6,722 matches
-
dosarul "Mătușa Tamara". Fostul premier le-a spus judecătorilor că acuzațiile care i se aduc în acest dosar sunt "fabricate" de Genică Boierică, care a avut "o revelație" în momentul în care s-a înțeles cu judecătorii. Recursul în dosarul "Mătușa Tamara" a fost amânat . "Acuzarea și acuzațiile se bazează pe o întâlnire ce nu a avut loc și pe o înțelegere ce nu a existat; pe un denunț al unei persoane aflate în executarea unei pedepse, care a și fost
Năstase îl acuză pe Genică Boierică că i-a "fabricat" acuzaţiile () [Corola-journal/Journalistic/42569_a_43894]
-
Adrian Năstase a fost adus la Înalta Curte de Casație și Justiției pentru recursul în dosarul "Mătușa Tamara", ultimul termen în acest caz, și cel din "Trofeul Calității". Năstase a fost întâmpinat cu aplauze la intrarea în sala de judecată. Mai multe persoane i-au strigat cuvinte de sprijin. În sală se află cei doi fii ai
Adrian Năstase, primit cu aplauze la intrarea în ÎCCJ () [Corola-journal/Journalistic/42574_a_43899]
-
vom obține un termen astăzi (luni, n.r.)", a declarat Ioan Cazacu, avocatul lui Adrian Năstase. Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit pentru luni termene de judecată în cazul contestațiilor făcute în dosarele Mătușa Tamara și Trofeul Calității ale fostului premier. În dosarul "Mătușa Tamara", procurorii anticorupție au făcut recurs împotriva deciziei unui complet de trei judecători al aceleiași instanțe care a dispus achitarea lui Adrian Năstase, Ioan Melinescu și Ristea Priboi, deferiți justiției
Adrian Năstase, primit cu aplauze la intrarea în ÎCCJ () [Corola-journal/Journalistic/42574_a_43899]
-
Cazacu, avocatul lui Adrian Năstase. Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit pentru luni termene de judecată în cazul contestațiilor făcute în dosarele Mătușa Tamara și Trofeul Calității ale fostului premier. În dosarul "Mătușa Tamara", procurorii anticorupție au făcut recurs împotriva deciziei unui complet de trei judecători al aceleiași instanțe care a dispus achitarea lui Adrian Năstase, Ioan Melinescu și Ristea Priboi, deferiți justiției pentru fapte de corupție. În dosarul Trofeul Calității, în care
Adrian Năstase, primit cu aplauze la intrarea în ÎCCJ () [Corola-journal/Journalistic/42574_a_43899]
-
condensa în câte o discuție anodină un întreg set de frustrări, regrete sau tristeți fără contur. Deși aproape jumătate dintre ele au în centru câte o întâlnire (cu câte un prieten sau o fostă iubită, cu un nepot sau o mătușă), tema centrală a volumului e imposibilitatea comunicării. Petre Barbu extrage efecte de proză din momentele când personajele stau față în față, însă, după o expresie excelentă din volum, „Antarctica e între ele”. Încercând să fie cât mai degajat, eroul central
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
joi, 20 martie, ora 18.00, Librarium Palas). "La noi, cand vine iarnă", primul român semnat Mircea Diaconu, apărut de curand în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom (și în format digital), în ediție revăzuta, este unul cu unchi și mătuși, cu bunici și vecini - unii îngeri protectori, alții demoni cu chip uman -, si cu un suflet inocent al căruit mesaj trebuie ascultat chiar și de cei mai sceptici în privința viitorului. Văzută prin ochii unui copil, viața pare mai frumoasă. Iar
Viața pare mai frumoasă când îți citește Mircea Diaconu. Unde îți dă întâlnire () [Corola-journal/Journalistic/44904_a_46229]
-
cine schimba o vorbă. Om bun era, păcat mare că s-a dus. Dar morții cu morții, viii cu viii! Mi-a spus milițianu' c-ai venit, e drac, nu om, pe toate le știe... Nu o să te rețin mult, mătușa Maria chiar m-a rugat, ce să-i faci, o cred, și eu am... Se opri. Pe maică-sa el nu o cunoscuse. Fusese crescut la orfelinat, apoi de niște oameni cumsecade, din alt sat. Le pășuna vitele și mai
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
după câteva luni bune... Capitolul 3 Stai binișor, domnule primar, la mine e loc destul... ești flămând? îl întrebă bătrâna, aranjând cuvertura de pe pat și făcându-i semn Lucicăi să se așeze pe un scaun. Nu-mi mai spune primar, mătușă, spune-mi Ioan, cum mă cheamă, de când mă jucam cu Gheorghe prin curte... Nu mi-e foame, cu toate că n-am mâncat de ieri, de când a început prăpădu’... Dacă este ceva de băut... nu refuz. Gheorghe se așeză lângă primar. Dădu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
