600 matches
-
o vreme, desigur, eu n-oi apuca-o -, când și-n Moldova vom înălța școli, catedrale, universități, vom aduna la Suceava fel și fel de învățați, vom avea meșteri zugravi pe pânză, vom închina și noi poeme jupânițelor, vom cânta madrigale și de ce nu? vom face bal la castel... Visez la vremea când nu ne-om găsi singura bucurie tot sugând la zamă de strugure și-apoi să jucăm sârba-n bătătură... Gândiți-vă cât datorăm meșterilor greci pribegi pripășiți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ultima în formă de rondo. Veți asculta cu siguranță o interpretare excepțională datorata celor doi daruiți muzicii. Ceea ce veți audia în încheierea primei părți a concertului de astăzi vă poate contraria, prin asocierea pe care am făcut-o : genul de madrigal și textul folosit, care aparține spiritualității indienilor americani. In pofida distanței geografice dintre Europa si America, a deosebirilor evidente de spiritualitate, să ne reamintim că epoca de aur a madrigalului renascentist avea loc aproape concomitent cu descoperirea Americii, veți constata
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
contraria, prin asocierea pe care am făcut-o : genul de madrigal și textul folosit, care aparține spiritualității indienilor americani. In pofida distanței geografice dintre Europa si America, a deosebirilor evidente de spiritualitate, să ne reamintim că epoca de aur a madrigalului renascentist avea loc aproape concomitent cu descoperirea Americii, veți constata ce strânse legături există între textul pe care l-am folosit si muzica pe care am scris-o inspirat de acesta. Regret că limba în care se va cânta va
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
strânse legături există între textul pe care l-am folosit si muzica pe care am scris-o inspirat de acesta. Regret că limba în care se va cânta va fi limba engleză pe care nu o cunoaște toată lumea. Cele două madrigale au ca titlu Prima rugaciune indiană și A doua rugaciune indiană. Vă voi citi acum traducerea românească a textelor, și veți observa cu siguranță profunzimea acestei spiritualități atât de puțin cunoscută la noi : O, Mare Spirit, care trăiești în ceruri
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
și problemele curente. În Programul de aplicare a Acordului guvernamental de colaborare cultural-științifică, valabil pe 2 ani, aveam de pregătit numai acțiuni "una și una": turneul la Berlin al Teatrelor Bulandra și Tănase, participarea la un festival internațional a Corului Madrigal, expoziție Ștefan Luchian, recital Silvia Marcovici, Zilele filmului cu prezența unei delegații de cineaști români, vizite de scriitori, profesori universitari și cercetători... Le-am ordonat pe calendar, am revăzut corespondența privind stadiul realizării fiecărei acțiuni și apoi, conform sfatului ambasadorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Dahlem, pentru a o vedea pe Nefertiti, intrarea la muzeu costându-ne cât douăzeci de săpunuri "LUX"! Începuse, odată cu primăvara, suita marilor acțiuni, cu vizite și corespondență, zeci de telefoane în țară pentru pregătiri. A fost mai întâi participarea corului Madrigal la un concurs internațional la Berlin. Spectacolul a fost primit cu aplauze care nu se mai sfârșeau și un premiu binemeritat, nemții având în general o bună educație muzicală. Deși corul nu număra pe atunci prea mulți ani de la înființare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de Artă Fotografică", unde am fost reprezentantul MAE în Juriul de selecție, excelenta expoziție "Tezaure de artă dacică", prezentată cu mult succes la Roma și Köln, inițierea editării "în premieră națională" a două discuri destinate emigrației, "Colinde", în interpretarea Corului Madrigal, respectiv a lui Tudor Gheorghe, reeditarea, tot pentru emigrație, a "Abecedarului" lui Ion Creangă, achiziționarea pentru ambasade a 100 de exemplare din "Istoria literaturii române" a lui George Călinescu, realizarea a cinci filme documentare consacrate lui Brâncuși, a unor documentare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Cancer la inimă) de oarecare îndemînare teatrală, ceea ce și explică succesul lor relativ, azi însă cu aer de fabricație de calitate dubioasă, Radu D. Rosetti, urmând tot pe Fr. Coppée, inaugura o poezie diletantistă de tribunale și barou, constând în madrigaluri și romanțe tremolate, nu fără un anume simț al neantului pentru albumuri. Anecdota, foarte în favoare în acest timp, a fost deținută de Th. D. Speranția, autor verbios, de oarecare haz aci, complet nul în alte genuri. P. Dulfu, gândind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
