413 matches
-
suflându-mi la ureche întâia strofă dintr-un poem marin. Nu era loc de împotrivire. Intrai în colibă să scriu după dictat: Dumnezeu deșartă parcă, noaptea, tancuri mari, - Larmă-n țărmul cu prundiș răsună, Luna e un cap tăiat din mătrăgună, Norii sunt cărunte zdrențe de șalvari. Ziua, pe talazuri clătinate de tumult, Nor e Dumnezeu cu mâna-ntinsă. El își moaie barba albă-n sticla ninsă Și se-apleacă-n mine, vesel peste pult. Dincolo de zvârcolirea apelor năpârci, Pleacă-n larg un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
fost 1933. Și e o experiență intelectuală insolită să-i citești textele "revoluționare", unele sîngeroase, iar în paralel să constați că Eliade, prezent și el mereu în Cuvîntul, scrie, acum și aici, numai texte culturale: despre Upanishade, despre Renaștere, despre mătrăgună, sau că, "păcătuind", în vara anului 1933 scrie despre șomajul intelectual și țipă, pe pagina întîi a Cuvîntului, Mi-e foame! Cioran sau Eliade au început să guste din extremismul politic mai tîrziu decît Sebastian (Cioran, la sfîrșitul anului 1933
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
de ocară - căci erau ciudați și răi românii din vremea lui Matei Basarab. Halima numai câte vorbeau; ba de biserici de urdă de le suflă vântul și le curge untul, ba de părintele Porgație făcător de predicație, ba de părintele Mătrăgună cel de viță bună, c-un comanac care când îl punea în cap cădea pe umeri, încît, de nu era arhiereul șolduros, mergea comanacul până jos, ba de mantia părintelui care cîtu-i țara românească nu e ață s-o cârpească
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un dușman de temut cu care omul a trebuit să lupte. Încă din antichitate, medicina hipocratică folosea diferite extracte de plante (hioscina, scopolamina, opiumul) pentru combaterea durerii. Utilizarea extractului de opium (papaver somniferum), a extractului de maselariță (Hyosciamus niger), utilizarea mătrăgunei (Mandragora officinarum), folosirea hipotermiei, a alcoolului băut în cantitate mare și în timp scurt, precum și unele metode stranii, ca strangularea sau contuzia cerebrală, reprezintă „tehnici” de anestezie imaginate încă din antichitate și practicate până târziu, în Evul Mediu. În legătură cu utilizarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Mandragora officinarum), folosirea hipotermiei, a alcoolului băut în cantitate mare și în timp scurt, precum și unele metode stranii, ca strangularea sau contuzia cerebrală, reprezintă „tehnici” de anestezie imaginate încă din antichitate și practicate până târziu, în Evul Mediu. În legătură cu utilizarea mătrăgunei, lui Dioscorides i se atribuie prioritatea în privința utilizării termenului de anestezie. Dar, orice istoric riguros al anesteziei îi va revendica începutul, va trebui să țină seamă - desigur într-un sens anecdotic - că această «specialitate» a apărut încă de la apariția biblică
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Sunt nenumărate anecdotele populare în cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii; asupra țiganilor există o întreagă epopee populară în versuri lapidare, cum și-au făcut biserică, ce predică le-au ținut părintele Porgație și popa Mătrăgună, cel de viță bună. Crezul și cele zece porunci s-au răstălmăcit de către român și s-au potrivit neamului; despre bulgari există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să ia Țarigradul înarmat c-un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cum e Timon în actul al Iv-lea, sufletul său cată să fi trecut prin o sumă de peripeții ce l-au aruncat dintr-un estrem într-altul, l-au prefăcut din alb în negru, din floare de crin în mătrăgună. Seria acelor peripeții, luată la un loc și designată c-o singură vorbă, am numi-o fenomonologia unui suflet bântuit de patimă. Se știe că pe sfârșitul secolului al paisprezecelea Alexandru cel Bun purta în marca Moldovei crinii Casei de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
La vin și la femei Cu femeia-i un temei: La un păhărel de vorbă Nu te-ntinzi cu ea la ciorbă, Ci-i dai vin și-apoi o bei. Goliți până la fund ciubărul, Chiar dacă-n el e mătrăgună: În vin se află adevărul, Iar în femeie doar minciună. Goliți paharele cu sete, Femeia s-o iubiți fierbinte; Dar numai vinul să vă-mbete, Nu și minciuna din cuvinte. Decât sărutul cel de Iudă, Mai bine să goliți o
La pl?cinte cu r?va?e by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84158_a_85483]
-
resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate (fig.103-c). Ciuperca se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu lipsă de magneziu și pe diferite plante: cartof, vinete, măselariță, ciumăfaie, mătrăgună. Prevenire și combatere. Tomatele se vor planta în soluri îngrășate echilibrat, fără lipsă de magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea resturilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
căpătate În timpul luptelor cu animalele sălbatice mari. În acele prime faze ale evoluției, omul nu suferea de cardiopatii, ulcere și boli psihice. Inspirația utilizării plantelor tămăduitoare a apărut prin observarea comportării unor animale suferinde: mistreții bolnavi mâncau iederă, urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își lecuia ochii puilor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Tinctură de mușețel (Matricaria chamomilla) preparată din 20 g flori uscate, macerate 10 zile În 200 ml alcool 70 0; după strecurare se păstrează În sticle brune și se consumă câte 10-20 picături pe zi, În puțină apă. *Tinctură de mătrăgună (Atropa belladonna) preparată din 100 g frunze macerate timp de 7-8 zile În alcool 70 0 și lactoză, cu efecte bune În colică hepatică foarte dureroasă. *Vin tonic de ghințură galbenă preparată din rădăcini uscate, macerate 7-8 zile În alcool
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pe „agresor“ să muște o dată spre a avea pentru ce să-și blesteme zilele... uneori nici nu mai apucă s’o mai facă, iar el, „agresorul“ a ajuns să „știe“ asta și să fugă ca dracu’ de tămâie de vreo mătrăgună. À propos: și rubedenia ei, cartoful, poate ucide prin același șiretlic omul ori un mamifer, nu o pasăre și nici gândacul, chestiune de subdezvoltare a sistemului nervos sau „fericiți cei săraci cu duhul“... Gândăcime din care, pentru unul, cartoful e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atunci când este împușcat, să recurgă la dictamnus și busuioc sălbatic? Cine a deprins nevăstuica să folosească virnanțul în clipa când vrea să lupte cu un liliac sau cu un șarpe? Cine sfătuiește pe mistreț să ia iederă și pe urși mătrăgună, ca fiind medicamente bune pentru ei? Cine l-a îmbiat pe vultur să caute și să folosească geode când nu-și poate depune ouăle decât cu greutate? Și cine face pe rândunică să priceapă că poate lecui ochii puilor ei
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Yohimbina ÎI. PLANTE CARE CONȚIN SUBSTANȚE TOXICE ─────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea științifică Denumirea populară crt. ─────────────────────────────────────────────────────────── 1. Aconitum tauricum - omag 2. Aconitum toxicum - omag 3. Adonis vernalis - ruscuța de primăvară 4. Aristolohia clematitis - mărul lupului 5. Arum maculatum - rodul pămîntului 6. Atropa belladonne - mătrăguna 7. Bryonia albă - împărăteasa 8. Brynia dioica - mutatoare 9. Buxud sempervirens - cimișir 10. Cicuta virosa - cucuta de apă 11. Colhicum autumnale - brîndușa de toamnă 12. Calviceps purpurea - cornul secarei 13. Conium maculatum - cucuta 14. Convalaria majalis - lăcrămioara 15. Cynanchum vincetoxicum
ORDIN nr. 43 din 7 februarie 1980 pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
de cîmp - 100,00 14. Roșa damascena Petale de trandafiri - 80,00 15. Salviae sclareae Șerlai 2,00 - 16. Tagetes c.r. Crăițe cu receptacul - 10,00 17. Tragetes s.r. Crăițe fără receptacul - 125,00 FOLIUM FRUNZE 18. Belladonnae Mătrăguna - 20,00 19. Cynarae c.p. Anghinare cu pețiol 0,70 7,40 20. Cynarae s.p. Anghinare fără pețiol 2,50 20,00 21. Datura stramonii Laur 0,60 5,00 22. Digitalis lanata Degețel lînos 1,90 12,00
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
30. Plantaginis lanceolatae Pătlagina îngustă 0,80 7,00 31. Salviae Salvie - 21,00 HERBA IARBĂ 32. Artemisia absinthium Pelin 0,70 - 33. Artemisia abrotani Lemnul Domnului 1,25 8,00 34. Basilici Busuioc 0,80 8,00 35. Belladonnae Mătrăguna 0,70 10,00 36. Cnici Schinel - 5,00 37. Datura inoxia Laur păros 0,65 8,00 38. Dracocephali Mătăciune - 4,50 39. Fagopyri Hrișca - 3,00 40. Hyssopi Isop - 7,00 41. Majorane Maghiran 2,00 14,00
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
48. Saturejae Cimbru de grădină - 8,00 49. Solani laciniați Zîrna australiană 0,60 6,00 50. Thymi Cimbru de cultură 1,50 8,00 51. Vincae minoris Saschiu - 12,00 RADIX RĂDĂCINI 52. Angelicae Angelica - 26,00 53. Belladonnae Mătrăguna - 17,00 54. Calami Obligeana 3,50 17,00 55. Gentianae Ghințura 6,50 30,00 56. Iridis Stînjenel 4,00 18,00 57. Liquiritiae Lemn dulce 5,50 25,00 58. Rhei mundata Revent 5,50 25,00 59
