659 matches
-
odată cu maturarea, este dată de conținutul lor în fitină. Fitina are acțiune inhibitoare în organismul uman asupra absorbției de calciu, magneziu și fier, fiind considerată o substanță antinutritivă. 7.3.3. Conținutul în homopoliglucide al produselor horticole Homopoliglucidele sunt substanțe macromoleculare, rezultate prin polimerizarea aceluiași tip de monomer, în cazul nostru un glucid cu moleculă simplă. Denumirea lor provine de la monomerul constituent. Hexozanii sunt formați din hexoze. Fructanii (fructozanii) au ca monomer D-fructoza, îndeplinind rol de poliglucide de rezervă: inulina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
grâu are cea mai mare capacitate de legare a apei (450 g apă/100g). Un consum de 12-24 grame fibre alimentare pe zi este indispensabil pentru sănătatea noastră. 7.3.4. Conținutul în heteropoliglucide al produselor horticole Heteropoliglucidele sunt substanțe macromoleculare, rezultatul unor polimerizări la care participă două sau mai multe tipuri de monomeri (Lehinger, A.L., 1987). Substanțele pectice, gumele vegetale și hemicelulozele sunt cele mai reprezentative heteropoliglucide din produsele horticole. A) Substanțele pectice (“pectos”=coagulat) constituie o clasă de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de acid D-galacturonic legate -1,4 glicozidic, care formează scheletul de bază din acidul poligalacturonic. Lanțurile poligalacturonice, mai mult sau mai puțin esterificate cu metanol, se asociază cu diverse poliglucide secundare (D-galactani, L-arabani, D-xilani etc). Substanțele pectice sunt compuși macromoleculari coloidali, componente principale ale lamelei mediane dintre pereții celulari, determinând rigiditatea, consistența și permeabilitatea acestora. Cele cu masă moleculară mai mică se găsesc solubilizate în sucul celular, căruia îi conferă o consistență mai mult sau mai puțin gelatinoasă, în funcție de componență
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
substanța pectică a fructelor verzi, cărora le asigură rigiditatea țesuturilor. Insolubilă în apă, chiar la încălzire, prin hidroliză disociază în componentele sale, care sunt: acizi pectinici, acizi pectici, glucide, hemiceluloze, celuloze și lignine. Acizii pectinici (pectinați) sunt constituiți din lanțuri macromoleculare care conțin 100-200 resturi D-galacturonice și au un grad de metoxilare mai ridicat. Gradul lor de esterificare cu grupări metoxil (-O-CH3) peste 50%, este considerat ridicat, iar la peste 72% grad de metoxilare, au proprietăți de gelificare rapidă. Acizii pectici
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
D-galacturonice și au un grad de metoxilare mai ridicat. Gradul lor de esterificare cu grupări metoxil (-O-CH3) peste 50%, este considerat ridicat, iar la peste 72% grad de metoxilare, au proprietăți de gelificare rapidă. Acizii pectici (pectați) corepund unor lanțuri macromoleculare care conțin între 5 și 100 de resturi poligalacturonice, având un grad de metoxilare redus (sub 4%). Sunt solubili în apă și au o capacitate de gelificare redusă. Pectina este produsul industrial extras din materialul vegetal, purificată și concentrată. Conține
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
alte medicamente care conțin geluri pectice. B) Gumele vegetale sunt exudate vâscoase sau uscate, care se semnalează la cireși sau pruni, la fructele de migdale sau piersici. Sunt heteropoliglucide solubile, cu masă moleculară mare (50.000-300.000), având o structură macromoleculară care include pentoze, hexoze, acizi uronici și alte substanțe, diferite de la specie la specie. Hidroliza gumelor vegetale de la prun a permis identificarea în compoziția lor a D-galactozei, D-manozei, L-arabinozei, D-xilozei, L-ramnoza și a acidului D-glucuronic
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
