491 matches
-
opt și-au venit șapte, S-au dus două și-a venit una, S-a dus una și n-a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pun într-un vas cu apă un fir de busuioc și o ramură de măr, apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
opt și-au venit șapte, S-au dus două și-a venit una, S-a dus una și n-a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pun într-un vas cu apă un fir de busuioc și o ramură de măr, apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lui Nicolae Iorga, o seară costumată cu tematică istorică, intitulată "La curtea domnească din Suceava"46. Remarcăm apoi implicarea publicului feminin într-o conferință organizată în 1926 sub egida Ligii Culturale de către Eliza Grigoriu pe tema Incapacității juridice a femeii măritate în România 47. Biblioteca centrală asigura lecturile necesare publicului cititor, dar și periodicele românești, bine ordonate prin grija profesorului Cornel Sorocean 48. Intelectualitatea locală se grupa în jurul publicațiilor Glasul Bucovinei, Junimea literară și Făt-Frumos, reviste la care nu colaborau doar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
privat și non-profit; pe plan familial, o erodare a familiei nucleare, cu schimbarea modelelor căsătoriilor și divorțurilor; o creștere semnificativă a egalității între sexe în atribuirea muncilor în gospodărie, familie și la locul de muncă, precum și creșterea numărului de femei (măritate) în forța de muncă plătită; în fine, transformarea valorilor și importanța crescândă a calității vieții, expresiei sinelui, individualismului și post-materialismului. Egalizarea condițiilor bărbaților și femeilor este opera societății industriale. Societățile tradiționale rămân caracterizate de diferențierea strictă a rolurilor celor două
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Julien nu se bucurase de o libertate deplină. Oricât de năvalnică îi va fi fost tinerețea, acest dandi fusese nevoit, la fel ca și tinerele domnișoare, să respecte numeroase constrângeri, sociale și familiale. Dacă îi fusese permis să frecventeze femei măritate și prostituate, tânărul aristocrat se văzuse în schimb obligat să pună cruce domnișoarelor de vârsta sa. Acestea, crescute în izolare, păzite cu strașnicie, mereu însoțite, supravegheate, fuseseră pentru el niște fortărețe de necucerit. Negreșit, Julien întâlnise câteva fete de măritat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
etapă obligatorie pentru adolescenți. Totuși, în perioada Belle Époque nu se va petrece nimic de felul acesta. Flirtul domnișoarelor nu este perceput ca un limbaj amoros caracteristic tinerilor. El este, dimpotrivă, asociat cu jocul seducției practicat între bărbați și femeile măritate, cu o anumită formă de cochetărie: flirtul monden sau "viciul femeilor cinstite". FLIRTUL MONDEN "VICIUL FEMEILOR CINSTITE" Apariția cuvântului flirt în perioada Belle Époque, cu rezonanța sa care, fiind străină, pare ciudată, nefăcând altceva decât să traducă fenomenul istoric reprezentat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de a fi profunde. Ele ne dezvăluie, oglindesc o parte a adevărului nostru. Prin urmare, dacă în perioada Belle Époque termenul flirt desemnează deopotrivă noua educație sentimentală a fetelor tinere și jocul seducției practicat de bărbații însurați și de femeile măritate, faptul acesta nu este pur întâmplător. Motivul este mai degrabă acela că, și într-un caz, și în celălalt, acest joc erotic echivoc în totalitate traduce aceeași dorință de a plăcea, și totodată aceleași ezitări, aceleași contradicții profunde. De asemenea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bărbați, alte femei? Când persoana, deși rezistă ispitei, se simte mulțumită, dar nu fericită? În acest caz, ca și în cel al tinerelor fete sfâșiate de curiozitate și teamă, nu rămâne decât o singură soluție: jocul. Bărbații însurați și femeile măritate îndrăznesc să practice seducția, dar "numai de formă", fără să se implice cu adevărat. Își respectă angajamentul conjugal, dar își rezervă puțin spațiu de joc, o marjă de mișcare. Ca și fetele tinere, își exprimă dorința, dar în același timp