grilaje, voi nici măcar locuri nu ați prins... îl vindeți și-l beți, asta vreți! Bărbații au râs. Hai, Petrache, la stradă, bine că mi-am luat cascheta albă... într-o oră fac bani de chefuit o săptămână. Dacă așa vrea mătușa... Primarul își reveni după al doilea pahar de vin. La al treilea, băut ca pe apă, se metamorfoză brusc. Parcă ar fi devenit un alt om. Dumnezeii mamei lor de bandiți! Să-mi spargă mie geamurile la casă, și cine
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și o femeie, fostă brigaderă la CAP, care țipa ca o isterică să vină regele. Știi, Gheorghe, m-au alungat. Am fugit prin spatele casei, prin grădini... Nu știam unde să mă ascund. Noroc că mi-am adus aminte de mătușa... că oamenii au uitat că aici a fost un sat... Bine că ai reușit să nu dărâme măcar casele astea, trei sau patru, câte mai sunt, și... cimitirul, altfel unde mă duceam ? Spune-mi, Ioane, cum a început? Ieri, Elena
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
dar de diplomat... Noaptea, trase la unchiul Vasile. Bătrânii nu se culcaseră. Își făcură cruce când îl văzură, atât de târziu și îmbrăcat de parcă ar fi fost mire. Mare minune dumnezeiască! De unde vii, Petrăchel tată, la ora asta? Eu și mătușă-ta ne pregăteam de culcare, mai vorbeam de una, de alta, când soneria... de două ori ai sunat, nu? Baba spune că o dată, nu mai aude... De unde aș putea veni? Vin din centru, au încercat să ne doboare, știți asta
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
pluș, ce păreau că fuseseră cândva verzi sau albastre, își aprinse o țigară, apoi răspunse: Trăiește mama și chiar bine, mai ales de când Gheorghe și nevastă-sa Elena stau cu ea. Parcă a întinerit... Nu mai putu continua, fiindcă interveni mătușă sa, rugându-l să „servească” o tărie și întrebându-l dacă este flămând. Nu întreba omul, femeie, e venit de pe drum, din Moldova vine, și tu mai întrebi?! Lasă rachiul pe masă, ia și tu un păhărel și pregătește ceva
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Gheorghe, nu s-au luat de el? Știu că era om mare, om cu funcție... Și acum ce caută în sat? Se ascunde? Petrache nu se grăbi să-i răspundă. Se așeză mai bine în fotoliu, goli păhărelul umplut de mătușă sa, apoi oftă. Da... a fost un om mare, dar pentru vechiul regim, acum puterea suntem noi... Nu a pățit nimic, a șters-o la timp din Timișoara, acum stă și meditează la gura sobei, parcă-l văd. Atâta timp cât eu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
îmi deveniseră necunoscute. După alte douăzeci de minute am salutat lumea, m-am ferit de cioburi și m-am dus acasă. Ilinca-Anamaria Prisăcariu Souvenirs Nu-mi plac după-amiezile de vineri, când mama mă obligă s-o însoțesc la tanti Neli, mătușa ei de optzeci de ani. Spune că suntem singurele ei rude și e datoria noastră s-o ajutăm. Iar tata completează: „Și singurii moște nitori“. Cele două ore de conversație cu tanti Neli, în timp ce mama deretică prin casă și bombăne
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
calculele cu radicali, dar n-am scăpare, mama susține că prezența mea e ca un „izvor de apă vie“. Când eram mică i-am propus să-i ducă mai degrabă niște apă minerală. Nu m-a luat în seamă. Iar mătușa nici nu pare să se bucure de venirea noastră și ne spune mereu că se descurcă singură. Cât despre motanul Năsturel, botezat după porecla unchiului, mort cu mult înainte să mă nasc eu, el ne urăște cu cea mai profundă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
să mă nasc eu, el ne urăște cu cea mai profundă ură motănească și ne arată asta făcând regulat pipi în pantofii noștri. Acum două săptămâni a făcut pipi și în prăjitorul de pâine pe care i l-am adus mătușii, o vechitură care ne-a rămas după ce ne-am luat unul nou, cu afișaj electronic. Tanti Neli a aruncat prăjitorul, l-a mângâiat pe Năsturel și ne-a zis: — Știe el că dinții mei nu mai suportă pâinea prăjită. Așa că
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
