1,017 matches
-
trădează din plin acest lucru. Autorul celui mai vechi plan al Bacăului - realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel - a avut în centrul preocupărilor delimitarea moșiilor din jurul său (în partea dreaptă a Bistriței - Precista, Izvoarele, Letea, Țarina Bacăului, Mărgineni, Leitenii și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară, aproape minoră. De altfel, privind această hartă, așezarea lasă senzația de sufocare, de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se înălța și unde toate carele și trăsurile se opreau pentru revizuirea mărfurilor, care erau trimise cu raporturi de barieri la primărie, unde
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
târg săptămânal, locuitorii din satele aflate în imediata apropiere a Bacăului. De altfel, așezarea în spațiu a fostului târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești (pe malul stâng al Bistriței, în partea de Est și Nord-Est a Bacăului) erau nevoiți să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apropiere a nucleului urban - suprafața intravilană a orașului Piatra Neamț a crescut în intervalul 1821-1900 cu peste 350%. Ca urmare a procesului pierdut de boierul Iancu Greceanu, în anul 1846 administrația băcăuană a intrat și în posesia unei părți din moșia Mărgineni, cuprinsă între malul Hociung și Șoseaua Domnească. Orașul își extinde astfel intravilanul spre Nord, peste apa Bărnatului, până la „podul Beizadelii Costache de la Săucești”, dar și spre Câmpul Poștei, acolo unde se va dezvolta mahalaua calicimii. În zona sudică și sud-vestică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Sud a orașului, dovedește o puternică dependență a Bacăului față de satele din vecinătatea sa. Urbanizarea este mult mai pregnantă în zona de Nord pentru că aici a existat posibilitatea unui dialog continuu cu „sateliții” rurali ai orașului: Șerbănești (N-E) și Mărgineni (N-V). Felul în care diferitele comunități etnice și au repartizat suprafața orașului sugerează perfect profilul socio-economic al membrilor acestora. Pe armeni, de pildă, începutul secolului al XIXlea îi găsește poziționați în partea de Vest a orașului, în imediata apropiere
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
începutul secolului al XIXlea îi găsește poziționați în partea de Vest a orașului, în imediata apropiere a sediului isprăvniciei. Deloc întâmplător, aici prinde contur o uliță armenească - veritabilă arteră comercială ce deservea, în special, nevoile locuitorilor din satele Călugăra și Mărgineni. Importanța economică a drumului de Vest al orașului a fost puternic diminuată de apariția liniei ferate Adjud-Bacău-Roman (1872) - ce a tăiat legătura cu așezările rurale mai sus menționate. Locuitorii evrei au fost atrași cu precădere de spațiile ce le-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
frontiere la care s-a oprit expansiunea urbană sugerează un apetit limitat al dezvoltării: în Nord - pârâul Negel (cu excepția străpungerii realizată de strada Bacău-Piatra), în Vest - linia ferată, dincolo de care nu se întrezărea nicio posibilitate a dezvoltării, datorită existenței moșiei Mărgineni și a Țarinei, în Sud - cimitirul comunal și, din nou, Țarina, în Est - râul Bistrița. Altfel spus, orașul Bacău încheie perioada modernă cu o reașezare în paradigma complexului moșieresc. Citadinitatea se poticnea, din nou, de pietrele hotarnice. În perioada interbelică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din cadrul Ministerului de Interne, în anul 1924, primarul Leon Sakellary a inițiat demersurile privind realizarea planului de sistematizare al orașului - primul de acest fel din întreaga sa istorie. Urgentate de proiectul extinderii orașului la Vest de linia ferată (spre comuna Mărgineni), lucrările privind materializarea acestui plan au fost finalizate în vara anului 1924. Datorită prețului exorbitant cerut de experții din cadrul Institutului Geografic al Armatei (2.300.000 lei), pentru finalizarea lui a fost preferat inginerul Al. Davidescu, profesor la Școala Politehnică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și degradând cazanele”. Reamintim, în acest context, faptul că apa cu care erau alimentate aceste cazane provenea din aceeași sursă ce asigura și consumul locuitorilor. O primă soluție pentru remedierea acestui neajuns a venit din partea inginerului fabricii de spirt de la Mărgineni. Confruntat cu aceleași