430 matches
-
fictive de Maurice Blanchot, Paris, L'Harmattan, 1999, 189. 2 " Je me sens coloré par toutes les nuances de l'infini. A ce moment-là je ne fais plus qu'un avec le tableau ", Conversations avec Cézanne, édition de Michael Doran, Macula, 2011. 3 Oscar Han, Dalti si pensule, Editura Minerva, Bucuresti, 1970, p. 7. 4 Eugen Schileru, " Cronica plastica : Adam Baltatu ", Informatia Bucurestiului, 16 noiembrie 1967. 5 Nicolae Tonitza, " Expozitia Baltatu, Baesu, Onofrei ", Izbânda, 8 octombrie 1919. 6 Nicolae Tonitza prezintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
sau nu vreo legătură cu Cazacov, dar s-ar putea să aibă cu Pavlov. Această obsesie a loviturii de stat și convulsiile care o însoțesc nu vor putea să fie înlăturate până când nu se va produce o purificare a cetății, maculată de păcatul originar al statului nostru de drept, păcat la care, dacă tot am devenit credincioși, ar trebui să ne gândim cu toată seriozitatea. Fiindcă purificarea necesară pentru a ne redobândi liniștea și a lua totul altfel de la capăt nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
purtate de vânt, se rostogoliseră prin grădină în tufele de caprifoi sau se cocoțaseră pe trandafiri, în timp ce altă mulțime, de data aceasta formată din pahare de carton - unele strivite, altele încă pline cu trosneala Pringsheim și cu apă de ploaie - maculau solul. Dar obiectele care îi dădeau locului aerul de mizerie macabră erau burgerii cu carne de vită. Erau împrăștiați pretutindeni pe gazon și zăceau mânjiți de salată de morcovi și varză, așa că Wilt dădu câteva clipe în mintea lui Clem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
că eu nu avea dreptul să cunosc vreo fată pentru că aveam o misiune mai înaltă de împlinit. Eram convins într-un fel că nemurirea depinde tocmai de castitate și că în momentul în care iubești sau faci dragoste te-ai maculat definitiv. Nu era vorba, de fapt, de niște raționamente lucide, ci de impulsuri de la care nu mă puteam sustrage. Firește că mă chinuiam singur, dar nu puteam face altfel. Femeia mi se părea un monstru. Vedeam în ea de fapt
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
s-a putut și nu se poate întâmpla cu Sonia, dar tocmai conștiința că este imposibil ca Soniei să i se întâmple așa ceva favoriza gândul că, în ceea ce o privește, manifestarea pură a senzualității poate și chiar trebuie să-i maculeze spiritul, că spiritul ei feminin este complet răspunzător pentru ceea ce fac simțurile. De aici reieșea că în ființa ei, în Sonia adică, în ființa femeii, spiritul și trupul sunt una și că a le percepe separat, rupte unul de celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
că nu e în stare să răspundă fetiței, înțelege cu durere că nu e în toate apele. Ceva îl tulbură, ca un vîrtej. Poate chiar gîndul că, vorbindu-i de povestea lui, George și Tamara au amestecat planurile, întristînd realul, maculînd imaginarul. Dincolo de poveste, Liliana îi apare acum ca o oarecare altă relație, puțin "bleguță", ce-și mărturisește întîlnirile unei vecine colportoare. Îi pare rău că gîndește urît tocmai despre Liliana, dar le-a detestat întotdeauna pe femeile ce-și mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
îl caută, îl roagă... Mihai a crezut că-și iese din minți. A acceptat. Dar asta n-a stins conflictul, că Ana a mai bombănit. Așa e Ana în ultima vreme: chiar dacă rămîne singură în cameră, vorbește pînă-și varsă oful, maculînd totul, fără discernămînt. Apoi devine calmă. Marți, spre sfîrșitul programului, Mihai a primit un telefon la serviciu. Auzind sunetul de apel prin centrală, s-a bucurat că-l caută regizorul, să-i spună ce se mai întîmplă cu filmul. Știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
deloc o frondă, ci dorința tainică de-a și-o păstra pe doamna Ella. Și era sigur că a păstrat-o, dar, ajuns departe, într-un oraș străin, suferea. Omul de dincolo de reflecorul pus în ochii lui pe Calea Rahovei a maculat pentru multă vremea tot ce însemnase mai frumos acolo sus, la mansardă; tînăr vanitos cum se simțea Mihai la anii aceia, bărbatul din întuneric l-a lovit din plin și cu precizie, spunîndu-i că a stat aproape un an împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
planul vieții social-politice, Nicolae Ceaușescu enunță "Tezele din iulie", ansamblu de directive reglementând strict activitatea de creație din România, și declanșează, după model asiatic, minirevoluția culturală, care a frânt nenumărate destine de creatori, iar acolo unde nu a frânt, a maculat ori a marginalizat. (nota autorului la ediția a II-a) 3) Înainte de '89, un mare absent de pe piața alimentară din România era cafeaua (n.a., ediția a II-a) 4) Mult în puțin (lat.). 5 ) In uzine, de obicei, ofițerul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
