicat, fără
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
cărți educative, lumânări colorate, o pungă cu grau sau cu orez, simboluri ale șporului în gospodărie, flori și mai ales busuioc. Nu trebuie să oferiți celor dragi obiecte ascuțite-truse, obiecte de menaj, obiecte de decor de culoare neagră, nici fulare, mărgele sau cravate. Copiii hărnici să le dăruim fructe, covrigi și colăcei cu miere, așa cum le oferea copiilor episcopul Nicolae. Dacă cineva v-a supărat și ați alunecat în marele păcat al blestemului, din această zi este bine să începeți un
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
Bătrânul timp a răstignit-o-n soare, Iar noi în haina morții ca pe-un gând. EU FAC ALUZIE LA NOI Tu de dureri ai lacrime de stele Ca roua cerului scursă pe șest Și din tăceri mi-ai împletit mărgele, Iar din privire vii și faci protest. Mi-e teamă că se-ntorc la stână lupii Sau în oraș speranțele puhoi Ori trântorii pe câmp lăsându-și stupii Vor adormi visându-ne pe noi. De dragoste cu patimă vom scrie
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
pentru a scoate omenirii acele nebănuite bogații ale pământului. Munca această de coborâre în mină, unde nici aerul nu e respirabil, e comparabilă cu cea a căutătorilor de perle, care se scufundă în adâncul oceanului, pentru a scoate la suprafață mărgelele prețioase. Cât de puțin i-a trebuit ucenicului în toate, tânărului de atunci Mihai LEONTE, doar un dram de întâmplare i-a trebuit, ca soarta să-l arunce într-o meserie care-l va ține captiv o viață întreagă, departe
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
pe la vreo masă, stăpânul se oprește din plimbare, își răsucește cu greutate capul specific rasei sale și aruncă pe sub potcoava mustății un mormăit amenințător, dar tandru: „Cosette!...” Țigăncușa îi surâde, apoi, încărcată de farfurii, talgere, căni, cuțite, hangere, fuste, bluze, mărgele, brățări, cercei, iese spre bucătărie pe lângă masa noastră, a povestitorilor, foșnind și lăsând în urmă un parfum de o tristețe iremediabilă. Mulțumit, Kir Haciaturian își reia plimbarea. în fond, are și el dreptate: a crescut-o de mică. Episodul 51
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bea-ți cafeaua, că se răcește. Era o fotografie a lui Igor Gherasimovici, cum stă îmbrăcat drăguț la tribuna oficială a stației de lansare. Era tânăr, încă aproape un copil, cu amintirile Crăciunurilor și ale supelor de găină pline de mărgele aurii în spate. Chipul lui cu dor de ducă era perfecțiunea întruchipată, roșeai dacă te uitai la el. Da, așa trebuia să-ți dorești plecarea. Ca de pe băncile școlii, de la cafenea sau a mia oară din locuința vreunei femei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
că ea, Harriet, trebuie să fie cel puțin la fel de tare, doar pentru că o cunoaște. Ce trist. în seara aia, Baby adoptase un stil care era mai degrabă versiunea anilor ’90 a vulgarității, cu o vagă influență de regină trash: beretă, mărgele la gât, cercei rotunzi mici. Am observat că topul în dungi îi scotea în evidență ceva ce trebuia numit piept. Clar era un Wonderbra. Fără sutien, Baby avea sânii invizibili. Doi bărbați veniseră în urma ei și stăteau acum de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
-ți spun că nu mă interesează dondănelile tale de individ îmbătrânit înainte de vreme? Îți voi leza oare colosala prostie dacă îți atrag atenția cum că tocmai am străbătut toate zidurile palatului vii și nevătămați, așa cum ai tăia un șirag de mărgele de fum? Te superi dacă zburăm spre infinit, să găsim rezolvarea problemei și apoi să clădim din nou omenirea? Dacă acum câteva secunde, să zicem, aș fi putut să mai trăiesc surpriza incredibilei răsturnări de situație la care eram supuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Cristi. Atunci una blondă cu guler generos? În regulă, ridică Toma din umeri, numai grăbește-te te rog! Să fie un Heineken? Să fie! dădu din mână plictisit Cristi. Vine băiatul! spuse aproape țipând chelnerul și dispăru după perdeaua de mărgele ce atârna deasupra unei uși ascunse în zidul clădirii. Era transpirat și acum, răcoarea plăcută din grădină îi provoca o senzație de frig. Băgă mâna în buzunar să-și scoată batista ca să se șteargă pe frunte și după cap. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]