2,497 matches
-
cu care să fie explicate deopotrivă fenomenele naturale și cele pe care omul le trăia, cuceritor în această natură. Pe această linie s-a înscris activitatea lui Julien Offray de La Mettrie (1709-1751), medic francez, autor al unei ingenioase soluții mecanicist mașiniste de explicare a vieții sufletești. Prin La Mettrie, termenul de "mașinărie" a intrat în conștiința oamenilor, și de atunci a cunoscut nenumărate transformări. De atunci a fost interpretat ca un lucru concret, ca un sistem material distinct și bine determinat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
potrivit căreia gândirea este o proprietate a materiei superior organizate, idee care de atunci încoace nu încetează să fie susținută cu argumente noi, să necesite să fie adusă în actualitate. A susținut această ipoteză prin chiar ideile sale asupra substanțialității mașiniste a vieții psihice a omului, a explicării gândirii umane. De la cartezianism acceptă faptul că procesele psihice își au punctul de plecare în cele corporale. În ceea ce privește gândirea, însă, în loc să admită natura divină a acesteia, La Mettrie considera că ea este expresia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Mircea C. Dimitriade este "un actor rătăcit în poezie" ; Alexandru Petroff este și astăzi "doar un vechi poet nou" ; Constant Cantilli, preocupat simultan de invenții tehnice și de literatură, "moare la București, în ", depășit de mult în modernism, atât ca mașinist, cât și ca scriitor" ; Alexandru (Georgiadă Obedenaru și-a probat puținele posibilități lirice, vădind "subțirimi decadente" , în singurul sonet notabil, Flori de sânge; obscurul Gabriel Donna va fi - crede Streinu - selectat "tot mai insistent dintre modernii ultimului deceniu al secolului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sub nivelul multor așa-numiți proletari, și-ar schimba părerea desigur; dar cea mai mare parte a lumii, ne judecă după alte aparențe și după alte realități. Preotul nu este un salahor, nici un muncitor ce mânuiește rindeaua sau nicovala, nici un mașinist; și, chiar din acest motiv, apare în fața unora ca un privilegiat. Principala sa muncă pare a se reduce numai la ziua de sărbătoare și, astfel, cei superficiali presupun că în zilele de lucru se răsfață în trândăvelile sale. În mod
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aia lucrase la o televizune. Îmi povestea cum e pe-acolo. Vrei să lucrezi la TV, trebuie să te culci cu Ciorăscu. Curva aia de Mogoșanca, cum crezi că a ajuns să aibă emisiune? Și-a tras-o și cu mașinistul. Mergi în deplasări și afli toate astea. Vorbea unul despre ea: aia care a luat-o în gură de la Cioacă? Atunci a intrat Mogoșanca pe ușă, a auzit, dar n-a zis nimic. Numai poponari în rest la TV. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să fie ocupate, în cea mai mare parte, corect, prin concurs, numai de liberali. În orașul F. lumea nu se mai miră de nimic, de când la Operă cântă numai baritoni liberali; tenorii și bașii sunt tot liberali, ba chiar și mașiniștii. Cât despre soliste, toate-s soții și amante de liberali. Ultimele premiere au fost, logic, niște succese culturale liberale. În oraș se vorbește cu multă mândrie cum a fost bărbierul din Sevilla actul întâi pedist și actul al doilea liberal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