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
Trifoi roșu 3,80 20,00 41. Ulmariae Crețușca 5,00 25,00 42. Verbasci Lumînărica 8,00 80,00 43. Violae odoratae Viorele 38,00 200,00 FOLIUM FRUNZE 44. Althaeae Nalba mare 2,00 9,00 45. Belladonnae Mătrăguna 2,25 18,00 46. Betulae Mesteacăn 1,50 5,00 47. Cydoniae Gutui 0,80 2,50 48. Coryli Alun 1,40 5,00 49. Crataegi c.fl. Păducel cu flori 2,50 15,00 50. Crataegi s.fl
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
25 28,00 137. Althaeae-mundata Nalba cojita 4,00 20,00 138. Althaeae non mundata Nalba necojita 2,00 10,00 139. Alhaeae mundata quadrat Nalba cojita în cuburi - 25,00 140. Bardanae Brusture 2,50 16,00 141. Belladonnae Mătrăguna 2,20 18,00 142. Calami non mundata Obligeana 3,50 16,00 143. Cichorii Cicoare 2,50 15,00 144. Echinatae Cioringlav 1,00 4,00 145. Eryngii campestris Scaiul dracului 2,50 11,00 146. Filicis maris Feriga
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
sau corespondențele dintre zeii daci și cei germanici. Capitolele, în numar de opt, sunt: Dacii și Lupii, Zalmoxis, descriind procesul de ocultație de trei ani prin care se obține imortalitatea, Satana și Bunul Dumnezeu, Meșterul Manole și Mănastirea Argeșului, Cultul mătrăgunei în Romania, Mioara năzdrăvană. Proza de ficțiune a lui Mircea Eliade include, în straturile sale profunde, ideologia și formația științifică a scriitorului, mai întai o literatură a autenticității și a experienței, a "trăirii", un fel de jurnale autentice sau ficționale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ci ca o fiară ieșită la vânat: "deznădejdea (...) ne mușcă din zile câte-un sfert" (Pacienți). Mortuarul cucerește și la nivel olfactiv spațiul intim, camera se apropie, ca la Bacovia, de simbolul cimitirului, al sicriului: "Camerele albe (...)/ se cârpeau cu mătrăguni pe-alocuri,/ miroseau a cruci câte puțin" (Pacienți). Albul nu mai este o culoare a inocenței, ci una a nebuniei, mătrăguna, diabolica plantă a vrăjilor de trecere, înlocuiește tămâia, excluzând orice cale de acces către sacru, moartea nu este desprindere
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
olfactiv spațiul intim, camera se apropie, ca la Bacovia, de simbolul cimitirului, al sicriului: "Camerele albe (...)/ se cârpeau cu mătrăguni pe-alocuri,/ miroseau a cruci câte puțin" (Pacienți). Albul nu mai este o culoare a inocenței, ci una a nebuniei, mătrăguna, diabolica plantă a vrăjilor de trecere, înlocuiește tămâia, excluzând orice cale de acces către sacru, moartea nu este desprindere a spiritului de materie, înălțare a sufletului, contopire a acestuia cu adevărul suprem, ci renunțare la orice speranță și dezintegrare. Și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ușă." totul se destramă, nu mai există granițe între exterior și interior: simt "mâna care intră pân' la fund/ în inima parcului arsă." (Pasărea urgiei). Poezia și-a pierdut valențele catartice. "mă obosește cerul și nu pot/ să-l scutur - mătrăgună-n manuscris (...)" (Trotuarul din memorie). Limbajul devine și el argotic "păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", întreaga lume se destructurează "mai trăim cu dorul și ne-ajunge:/ apă, suflet, pâine și tabac." (Trotuarul din memorie). Zguduirile universului alunecă spre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de nicotină dintr-o singură țigară te-ar ucide pe loc dacă ți-ar fi injectată în venă. Tutunul conține de fapt multe otrăvuri, inclusiv monoxid de carbon, iar planta de tutun face parte din aceeași categorie ca beladona (sau mătrăguna). Dacă te gândești să treci la pipă sau la trabuc, trebuie să te avertizez că această carte se aplică oricărei forme de tutun și oricărui preparat care conține nicotină, inclusiv chewing gum, plasture, spray nazal sau inhalație. Corpul uman este
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
și nuvela aia de Sorokin, aia de-i zice Dragostea lui Sanka, de n-o să ne vadă nimeni. Așa că tot nu scăpi, puicuța taichii, că tare mi-e dor de buzișoara ta spuzită și de ochioii tăi cât farfuriile cu mătrăgună clipocind de-amor. Rogu-te, când te dezbraci seara de cele toate, ai un gând spurcat și pentru unchiul tău din Iași, de-i zice hobăbăitul. Te străpup în eternitatea cracilor tăi găuriți, colo sus, fix, exact pe borțile calde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]