potențialului redox. În stare redusă sau oxidată, funcționează drept coenzimă a unor enzime. Glutationul redus acționează ca antioxidant pentru acidul ascorbic. Se consideră că are și rol antitoxic. 7.4.4.Conținutul în proteide al produselor horticole Proteidele sunt substanțe macromoleculare; formate din aminoacizi uniți prin legături peptidice. Se găsesc în cantitate mai mare în citoplasmă și în nucleul celular, unde participă direct în desfășurarea proceselor vitale din celulele vegetale. În funcție de compoziția chimică, distingem holoproteide (“holos”= întreg, cu totul) formate numai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tomate, morcovi, semințe. Cromoproteidele au ca grupare prostetică pe unii compuși cu nucleu porfirinic. Participă la numeroase procese de oxidoreducere, precum și la sinteza glucidelor prin fotosinteză. În produsele horticole există numeroase cromoproteide cu funcții enzimatice. Cloroglobulina (cloroplastina) este o substanță macromoleculară complexă, conținând clorofile și holoproteide. Se găsește în cloroplaste și are rolul de a absorbi și transmite energia solară necesară fotolizei apei. Din punct de vedere chimic cloroglobulina este formată din clorofilele a și b (7,5%), holoproteide (69%), carotenoide
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
autooxidare catalizată de metalele grele), cât și pe cale enzimatică (polifenol oxidaza și catalaza), Procesele de îmbrunare se datorează mai ales activității polifenol oxidazelor, care participă la transformarea catechinelor incolore în chinonele corespunzătoare, urmată de condensarea acestora și formarea de compuși macromoleculari (flobafene, derivați polimerizați de culoare închisă). Atât polifenolii condensați, cât și flavanii, au caracter reducător, manifestând proprietăți antioxidante. Polifenolii au capacitatea de a forma produși complecși, cu proteinele sau cu metalele grele, iar flavanii au caracterul reducător cel mai evident
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
adsorbția fiind mecanismul primar, care poate conduce ulterior la biodegradare. Se utilizează frecvent în formă modificată fizic sau chimic. - Substanțe polimerice extracelulare (EPS) Anumite microorganisme, în condiții speciale de mediu și de creștere, pot produce și elibera în mediu compuși macromoleculari întâlniți în literatură sub denumirea de substanțe polimerice extracelulare (EPS). Privite global sunt amestecuri eterogene de polizaharide și proteine în calitate de constituenți majori, iar acizii nucleici și lipidele sunt constituenți minori. Caracteristica lor este că pot fi ușor îndepărtate de celule
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
hifale și sedimentarea masei celulelor, care restricționează curgerea în instalațiile cu operare continuă. Pot fi imobilizate microorganisme viabile, conform unor tehnici speciale, invazive, sau neviabile pe cale fizică sau chimică, conform unor procedee adaptate utilizate pentru enzime. Suporturile pot fi: anorganice, macromoleculare de sinteză și macromoleculare naturale. Se pot menționa următoarele avantaje ale preparatelor microbiene imobilizate: - pot fi utilizate în coloanele unor instalații care funcționează în mod continuu sau semicontinuu; - se asigură o densitate mare a celulelor; - adsorbția pe celule neviabile se
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
celulelor, care restricționează curgerea în instalațiile cu operare continuă. Pot fi imobilizate microorganisme viabile, conform unor tehnici speciale, invazive, sau neviabile pe cale fizică sau chimică, conform unor procedee adaptate utilizate pentru enzime. Suporturile pot fi: anorganice, macromoleculare de sinteză și macromoleculare naturale. Se pot menționa următoarele avantaje ale preparatelor microbiene imobilizate: - pot fi utilizate în coloanele unor instalații care funcționează în mod continuu sau semicontinuu; - se asigură o densitate mare a celulelor; - adsorbția pe celule neviabile se îmbunătățește uneori prin imobilizare