prin încuscrirea caselor lor domnitoare cu dinastia maghiară. La Buda, dimprotivă, considerația pentru legăturile de familie cu celelalte case domnitoare totuși ajungea atât de departe încît emigranții sau fugarii din statele respective aflau intrare și primire în Ungaria cu toată macula acatolicismului, din care rezultă că erau rău văzuți, deși pe de altă parte nu se putea ignora că asemenea eretici și schismatici emigrați intrau în țară ca tot atâția dușmani ai puternicei biserici a statului și ca elemente disolutorii. Uneori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
gălbuie de Cotnari, moleșind astfel forța celor două Imperii, fapt de care războinicii comeseni nu-și vor da seama decât mai târziu, în urma păcii de la Kuciuk-Kainargi. în vremea asta, afară, armăsarii arabi lăsați nesupravegheați, sătui de propriul lor pur-sânge, își maculau originea de clasă cu proletarele iepe răsăritene, dând naștere acelui soi ciudat de cal, calul-mulatru sau calul de povară, caracterizat prin uriașa sa forță de a trage înainte căruța istoriei. Episodul 72 RUGĂCIUNI Și iată-i acum pe cuvioșii călugări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
consumă ultimele resurse de a se face înțeles în audiențe repetate și, jignit profund („- Ieși afară!!!“), „Ajuns în neștire acasă, se întinse pe divan fără să-și scoată uniforma și... muri“. Bineînțeles că în uniformă. Era o situație oficială. Nu maculase chelia oricui, ci a unui „superior“. În timpul concertului! Chiar dacă nu a șefului direct. E sigur că Brizjlacov nu a aflat niciodată de Anton Pavlovici Cehov. Regelui, în schimb, i s-a anunțat dispariția lui Vatel. L-a afectat! Și doamna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
cuvinte lui Victor, să îl liniștească, să îl asigure că este în siguranță. Dar este oare chiar în siguranță în această căsuță de pe frontiera cu Ucraina ? Și poate ea oare rezuma, în câteva cuvinte scrise pe un colț de masă maculată pe alocuri cu resturi de cartofi copți, aventura pe care a trăit-o și pe care o continuă ? Și oare dorește să îi spună totul, fără ascunzișuri, ca în zilele lor bune ? Nu, desigur că nu este posibil. Se limitează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și plăcere. Nici nu-mi pusesem bicicletele pe ochi, ca să-mi continuu truda, când, de cealaltă parte a rotondei, a răsunat fatidica Împușcătură. Afară am dat nas În nas cu Requena. Ușa dormitorului lui Ricardo era larg deschisă. Pe podea, maculând cu sângele dezonoarei blana pufoasă, hoitul zăcea În decubit dorsal. Revolverul, cald Încă, Îi străjuia somnul de veci. O spun sus și tare. Hotărârea a fost premeditată. Așa o coroborează și o confirmă deplorabilul răvășel pe care ni l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cenușiu se scutură într-un ultim sforăit, se trezește, apucă servieta febril și se năpustește spre ieșire. O scenă obișnuită în Japonia. Aici, numai privirea mea străină, plină de trauma unei alterități care simt că îmi va scăpa pentru totdeauna, maculează peisajul. În Japonia, toată lumea doarme. Este o țară, cum s-a spus pe undeva, cuprinsă de o hipnomanie colectivă. Sunt japonezii chiar atât de obosiți? Cu siguranță, sunt mai obosiți decât noi. Să fie totuși asta singura explicație? Există autobuze
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
personale lizibile doar pentru mine. M.O. era În perioada aceea un scriitor la apogeul carierei, cu alte cuvinte, prețuit și contestat, iar eu Încă o tînără femeie frumoasă de care era invidiat de cei care ne cunoșteau taina. Taină maculată de sentimentul culpabilității, de veșnice mustrări de conștiință. Din anii noștri de conviețuire, din acele vremuri „aspre și tandre“ datează creația cea mai valoroasă a lui M.O. În privința dramelor sale de inspirație biblică nu trebuie uitat, domnule, că ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mi drumul! Amory și-a lăsat brațele să cadă de-a lungul trupului. — Ce s-a Întâmplat? — Butonul de la gulerul cămășii... m-a rănit... Uite! Isabelle Își privea baza gâtului, unde o vânătaie micuță, de mărimea unui bob de mazăre, macula suprafața albă a pielii. — O, Isabelle! și-a reproșat el. Sunt un netot. Pe cuvânt că-mi pare rău... N-ar fi trebuit să te strâng atât de tare. Ea a ridicat, nervoasă, privirea. — O, Amory, știu că n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