da câteva rime: nefastă, nevastă, el, chel, și poetul improviza: După ce-ntr-o zi nefastă M-a prins soțul la nevastă, De păr eu l-am luat pe el. Morală: Avantajul d-a fi chel! Genul e destul de trist. Dar madrigalurile, epitalamurile, liedurile sale nu sunt lipsite de grație și chiar de o undă de poezie simpatic infatuată. Gestul teatral (era atunci la modă Edmond Rostand) e sprijinit pe o bună declamație și pe imagini: Îți mai aduci aminte, Doamnă? Era
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la călcâie să-i ajungă, Și la gât o cruce de opal. Adevărata originalitate stă în a fi intuit înaintea lui I. Barbu o poezie panteistică, rece, carbonică, evocatoare a forțelor geologice, de a fi compus privind "prin lentile negre" madrigale astronomice și a fi îndreptat imnuri "către minerale". Cuarțuri, cărbuni, ametiste, forme amorfe de rocă; forme artiste sub care estetica sufocă. I. PELTZ După o lungă activitate obscură, I. Peltz s-a făcut în Calea Văcărești și Foc în Hanul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul, snoav 2. Scris * În versuri: balada, poemul, epopeea, legenda, fabula * În proză: anecdota, schița, nuvela, romanul, reportajul, eseul, amintirea, memoriile, jurnalul etc. III. Genul dramatic
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a numelui lui Carol Scrob alături de acelea ale lui Eminescu și Alecsandri constituie o impietate. „Poet și ofițer“, Carol Scrob (1856-1913), sublocotenent de infanterie în timpul războiului din 1877- 1878 a avansat până la gradul de maior; este autorul unor poezii facile, madrigale, elegii erotice, romanțe, dintre care cele mai cunoscute sunt Dor de răzbunare („Aș voi din piept să-mi scot...“ etc. pe muzică de George Cavadia) și Luna doarme (pe muzică de E. Macarie), citate mai sus și de Bacalbașa. Ambele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
atât mai surprinzătoare. Caracteristică se învederează o anume tehnică a compunerii peisajului, straniu și fragmentar ca într-un caleidoscop al amintirii, alteori oniric ca sub o vrajă de basm. Imageria este medievalizantă - castele, creneluri, porți și ziduri uriașe, turniruri, infante, madrigaluri (Amintiri neverosimile, 1983) - sau nostalgic pillatiană (Amiaza, 1978). În fine, într-un timp istoric dur, al mizeriei realității cotidiene, totul coboară în banalul cenușiu (Poemul cu părul alb, 1994). Uneori imaginea se înalță spre idee printr-o poetizare voit colorată
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
trimis în exil la o moșie, că se nimerește la inaugurarea unei școli: Mumuleanu începu a simți trebuința a produce și el ceva și patima, cum și prilejul cel mai firesc pentru poezie în vremea juneței este amorul, niște mici madrigale și elegii fură cele dintâi încercări ale sale. După aceasta exilul răposatului boier Filipescu în vremea domnului Caragea îi dete îndestulă pricină a medita și a vedea valurile și necazurile vieției, intrigile societății și deșertăciunea omului. Însoțind pe exilatul boier
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ambiguu: este o oportunitate care subînțelege constrângerea, blocajul, potențialitatea nerealizată sau realizată parțial. Mumuleanu începu a simți trebuința de a produce și el ceva. Ocaziunea cea mai firească pentru poezie e vârsta juneței (amorul). Cele dintâi încercări poetice fură niște madrigale și elegii amoroase. După aceea, arestarea boierului Filipescu i dete cauză de ajuns a medita și a vedea valurile și necazurile vieței. Însoțind pe arestatul boier la moșia lui Bucovul, talentul său avu locul cel mai favorabil de a se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scoalei de la St. Sava compuse el oda etc.73. Ocazia e o figură a lipsei de control a subiectului asupra formelor acțiunii sale. Poetul suportă situațiile ca posibilități care sunt decise în afara lui; de altfel, niciuna dintre operele create astfel (madrigalul, elegia, oda) nu sunt expresia voinței sale: e vorba de forme impuse, descoperite la întâmplare, ca modalitate de adaptare la contextele create de jocul forțelor exterioare. În acest sens, "retragerea la moșie" rămâne un topos al acestor narațiuni de viață