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Violeta Neagu 1. Aspecte generale Copolimerii reticulați au constituit întotdeauna un subiect de importanță majoră datorită aplicațiilor lor diverse, ca materiale adsorbante, precursori ai schimbătorilor de ioni, catalizatori inerți, suporturi pentru enzime sau celule ale unor microorganisme. Sinteza acestor compuși macromoleculari s-a studiat foarte mult de-alungul anilor prin publicarea în reviste internaționale de specialitate a studiilor privind sinteza copolimerilor stiren : divinilbenzen (St : DVB) (1 10). În afară de copolimerii St : DVB o atenție deosebită s-a acordat sintezei și caracterizării de suporturi
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
s-a studiat foarte mult de-alungul anilor prin publicarea în reviste internaționale de specialitate a studiilor privind sinteza copolimerilor stiren : divinilbenzen (St : DVB) (1 10). În afară de copolimerii St : DVB o atenție deosebită s-a acordat sintezei și caracterizării de suporturi macromoleculare reticulate pe bază de copolimeri piridinici sau acrilici (11-20). Metoda folosită pentru sinteza particulelor sferice polimerice este reacția de polimerizare în suspensie care prezintă o serie de avantaje: costuri mici ale separării, posibilitatea obținerii unor materiale poroase și obținerea unei
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
rezultate în urma funcționalizării copolimerilor, cum ar fi cinetica de schimb ionic în cazul schimbătorilor de ioni se folosesc copolimeri reticulați macroporoși. Această categorie de copolimeri sunt sintetizați cu grade mari de reticulare și cu adăugarea unor compuși mic moleculari sau macromoleculari amestecului de monomeri, compuși numiți agenți porogeni sau medii inerte. După terminarea reacției de copolimerizare, aceștia sunt îndepărtați din particulele sferice prin metoda extracției cu solvent conferind rețelei macromoleculare o structură microsau macroporoasă funcție de afinitatea mediului inert folosit față de monomeri
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
mari de reticulare și cu adăugarea unor compuși mic moleculari sau macromoleculari amestecului de monomeri, compuși numiți agenți porogeni sau medii inerte. După terminarea reacției de copolimerizare, aceștia sunt îndepărtați din particulele sferice prin metoda extracției cu solvent conferind rețelei macromoleculare o structură microsau macroporoasă funcție de afinitatea mediului inert folosit față de monomeri și copolimer (24-32). Din punct de vedere al masei moleculare, mediile inerte pot fi substanțe cu moleculă mică sau compuși macromoleculari. Mediile inerte cu masă moleculară mică pot fi
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
sferice prin metoda extracției cu solvent conferind rețelei macromoleculare o structură microsau macroporoasă funcție de afinitatea mediului inert folosit față de monomeri și copolimer (24-32). Din punct de vedere al masei moleculare, mediile inerte pot fi substanțe cu moleculă mică sau compuși macromoleculari. Mediile inerte cu masă moleculară mică pot fi clasificate în două categorii: (a) substanțe chimice care au valori ale parametrului de solubilitate apropiate de cele ale monomerilor și copolimerilor și constituie clasa mediilor inerte de umflare; (b) substanțe chimice la
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
permite obținerea de structuri cu suprafețe specifice mult mai mari și o reglare mai bună a razei porilor (35-42). Polimerii reticulați macroporoși sunt materiale eficiente în multe procese de separare și din acest motiv ei sunt larg folosiți ca sorbenți macromoleculare specifici (43-51). În ultimele două decade structurile morfologice de tip gel ale copolimerilor reticulați au fost înlocuite de cele cu porozitate permanentă datorită proprietăților superioare. Structurile morfologice ale acestor particule sferice poroase sunt puternic dependente de condițiile de sinteză ale
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