probleme, acesta a achiziționat un aparat „automatic de decalcarare a apei, fabricat de casa Julius Overhoff din Viena și patentat de Dervaux Reisert”. În ședința din 23 februarie 1904, consiliul comunal a hotărât cu unanimitate de voturi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai multe terenuri din proprietatea sa din Gherăești, cu 6.000 lei pentru fiecare hectar”. Buna învoială nu a mai funcționat și în cazul lucrărilor privind construcția hidrocentralei. Ajunse într-un punct mort, discuțiile privind cumpărarea unor proprietăți din moșiile Mărgineni și Leiteni, au fost „rezolvate” prin intervenția fermă a statului. Astfel, „prin Înalt Decret Regal nr. 1.722 din 11 mai a.c. (n.a. 1910), s a promulgat legea relativă la autorizarea acelei comune de efectuare a exproprierii terenurilor domnilor Ernest
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Astfel, „prin Înalt Decret Regal nr. 1.722 din 11 mai a.c. (n.a. 1910), s a promulgat legea relativă la autorizarea acelei comune de efectuare a exproprierii terenurilor domnilor Ernest Brăescu și frații Constantin și Nicolae Crupenski din comuna rurală Mărgineni, necesară pentru construcția canalului de scurgerea apelor de la uzina hidroelectrică, ce comuna construiește pe proprietatea Gherăești”. Suprafața supusă exproprierii avea o întindere totală de 8,91 ha. În cele din urmă, din cauza faptului că proprietarii se opuneau exproprierii, litigiul a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe drumurile ce legau Bacăul de celelalte centre urbane importante ale Moldovei. Până la instaurarea regimului comunist în România, Bacăul a avut șase astfel de bariere: bariera Călugăra, bariera Bacău-Focșani, bariera podul de fier (sau bariera Bacău-Romană, bariera Bacău-Piatra și bariera Mărgineni. Cea de-a șasea barieră era amplasată la magazia gării, acolo unde erau taxate toate mărfurile aduse în oraș prin intermediul transportului feroviar. Fiind administrate direct de un șef de post, ce era ajutat de doi sau mai mulți subordonați, barierele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
400 lei anual. Pentru anul financiar 1903-1904, taxele plătite de deținătorii acestor bariere erau următoarele: I. Goga (bariera Călugăra) - 395 lei, C. Iorga (bariera Bacău-Focșani) 40 lei, V. Teodorescu (bariera Bacău-Romană - 161 lei, I. Goga (Bacău-Piatra) - 80 lei, C. Ardeleanu (Mărgineni) - 105 lei, N. D. Cristea (magazia Gării) - 35 lei. În anul 1907 lungimea totală a „căilor naționale din traversarea orașului Bacău” era de numai 6,4 kilometri (6.430 metri liniari - străzile Bacău-Focșani, Bacău Neamț, Bacău-Onești). Conform legii drumurilor comunale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
-lea, odată cu instalarea primelor rafinării, s-a dezvoltat în județul Bacău și industria de prelucrare a petrolului: Lucăcești (1857), Tescani (1858, înființată „de niște evrei din Galiția”), Mănăstirea Cașin - mutată în 1890 la Onești -, Moinești (1860, proprietar Wolf Lazarovici), Solonț, Mărgineni (1904, proprietar B. Blum) ș.a. În imediata apropiere a Bacăului, la Mărgineni, Blum-Făinaru a înființat o modestă rafinărie de petrol încă din anul 1877. La sfârșitul secolului al XIX-lea în județul Bacău activau peste 30 de astfel de rafinării
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
industria de prelucrare a petrolului: Lucăcești (1857), Tescani (1858, înființată „de niște evrei din Galiția”), Mănăstirea Cașin - mutată în 1890 la Onești -, Moinești (1860, proprietar Wolf Lazarovici), Solonț, Mărgineni (1904, proprietar B. Blum) ș.a. În imediata apropiere a Bacăului, la Mărgineni, Blum-Făinaru a înființat o modestă rafinărie de petrol încă din anul 1877. La sfârșitul secolului al XIX-lea în județul Bacău activau peste 30 de astfel de rafinării. Totuși, activitatea multor dintre aceste rafinării a fost de scurtă durată, la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în proprietatea lui Froim Natalia; fabrici de mezeluri, șuncă și jambon (2) - Constantin Gheorghițanu (1911) și Pascal Dumitru (1920); fabrică de petrol/rafinării (2) - B. Blüm & Fiii (1891) și Mendel Brill (1914; ambele se aflau la ieșirea din Bacău spre Mărgineni); fabrici de plapume (2) - Solomon Marcusohn și I. Z. Aringer; fabrici de postav (3) - A. Isvoranu (1921), Gross Manase & Fii (1881) și S. Singher (1908); fabrici de produse chimice (4) - frații Brüll, Gheorghe Florescu, „Saturn”A. Adelstein (1922; Șerbănești) și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai lucrat în acea funcție, „să fi produs mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din comuna Răcăciuni (700 ha.), moșia lui Mircea Costinescu din comuna Răcătău (1.016 ha.), moșiile aflate în proprietatea fraților Brăescu și Gh. Cantilli din comuna Călugăra, moșia lui A. Giurgea din comuna Geoseni (902 ha.), moșia Brăescu-Crupenschi din comuna Mărgineni (1.149 ha.), moșia lui G. Paul Kristen din comuna Săucești (700 ha.) ș.a. Printre marii proprietari de terenuri se număra și Primăria orașului Bacău. Pe baza donațiilor testamentare - Pavel și Ana Cristea, Grigore Busuioc, N. Dragoianu ș.a. -, de-a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
loc de adăpătoare în pârâul Negel fără a atinge dreptul nimănui”. Într-o altă cerere din aprilie 1907, semnată de Gh. Hociung, unul din liderii „nemulțumiților”, se precizau următoarele: „(...) până acum un an mai aveam loc de suhat pe moșia Mărgineni, dar acum și aceasta a fost dată unor evrei, care l au prefăcut în grădini bulgărești; alt suhat nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit ecou favorabil numai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Letea avea în anul 1935 un număr de 1.079 angajați. La nivelul păturii muncitorești necalificate, marea majoritate a persoanelor angajate era formată cu precădere din locuitorii satelor aflate în imediata vecinătate a Bacăului - Letea Veche, Sărata, Luizi-Călugăra, Letea Nou), Mărgineni, Fântânele, Hemeiuși, Săucești, Șerbănești ș.a. Pe de altă parte, personalul cu înaltă calificare - ingineri, maiștri, turbiniști, șefi de ateliere sau de secție etc. - era compus în special din angajați străini (austrieci, elvețieni, germani, italieni ș.a.ă, cu salarii mult mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mici. De regulă, în cadrul căsătoriilor perfectate între reprezentanți ai păturii sociale de jos, zestrea fetelor era formată dintr-o mică sumă de bani, diferite obiecte casnice sau, chiar, un anumit număr de animale domestice. De pildă, Ionica Vasile (casnică din Mărgineni) urma să aducă în casa viitorului soț (agricultor din Bacău-Fântânele) următoarea „avere” (ianuarie 1892): „1.600 lei în numerar, doi boi la căruță și un plug cu fiarele necesare (240 lei), 12 oi (120 lei), haine, așternuturi și alte obiecte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a îmbătrânit. Nu este părere. Pe tipsia ei de argint, mâncarea pe care el o savurase ea aproape că n-o atinsese. Nu-i mai plăcea să se vaite, era senină, dar în conversație se întorcea în trecut departe, la Mărgineni, pe când erau ei mici sau și mai demult, pe când era domniță. Bucătarul intră, se închină și ură poftă bună boierilor. Spătarul Mihai îi lăudă talentul și-l întrebă cum preparase peștele. Am tocat mărunt șase cepe mari și doi pătrânjăi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
părțile astea. Cum a fost când l-au ucis pe Drăghici? Cu tată-tău credeam că am să-l văd uns domn și mi l-au adus otrăvit de la Stambul, de nici nu l-am putut duce până la noi la Mărgineni. Spuneau că a murit de ciumă. L-am îngropat la Comana la mânăstire și știu bine că a fost otrăvit. Acu este neica Șerban la domnie, domn cu punga goală, și credea că fiind frate mai mare lui o să-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întipărită pe chipul lui. — Ce s-a întâmplat, Mihai? întrebă cu vocea sugrumată doamna Ilinca. — Nimic, oftă spătarul, doar că trebuie să ne îmbarcăm chiar acum. Încălecă pe calul închiriat și se însenină la o amintire. Când era copilandru la Mărgineni, îi dăruise tata o mânză, cal arab pursânge. Da, da, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. Sta ceasuri întregi în țarc cu ea, s-o deprindă măiestriile unui cal învățat, și o iubea. Era nebună iapa lui. Nu asculta decât
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trecut Dunărea pe la Giurgiu în zorii zilei. Primăvara încă nu lăsase locul verii, deși codrul era înfrunzit și lanurile erau verzi ca mătasea. Soarele ardea, era vremea cireșelor și doamna Ilinca își dorea să ajungă cât mai grabnic acasă la Mărgineni, dar porunca de la vodă le-a fost înmânată într-un răvaș semnat: Ioan Șerban Cantacuzino Basarab Voievod. Răvașul îi invita la București, unde, spunea vodă, îi așteaptă toți cei dragi ai lor. Mihai înțelese imediat că era vorba de un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]