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu cuvintele noastre sau folosind rugăciunile formulate de Biserică, întotdeauna conștienți că o rugăciune nu are sens decât dacă e trăită. Dacă rugăciunea nu e trăită, dacă viața și rugăciunea nu se întrepătrund complet, rugăciunea nu este altceva dacât un madrigal politicos pe care-l oferim lui Dumnezeu când îi acordăm puțin timp". (Antonie de Suroj, Școala rugăciunii, trad. de Irineu Slătineanu, Polovragi, 1994). Rugăciunea adevarată este cea care, printr-o atitudine statornică și o stare fizică si spirituală specială, urmărește
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
numele, și la clasa ei făceam muzică patriotică, muzică românească contemporană, dar nimic în legătură cu canto clasic, cu opere integrale. Însă redactorii de specialitate care lucrau la radio, la televiziune, totdeauna, totdeauna în momentele artistice importante din București, au invitat corul "Madrigal", m-au invitat pe mine și pe colegul meu Florin Croitoru, un violonist foarte important. Ce vreau să vă spun cu asta: eu am amintiri foarte frumoase din punct de vedere artistic. Îmi aduc aminte că era frig, am început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
postmodernismului, prin definiție cosmopolit, sentimentul național se retrage din poezie, fiind înlocuit de contrariul său, autodetestarea, un flagel care bântuie printre estici. Ar fi plăcut de glosat frumoasele poezii de dragoste, ce punctează lirica basarabeană de la simbolismul lui Alexandru Robot (Madrigal, p. 43) și dramatismul coșbucian din poemul epic Cleopatra de Nicolai Costenco (p. 56-65), trecând prin inflexiunile argheziene din Mărțișor de George Meniuc (p. 67), elogiul corporalității din Nud de Valentin Roșca (p. 85) sau Metamorfoză de Emil Loteanu (p.
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
iunie 1993, cu modificările și completările ulterioare, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins: "g) salariații Operei Naționale din București, Teatrului Național ��I. L. Caragiale» din București, Teatrului Național de Operetă «Ion Dacian», Bibliotecii Academiei Române, Corului Național de Cameră «Madrigal», Muzeului Național de Artă al României din București, Muzeului Național de Istorie a României din București și Filarmonicii «George Enescu» din București, cu excepția personalului de specialitate artistică care beneficiază de prevederile art. 2 din Legea nr. 102/2004 privind majorarea
HOTĂRÂRE nr. 2.342 din 14 decembrie 2004 pentru modificarea lit. g) a art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164188_a_165517]
-
Partea I, nr. 91 din 6 mai 1996, și Hotărârea Guvernului nr. 408/2003 privind aplicarea prevederilor art. 8 lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare și pentru salariații Corului Național de Cameră "Madrigal", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 14 aprilie 2003. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul culturii și cultelor, Răzvan Theodorescu Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Dan Mircea Popescu p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina
HOTĂRÂRE nr. 2.342 din 14 decembrie 2004 pentru modificarea lit. g) a art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164188_a_165517]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria B, muzica, Corului Național de Camera "Madrigal". PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 9 septembrie 2003. Nr. 536. ---------------
DECRET nr. 536 din 9 septembrie 2003 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152172_a_153501]
-
apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
pentru Finanțarea Venituri proprii și Învățământului Superior și al Cercetării subvenții acordate de Științifice Universitare la bugetul de stat XI Palatul Național al Copiilor din București Venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat XII Corul Național de Cameră "Madrigal" Venituri proprii și �� subvenții acordate de la bugetul de stat XIII Oficiul Național al Burselor de Studii în Străinătate Venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat XIV Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic Venituri proprii și
HOTĂRÂRE nr. 741 din 3 iulie 2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150826_a_152155]
-
apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]