diferite. Alături de maestrul Nacu, mai pusese umărul la montarea piesei și actorul Constantin Petrican care a asigurat machiajul. Alți colaboratori: „Constantin Grădeanu (lumini); Ion Manolescu (sonorizare); Paula Vasiliu (peruci); Elena Lăzărescu și Biliana Manole (sufleuri); Costică Hanu și Constantin Duduc (mașiniști); Camelia GÎza și Maria Tudor (recuziteri)”. Regia tehnică fusese asigurată de Jenică Petrea. d.l. „Stimate tovarășe abonat”, nu mai arunca chiloți În WC! Faptul că bârlădenii anilor ’60 ai secolului trecut stăteau cam prost cu Întreținerea instalațiilor sanitare din propriile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Lentila lui „simț enorm și văz monstruos” a proiectat episodul imaginat, el ilustrează aproape darwinist o luptă pentru supraviețuire, o încleștare dramatică, un energetism al disperării, o survival of the fittest. Există aici o viziune mecanomorfă, senzațiile au un corelat mașinist, organismul își pune în funcțiune fiecare resort consumând combustibilul vitalității până la ultima picătură. Simțim decalcul unui romantism hugolian toc- mai în ceea ce ține de urmărirea unui climax, de redactarea unui moment apogetic. În realitate, episodul se consumă anost, câinele a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Zgomote ciudate. Jocul nostru va fi „sec”, firesc, va fi la jumătate. Am ajuns într-un parc părăsit primăvara sau toamna. Vom fi într-un spațiu ciudat, înmiresmat, un loc „necălcat” de om. Decorul nu va fi montat de către mașiniști, ci de către noi. În valizele care se vor transforma în decor se află recuzita, costumul. Ca și cum am coborât dintr-un tren și am venit în acest parc numai pentru noi nu pentru public. Femeile ruse nu sunt bune gospodine pentru că
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cât mai repede de ceea ce ai de făcut și în cele din urmă îți vine să te ascunzi într-o gaură de șarpe și să nu mai vorbești cu nimeni toată viața. Crezi că toți cei din jur, colegii, spectatorii, mașiniștii, au văzut cât de stângaci ai fost, te simți vinovat pentru nereușita demersului artistic și vrei să te apuci de altceva, orice numai teatru să nu fie. Încordarea te paralizează, provoacă lapsusuri, generează panică, vocea ți se schimbă, devii crispat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care o juca, cât și de iubirea ei de sine. Revenea În culise extenuată, dar fericită. Era prea identificată cu propriul ei elan ca să se Întrebe ce s-a comunicat În sală și dacă i-ar fi privit măcar pe mașiniști, ar fi văzut cât de neconvinși erau. Când mașiniștii nu apreciază jocul, ăsta-i cel mai clar semnal că ceva nu merge. Sala rămânea rece, nimic din patosul actriței nu trecuse rampa, În timp ce Olivier transmitea spontan fiorul În public fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sine. Revenea În culise extenuată, dar fericită. Era prea identificată cu propriul ei elan ca să se Întrebe ce s-a comunicat În sală și dacă i-ar fi privit măcar pe mașiniști, ar fi văzut cât de neconvinși erau. Când mașiniștii nu apreciază jocul, ăsta-i cel mai clar semnal că ceva nu merge. Sala rămânea rece, nimic din patosul actriței nu trecuse rampa, În timp ce Olivier transmitea spontan fiorul În public fără nici un efort vizibil. În Anglia, În lumea teatrului, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mersul ei firesc. Și când a doua zi, pe haină, Mirat, găsesc un fir de păr, Pricep că visul ce visasem S-a petrecut în adevăr. În timpul războiului, Vlahuță schiță în câteva versuri un început de evocare a forțelor oarbe, mașiniste: Ard, zi și noapte, marile furnale, În vastele uzine ale morții. Din mii de coșuri - funerare torții - Se nalță limbi de flăcări infernale. TRAIAN DEMETRESCU Din grupul poeților de mentalitate socialistă era și Traian Demetrescu (1866-1896), autodidact cu lecturi înaintate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
note să izbutească în roman. Deși cu excelente pagini de evocare a campaniei pentru întregire, romanul 1916 eșuează în tezism. Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor duc sarcasmul până la bizarerie. Mai fericit este basmul viitorist Orașele înecate, utopic, dar cu miraculos mașinist în stilul Wells. Un operator cinematografic din Bucureștii anului 5000 visează o omenire refugiată în fundul oceanului unui pământ în răcire. Sunt pagini fabuloase ca acele din Simplicissimus al lui Grimmelshausen despre Mare del Zur. Flora, fauna, starea sanitară a acestei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