am luat unul nou, cu afișaj electronic. Tanti Neli a aruncat prăjitorul, l-a mângâiat pe Năsturel și ne-a zis: — Știe el că dinții mei nu mai suportă pâinea prăjită. Așa că, după-amiezile de vineri, stau pe canapeaua din sufrageria mătușii și, de plictiseală, mă îndop mai mult decât ar trebui cu prăjituri cu lămâie și cu nucă. Azi însă, în timp ce mătușa mă chestiona despre școală și note, ochii mi se tot întorceau la bluza ei albă cu jabou de dantelă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Știe el că dinții mei nu mai suportă pâinea prăjită. Așa că, după-amiezile de vineri, stau pe canapeaua din sufrageria mătușii și, de plictiseală, mă îndop mai mult decât ar trebui cu prăjituri cu lămâie și cu nucă. Azi însă, în timp ce mătușa mă chestiona despre școală și note, ochii mi se tot întorceau la bluza ei albă cu jabou de dantelă, căreia îi lipsea un nasture. N-am zis nimic, ca nu cumva să-i vină mamei ideea să mă pună să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
școală și note, ochii mi se tot întorceau la bluza ei albă cu jabou de dantelă, căreia îi lipsea un nasture. N-am zis nimic, ca nu cumva să-i vină mamei ideea să mă pună să-l cos, dar mătușa mi-a urmărit privirea și și-a dat seama. S-a dus la comoda de alături, de unde a scos un cearșaf mare, pe care erau cusuți mulți, mulți nasturi - de toate mărimile și culorile. Tocmai voiam s-o întreb ce
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Năsturel, care-o auzise, mieuna supărat pe hol și mama a deschis ușa ca să-l lase înăuntru. Mi-am schimbat în viteză poziția pe canapea și, pentru prima dată, m-am bucurat că purtam fustă - o dovadă de respect pentru mătușa, după părerea mamei -, fiindcă am înfoiat-o cât am putut și am reușit să acopăr cearșaful. Mama a închis ușa, iar eu am revenit la locul dinainte, pipăindu-mi urmele lăsate de nasturi pe fund. Tanti Neli mi-a făcut
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o sclifosită ai fost mereu. Acum primesc ăștia tineri, nu noi. Ia, uite ce fru mos îi stă. Sunt nucleul unui atom grăbit să explodeze. De plictiseală. S-a plictisit să trăiască. Dar mai ales să existe. În vârful patului, mătușa tușește. Te pomenești că acum îți trebuie pastile și pentru răceală. Și singurul ochi cu care vede mă imploră. Mă imploră ori să moară, ori să se teleporteze în trecut, acolo unde fuma iarbă și visa să facă dragoste cu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
la câini, bunica urlă la motan. Și zâmbește. Ai grijă de tine, să fii mai deșteaptă ca maică-ta și ca tac-tu. Nu te mărita încă, scrie, iar pe noi iartă-ne. Beau apă și caut cu palma picioarele mătușii. Mă mângâie pe gânduri cu singura pleoapă funcțională și tace. O să mai trec pe aici doar în cealaltă viață, cea în care o să am o pereche de aripi în plus, să i le dau să zboare, să plece din lumea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
lui Nicolae Popa, care a fost găsită singură în București în urma bombardamentului din 8 aprilie. Soldatul Barabaș Toader, concentrat la spitalul Z. I. 345, roagă din suflet a se comunica la spital unde se găsește fiul lui Gheorghe Barabaș." Atât, mătușă, pe ziua de azi. Nu mai e? Nu mai scrie nimic? Ba da. Stai. Cine știe ceva de sublocotenentul Gornea Dumitru, dintr-o divizie de infanterie, este rugat să comunice urgent la adresa: Vasile Gornea, strada Apostol Mărgărit 2, București, telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
peste frunte plutonierul. A fost chiolhan mare la Prefectură... Pentru o clipă, plutonierul amuți, aprins ca un curcan, gata să plesnească, apoi își reveni și se strâmbă caraghios, făcându-i pe toți să râdă. Da dumneata?! Ia fă-te-ncoa, mătușă! Unde mi te-ai pitit pân-acu? Spionezi, hai? Spionezi forța publică? Curăț podelele, domnu jandarm, se dezvinovăți bătrâna făcându-i-se frică, și o năuci presimțirea că ceva nu-i cum trebuie cu Miluță. Va să zică așa, hai? continuă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Pocum”, adică Paraschița, că așa îi spuneam noi, că folosea foarte des această expresie. Aveam armata făcută și mai mergeam când aveam timp pe la Butnaru cel șugubăț. Și o mai întrebam din când în când pe Pocum: Ce mai faci, mătușă? Răspunsul venea imediat: Pocum, bre, nu rău. Eu nu calculam că răspunsul cel bun trebuia să fie un răspuns de consolare, de mângâiere, de compătimire, îi răspundeam: Las că-i bun mătușă sau las că-i bine ... După ce plecam îi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]