valențe medicale, și nu de „un fel de narcotizare specială, ținând loc de beție” (66, p. 89). Din perspectiva istoricului Pârvan, a susține că „geto-sciții” ar fi practicat narcotizarea cu fum de cânepă (fie și în scopuri rituale) înseamnă a macula istoria idealizată a geților. în paranteză fie spus, triburile de „geto-sciți” din acea regiune („de pe malurile fluviului Borysthenes”) practicau narcotizarea nu doar prin inhalarea fumului unor plante stupefiante, ci și prin administrarea unor poțiuni psihotrope. În secolul I e.n., Plinius
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
interpretabilă ca actualizare a Împărăției mesianice. Chiar dacă unul va trăda („Cine? Oare eu?”), Împărăția se află prezentă aici și acum, ca împărtășire din trupul și sângele Domnului. Orice s-ar întâmpla, ea dă sens și orientare vieții noastre. Iuda nu maculează Cina, actualizare și prefigurare în același timp a Împărăției lui Dumnezeu, pentru simplul motiv că ea nu poate fi nicicum maculată. Iuda se întinează pe sine însuși, neînțelegând dimensiunea deopotrivă mesianică și mistică a Cinei. El nu înțelege că moartea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu e, atunci pocăința nu-și are nici un fundament teologic. Novațian devalorizează pocăința în favoarea botezului (așa cum făcuse înaintea sa Tertulian). În opinia sa, lapsi-i (cei care s-au lepădat de Isus în timpul persecuțiilor) nu se mai pot mântui. Ei au maculat botezul, pocăința nu are nici o valoare. Lor li se aplică logion-ul despre păcatul împotriva Duhului Sfânt. Ambrozie și discipolul său, Augustin, revalorizează pocăința, dând lacrimilor prețul ce li se cuvine. Un suflet, spune extraordinar Augustin, trimițând și la preceptele filozofiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
toți erau dovezi ale mizeriei mărturisite. Nici el nu mai avea nici o întoarcere spre interior. Nimic acum din misterele subtile, din tragediile subterane nu-1 mai interesa. Cu toată atenția, cu toți ochii își examina ligheanul, batista, și sta în patul maculat cu un fel de voluptate a nesimțirii. După atâta constrângere era o orgie de tuse, de expectorări, de toate mizeriile concrete ale boalei. își descărca cu bucurie ticăloșia, și trupul lui, acum material nesecat de coptură, de murdărie, îi era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și că sub pielea ei se ascund mii de ființe mici. Și că doar acest bărbat poate descoperi tot ce e taină în ființele ei. Acum nebuna stă în pat și mâna ei inertă ține telefonul. Mână căzută pe așternutul maculat de transpirație plină de paracetamol. Iar el știe, acum. A aflat. Nebuna n-a murit. Totul e neschimbat. Și în adâncul lui cel mai ascuns, simte o ușurare fără seamăn. Subconștientul lui pricepe că există o ființă care îl gândește
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
personale lizibile doar pentru mine. M.O. era În perioada aceea un scriitor la apogeul carierei, cu alte cuvinte, prețuit și contestat, iar eu Încă o tânără femeie frumoasă de care era invidiat de cei care ne cunoșteau taina. Taină maculată de sentimentul culpabilității, de veșnice mustrări de conștiință. Din anii noștri de conviețuire, din acele vremuri „aspre și tandre“ datează creația cea mai valoroasă a lui M.O. În privința dramelor sale de inspirație biblică nu trebuie uitat, domnule, că ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
am recitat pentru ei. Atât. Eram ceea ce se chema o persoană de încredere. Dacă sunt vinovat pentru asta, condamnă-mă. Sunt un mare actor care s-a adaptat. Au pățit asta și Călinescu, și Sadoveanu, și pe mine m-au maculat, am fost prea permisiv, dar am ajuns mare după aceea. Îmi place să fiu... sau totdeauna mi-am dorit să fiu un artist liber, dar n-am prea reușit, istoria m-a încălțat... — Ai regretat recitalul ăla dat alături de comuniști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mici...dar mulți?! MIRACOL ?! Din nimic nimic...răsare " Adevăr ce poate-l știi ; Cum din cartea ta ...apare Un noian de...inepții ?! MACULARE Când te-așezi, voind a scrie , Cum zici tu, ca să ,,creiezi ", Țipă coala de hârtie, Că ....o maculezi ! VĂR-,,BUN" --Numa-n sus privești ritos!; Dragă vere din..Senat; Vezi-i și pe...,,cei de jos"! -Mai am doar un an de stat! SINGURĂTATE-N... DOI La cafea nu-i chiar...teroare, Fiindcă n-o beau...singurei; EA, în
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]