POEZIA PROFESIUNILOR În versuri de ținută alegorică Barbu Solacolu se înduioșa încă din 1920 de soarta proletarului (Sămănătorul, Cerșetorul), Eugen Relgis s-a străduit să întemeieze o mitologie a erei moderne cu divinități abstracte (Rezistența, Unitatea, Constructorul, Salahorul) și monstruozități mașiniste (betoniera, elevatorul), Leon Feraru cântă atelierele cu ciocane sonore, Simona Basarab (V. Cazan, Vladimir Corbasa), zgomotul uzinelor, al tipografiei, munca "plătită pe nimică" a proletarului, Nicolae T. Cristescu, comandor în marină, profesia marinărească cu toate aspectele tehnice ale navigației, Cristian
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tot așa este, trebuie răbdare și pricepere. Sincer să fiu, mașina de bună e bună. Motorul ceas, conducerea, direcția extraordinare. Se simte egida RENAULT-ului, dar... Dacă nu ar fi acest dar, toate ar fi bune. Aproape de Pitești un alt mașinist care luase turismul în aceeași zi stătea tras pe dreapta cu mașina în pană. Distrusă cutia de viteze. L-a mângâiat ideea că mașina este în garanție și o să i-o repare IDMS-ul. Despre alergătura cu înregistrarea mașinii, nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să dispui, ca din banii adunați să se dea din parte-mi ca dar, pentru ei sau pentru copiii lor, câte 500 lei la următorii lucrători sau funcționari ai Tipografiei Vestemean: Culegătorii: Sântion Petru, Cloțan Ion, Chivaru Cornel, Ganea Ilie. Mașinistul Ioan Tancou și omul de serviciu Petru Ciorogar, ambii depunând un interes neașteptat. Doamna Sârghie Rafira și Domnișoara Chidu Viorica. IV. Deasemeni, vei comunica Domnului care a legat, a cărui nume nu-l știu încă și pe care te rog
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se pune în mișcare pentru a începe tipărirea, dar Ion Herlea, conducătorul tipografiei „Oastea Domnului” refuză să execute lucrarea și ca urmare își dă demisia. Trifa angajează noi lucrători siguri: Deac Ioan, Barbu Gheorghe și Bacrin Constantin de la Rm. Vâlcea. Mașinistul Popovici Ioan din Sibiu, bunul meu prieten, a lucrat și el însă sub presiunea morală exercitată de mine, care văzândumă angajat în această lucrare am considerat-o ca o chestiune de onoare și în caz că nu aș fi putut-o îndeplini
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
directorat, își alcătuiește o trupă ce devine cunoscută sub denumirea de Compania Dramatică Davila, inaugurată oficial în august 1909. Cu acest prilej, I.L. Caragiale trimite un instantaneu, Începem!.... În spectacolele companiei proprii, directorul era uneori și actor, ba și electrician, mașinist, recuziter, pictor. Capabil să muncească încordat, până la uitarea de sine, se destinde în activități mondene și sportive (automobilism, vânătoare, petreceri, vizite la Curte). Membru fondator al Societății Scriitorilor Români (1909), este ales în 1911 în comitetul de conducere. În 1914
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
pr. Petru Pal. Existau 11 lucrători calificați: Gheorghe Caminschi șeful de atelier și zețarii: Dumitru Ardeleanu, Gheorghe Rotariu, Constantin Chiruță, Tarca Ioan, Aurel Vasiliu. Mai erau două posturi de legător (Mavrodi Mihai și Mița Constantinescu) și trei posturi de practicant mașinist (Ilarion Guli, A. Petrovici și Dumitru Neculau). Conducătorul tehnic cu brevet era Alexandru A. Țerek. De asemenea, la tipografie lucrau ca personal necalificat și cinci elevi, ucenici 1012. Menționăm că tot personalul tipografic era constituit din cetățeni români. Referitor la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