sferice poroase sunt puternic dependente de condițiile de sinteză ale copolimerilor, grad de reticulare și/sau cantitatea și calitatea termodinamică a agenților porogeni. 2. Copolimeri reticulați viniltoluen:divinilbenzen În general, pentru a obține schimbători de ioni se folosesc ca suporturi macromoleculare copolimeri reticulați de St : DVB. O altă pereche de monomeri care reprezentă o alternativă pentru schimbătorii de ioni este viniltoluen : divinilbenzen (VT : DVB) care prin reacția de clorurare în prezența unui sistem format din NaOCl/catalizator de transfer de fază
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
introducerea grupărilor clormetil ce sunt supuse ulterior reacției de aminare cu diverse tipuri de amine (52-55). Literatura referitoare la această categorie de copolimeri este limitată prezent=nd doar cateva rezultate privind capacitatea de umflare în diferiți solvenți a acestor suporturi macromoleculare reticulate. Lucrarea de față își propune studiul sintezei copolimerilor VT : DVB în corelație cu caracteristicile structurale precum și transformarea lor chimică în vederea introducerii de grupări funcționale ionice. Copolimerii VT : DVB au fost obtinuți prin reacția de polimerizarea radicalică în suspensie apoasă
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
de reținere ciclohexan funcție de diluție pentru copolimerii VT : DVB obținuți în prezența n-heptanului și a toluenului (58). Coeficientul de reținere ciclohexan crește cu diluția și cu cantitatea de agent de reticulare p=nă la atingerea rigidității maxime a rețelei macromoleculare. Un parametru important al acestui studiu îl constituie coeficientul de reținere toluen (QT) a cărui valoare crește ușor cu creșterea gradului de reticulare p=nă la cantitatea de 30% DVB după care răm=ne constantă. Variația lui QT furnizează informații
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
trecerii de la o structură expandată, cu capacitate mare de rețienere a toluenului la o structură poroasă cu faze discontinui. Valorile QT sunt date de o însumare a trei contribuții și anume, reținerea datorată expansiunii porilor ca urmare a flexibilității lanțurilor macromoleculare de viniltoluen, reținerea fizică ca urmare a umplerii porilor și umflarea nucleelor de copolimerizare (Figura 3). Dependența suprafeței specifice (S) și a diametrului mediu al porilor (D ) de cantitatea de agent de reticulare este prezentată în Figura 4. Valorile lui
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
unor agenți porogeni au valori mai ridicate ale coeficientului de reținere toluen dec=t în cazul copolimerului sintetizat în absența acestora. Toți acesti solvenți folosiți pentru diluția amestecului de monomeri determină formarea unor rețele polimerice cu flexibilitate mare a lanțurilor macromoleculare atunci c=nd valorile cantității de DVB sunt ≤ 10%. Coeficienții de reținere a solvenților au fost folosiți pentru determinarea parametrului de solubilitate a copolimerilor VT:DVB. Așa cum se observă din Figura 5 și corelat cu valorile parametrilor de solubilitate prezentați
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
b). Studiul distribuției mărimii porilor copolimerilor VT:DVB obținuți în prezența n-butanolului, ca agent porogen s-a realizat comparativ cu copolimerii de stiren (St):DVB. Figura 7 prezintă distribuția integrală a mărimii porilor pentru cele două tipuri de suporturi macromoleculare reticulate. Se observă că ambele tipuri de copolimeri au aceeași distribuție a mărimii porilor, porii sunt mai mici dec=t 0,5 µm și 1,6 µm pentru un conținut de agent de reticulare de 15 și respectiv 35%. Se
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
Unul dintre cei mai importanți parametrii ce caracterizează polimerii reticulați este masa moleculară dintre două reticulări (Mc) care este direct dependent de densitatea de reticulare (q). Mărimea lui Mc are o influență majoră asupra proprietăților fizice și mecanice ale suporturilor macromoleculare reticulate, iar determinarea acesteia este de mare importanță practică. Pentru aflarea lui Mc sunt folosite foarte frecvent studii privind echilibrele de umflare (59-62). Metoda se bazează pe primele studii ale lui Flory și Rehner ce au stabilit fundamentele teoretice ale
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]