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și al purității absolute a fost înfrânt de circumstanțe. Nu numai că flirturile fuseseră încurajate, dar chiar și adulterele se înmulțiseră în spatele frontului și în rândul celor reîntorși de pe front. "Femeile tinere renunță la păstrarea aparențelor. Bărbații însurați și femeile măritate își uită îndatoririle. Dacă morala a avut uneori de suferit, moralul a avut de câștigat...85" ANII '20: DE LA "TOTUL SAU NIMIC" LA "MAI MULT SAU MAI PUȚIN" Un deceniu de frenezie În perioada imediat următoare semnării armistițiului, mulți și-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dar asta nu", Pierre nu mai era virgin. Descoperise deja în el însuși acea latură "agresivă, violentă, magnifică" a sexualității, "sălbăticia greu de îmblânzit" a bărbatului. Avusese deja parte, ca mulți alți băieți de vârsta lui, de aventuri cu femei măritate și de înlănțuiri grăbite în paturi de prostituate. "Însă acea sexualitate, mai mult sau mai puțin violentă, își amintește el astăzi, era însoțită de scârba de sine. În timpul copulațiilor cu prostituatele nu exista un contact, o relație reală, deși cele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu suntem niște invitați la Ierusalim. Nu suntem vizitatori. Când evreii fac săpături aici în apropiere sau sub Templul lor, găsesc mai ales stele sau inscripții în greacă. Noi nu i-am așteptat pe cruciați ca să ajungem aici." Mda. Femei măritate trăind sub direcția spirituală a unor clerici celibatari sunt ceva obișnuit în țările majoritar catolice. Dar o turmă arabofonă condusă de pastori greci, asta nu sfidează cumva principiul autocefal atât de drag ortodocșilor? Știu ce argument mi se va aduce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
el a întregii comunități. Istoria culturală a Europei nu permite determinantul tribal, ci doar ideea de arhaic, de aceea inițierea tribală nu ar constitui un termen potrivit analizei. Schemele simbolice implicate în transgresarea ontologică a flăcăului sau a fetei de măritat primesc suport la nivelul cuvântului ritual din colinde, balade fantastice, basme, descântece, orații de nuntă și cântece ritual-ceremoniale; semnificațiile iradiază și către alte specii, precum cântecul de leagăn sau cântecele de Lioară, iar imaginarul arhaic conturat de obiceiurile familiale explicitează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îl reprezintă reluarea vitalității universului de la început și suspendarea duratei epuizate. Modalitatea prin care acest lucru se împlinește este caracteristică fiecărui sex în parte; dacă flăcăul învinge fiara infernală în luptă și parcurge drumul soarelui în incursiunea sa, fata de măritat țese, precum luna, mreje ce modelează lumea. „Revivificarea condiției umane în contact cu sacrul și arhetipurile” este proba maximă a trecerii la o nouă clasă de vârstă. Raportul dintre cele două scheme mitice este descris cu exactitate de Roger Caillios
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acolo își va aduce acasă mireasa, chiar dacă aceasta are o formă neașteptată: „În coadili mărilor,/ În răsăritu soarilui” (Alexandrovăț - Serbia). O transfigurare totemică apare și în colinda tip III, Ciuta proroacă. La fel ca în orațiile de nuntă, fecioara de măritat ia forma unei fiare candide urmă¬rite de feciorul în ipostaza de vânător arhetipal. Atributele solare se păstrează și acum: „Vețuia o Ciută/ Cu blana bătută/ Tot cu pietre rare/ Și mărgăritare./ Și în frunte-avea/ Răsărit-o stea,/ Stea ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ușă, se află în legătură directă cu starea lumii, îi simt istovirea și îi vor resuscita capacitatea vitală, în ciuda desconsiderării sociale la care sunt supuși ritual. Florea sau Floarea au puteri vegetale consubstanțiale ființei lor, ipostaza totemică a fetei de măritat, reperabilă în orațiile de nuntă, fiind un indiciu suplimentar al frumosului roditor, specific principiului feminin. Un personaj comun baladelor fantastice și basmelor este Arghir. Frații lui mai mari au ratat paza mărului mitic și rămân fără nume. În ambele specii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cosmogonice. Prin îndeletnicirile milenar feminine precum cusutul, țesutul, chindisitul, ele recompun lumea la fel de eficient ca eroul draconocton. Cântecul lor măiestru domolește fiara haosului, în timp ce întoarcerea rituală ab origo mundi o arată drept ființă consubstanțială cu apele începutului. Pe fetele de măritat le descoperim în colinde stând în „leagăn de