banilor. Capitalismul a democratizat nu numai participarea politică la treburile cetăților ci, chiar mai înainte de asta, a democratizat, a permis accesul unor mase mari de oameni, pentru prima dată în istoria omenirii, la bunuri materiale și la confort material. Producția mașinistă, linia tehnologică automată sau automatizată va fi simbolul lumii industriale, capitaliste. S-a produs ceea ce Mises numește ,,ascensiunea mulțimii"201 în calitate de cetățeni consumatori 202. Consumatorul este cel care va face diferența dintre capitalism și alte construcții sociale. În capitalism omul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în care o construcție socială de mii de ani poate să dispară în numai câțiva ani. Cu ce ar putea fi înlocuită? În același timp nu vom trece mai departe fără să constatăm o schimbare de esență a capitalismului clasic, mașinist, așa cum îl știm de mult timp. Putem distinge deja aceste trăsături, dacă nu cumva a făcut-o Toffler cu mult timp înaintea noastră. Civilizația celui de-al treilea val nu mai seamănă cu cele de dinaintea sa. Este o lume care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
maestru coregraf, director, Centrul Artistic Județean Tulcea; 5. doamnei Cosma Ion Ana, actriță, Teatrul Național Craiova; 6. domnului Dogaru Constantin Valeriu, actor, Teatrul Național Craiova; 7. domnului Dulămea Ion Gheorghe, regizor tehnic, Teatrul Național Craiova; 8. domnului Ferbințeanu Mihai Ion, mașinist, Teatrul Național Craiova; 9. domnului Gingulescu Mihai, actor, Teatrul Național Târgu Mureș; 10. doamnei Gutul (Raab) Iosif Natașa-Marcela, actriță, Teatrul Național Craiova; 11. domnului Gy'f6rffy Andrei, actor, Teatrul Național Târgu Mureș; 12. domnului Karp Gy'f6rgy, actor, Teatrul Național
DECRET nr. 1.094 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163650_a_164979]
-
doamnei Popa Oprea Minela, machior, Teatrul Național Craiova; 22. domnului Popescu Cornel, actor, Teatrul Național Târgu Mureș; 23. doamnei Popescu Marinela, actriță, Teatrul Național Târgu Mureș; 24. doamnei Popescu Gheorghe Tamara, actriță, Teatrul Național Craiova; 25. domnului Stan Nicolae Marinel, mașinist, Teatrul Național Craiova; 26. doamnei Stoia Gheorghe Iosefina, actriță, Teatrul Național Craiova; 27. domnului Szκlyes Ferenc, actor, Teatrul Național Târgu Mureș; 28. domnului Ștefănescu Ioan Aurel, actor, Teatrul Național Târgu Mureș; 29. domnului Vărzaru Stan Mircea, regizor tehnic, Teatrul Național
DECRET nr. 1.094 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163650_a_164979]
-
Caragiale"; Dumitru Ilie ( Niculescu Nik ), sufler la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Duțu Ion, șef pictură la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Frângă Gheorghiu, conservator muzeu la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Gros Emil, zugrv decorator la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Ignatescu Lazăr, mașinist la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Ionescu Achim, magazioner la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Munteanu Aurel, actor la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Natasa Alexandra, actrița la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Nicolae Gheorghe, șef recuzitor la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Pereanu Nicolae
DECRET nr. 43 din 23 ianuarie 1953 pentru acordarea titlurilor de Artist al Poporului din Republica Populara Română, Artist Emerit al Republicii Populara Române, Maestru Emerit al Artei din Republica Populara Română, şi pentru conferirea Ordinului Muncii şi Medaliei Muncii, unor artişti şi tehnicieni, de la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152185_a_153514]