mătase”, între coarnele unui animal primordial care înoată la lumina lunii prin apele genezei. Așa cum s-a remarcat, „elementul important în privința lor este izolarea”, în care identificăm separarea de mediul familial și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trecerii (albul), construiesc clar un ceremonial mitic, care nu este cuprins în durată. Schimbarea perspectivei temporale, de la imperfectul durativ la prezentul mitic, marchează cu precizie ruptura de nivel ontologic, provocată de gestul ritual al culegerii. Metafora florală pentru fata de măritat, întâlnită în orațiile de nuntă integrează tânăra până la identitate în lumea inflorescențelor: „Grele ploi că mi-or ploiatu/ Rouriță romaniță/ Lunci dalbe o năroiat;/ Pân noroi flori or crescut./ Dar la flori cine-mi șădea?/ O rujiță, fată dalbă” (Zam
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru a dovedi îndemânare și forță necesară trecerii într-o altă categorie cu o mai mare responsabilitate socială”. Colindele transferă scenariul capturării într-un plan mitic, în care țesutul și cântecul substituie forța fizică. În cadrul practicii din Gherla, fetele de măritat încercau să supună prin apucarea de coarne un bou aflat sub influență bahică, iar similitudinea nu se limitează doar la importanța coarnelor în ritual: „După ce boul «era stăpânit» de o fată «se băga în grajd să se liniștească» prin acțiunea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Să nu uităm totuși că funcția principală a colindelor laice este augurală și puterea cuvântului ritual rostit în momentul magic corespunzător vizează instaurarea unei realități „perfecte”. Urările din textul folcloric întemeiază o lume în timp ce o descriu, de aceea fetele de măritat își așteptau cu grijă colindătorii, pentru a parcurge traseul inițiatic simultan cu colinda și pentru a ajunge să fie pețite de „împărați”. Dominanta acvatică și simbolul nubil al florilor se întâlnesc circular în declarația fetei înseși: „ -Nu sînt fată, nici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aduce sugestia pluvială și anticipează prin simbolizarea leagănului natura dezlănțuită în diluviul deja cunoscut: „Colea-n sus, pă lângă cer,/ Cetenule, cetinoară, dragule!/ E un negru dă norel;/ Nu e negru dă norel,/ Și-i mândru legănel” (BoteniArgeș). Fata de măritat se află în planul înalt, încărcat de sacralitate și, dând senzația că stă pe un nor de furtună, devine ea însăși o divinitate atmosferică. Starea ei este de izolare, specifică ritualului inițiatic, fiindcă, la chemarea flăcăului, ea răspunde: „ -Nu poj
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
așadar, să completeze investi¬gațiile de teren cu informații stilizate în filigranul textului, care are avantajul de a fi fost imortalizat când civilizația încă își mai moșea puterile distrugătoare de arhaic. În basmul Cu „Păpușica Licărea” cripta pentru fata de măritat are dimensiunile unei biserici împrejmuite cu ziduri de piatră la fel de înalte precum construcția. Doar fecioara poate pătrunde în interior și separarea ei de părinți are proporțiile inițiatice ale smulgerii din familie, resimțită ca o moarte: „Împinse cât putu împăratul, împinse
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Prut - Galați). Pânza întreruptă stârnește râsul femeilor la râu, fiindcă denotă nepricepere. Ridiculizarea fetei este însă motivată de autoritatea paternă agresivă ca un preambul la căsătoria incestuoasă, puternic dezaprobată de comunitate. De fapt, pânza certifică statutul incomplet al fetei de măritat, ea a împlinit vârsta inițiatică, însă țesătura ei nu poate fi desăvârșită, fiindcă trebuie să parcurgă mai întâi o mutație ontologică. În absența cufundării în mit, fecioarele nu pot crea o lume bine legată și palma de pânză nețesută va
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apotropaică, vizibilă în practica țeserii pe timp de epidemie; cămașa ciumei alungă boala nimicitoare de la hotarul comunității în schimbul pânzei cusute, ce înglobează energii magice complete, date de numărul de țesătoare și de timpul ritual specific. Grădina emblematică a fetei de măritat are un agresor care va fi supus prin abilitatea implicită meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște”. Ofensa adusă statutului nubil este dublată prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]