1,337 matches
-
Novgorod, Beloozero, Timero/Iaroslavl, Sarskoie Gorodișce, Rostofa/Rostov, Vladimir, Muron. Parțial, dacă nu toți varegii, erau cunoscuți de asemenea sub denumirile "kylfingar" [külfingar] (în idiomul scandinav), "kolbiaghi" (în slava medievală ruso-ucraineană), "kulpingoi" (în greacă), "al-kilabiyya" (în arabă) și "kölpények" (în maghiară). În cronica lui Anonymus este menționată o căpetenie de trib cu numele "Culpun", echivalentul termenului maghiarizat "kölpény", din anturajul ducelui Arpad). Potrivit unor cercetători, termenul ar fi fost reflectat și în "Külbey" ("Kulbey"), numele unuia dintre triburile menționate de împăratul
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
lângă Ileanda, mergând spre Cluj-Napoca, la câțiva kilometri în stânga este un sat numit Dolheni, format probabil tot din muncitori forestieri veniți din comuna Dolhasca-Bucovina).<br> Am adus acest argument deoarece unii susțin că numele satului vine de la opinca/ sandala, în maghiară „bocskor”. Nu apare nicăieri denumirea de „Kisbocskor”, opinca mică/ sandala mică.<br> În actele vremii, localitatea apare sub numele de: „Bocicoel (ung. Kisbocskó), 1365 „Bachkow”, 1444 „Kysbachko”, propr. cneazului Simon (cf. ib. nr. 29, 189).”(Al. Filipascu, p. 87) sau
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
politici ai românilor transilvăneni, printre ei și Babeș, la care a fost creat „Partidul Național Român din Transilvania”. La 22 martie 1869 partidul a fost interzis de autorități, întrucât, potrivit prevederilor legii naționalităților, singura națiune existentă în Ungaria era cea maghiară, nici o naționalitate neavând dreptul să se constituie într-un „partid național”. A fost unul dintre fondatorii Partidului național român din Transilvania în decursul memorabilei conferințe naționale ținută în Sibiu de la 12 până la 14 mai 1881, al cărui președinte a fost
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
Olcea (în maghiară: "Olcsa") este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Călacea, Hodișel, Olcea (reședința) și Ucuriș. Este situată la grade latitudine și grade longitudine în partea sudică a județului Bihor la 55 km de municipiul Oradea pe drumul
Comuna Olcea, Bihor () [Corola-website/Science/310205_a_311534]
-
datează din secolul XIII. Pe teritoriul de azi al României, ienișii au fost identificați (printre alții de autorul ) ca supraviețuind azi în rândurile așa-zișilor "țigani ardeleni" ("fehér bőrű cigányok" / țigani "albi") de limbă maghiară numiți și "gabori" ("Gabor" în maghiara se traduce prin Gabriel/Gavriil). Aceștia au o vestimentație distinctivă, extrem de conservatoare, asemănătoare cu cea a evreilor ortodocsi și rabinilor acestora, purtând pălării negre tip "fedora" cu boruri largi, cămăși albe, pantaloni negri de catifea. Vestimentația de zi a femeilor
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
Vețel (în maghiară. "Vecel", în germană: "Witzel") este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Boia Bârzii, Bretelin, Căoi, Herepeia, Leșnic, Mintia, Muncelu Mare, Muncelu Mic, Runcu Mic și Vețel (reședința). Teritoriul comunei Vețel are o suprafață de 11.389
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
(în ebraică:הקרע ביהדות הונגריה, în maghiară: Az ortodox-neológ szakadás, în idiș: די טיילונג אין אונגארן ,Di Taylung in Ungarn) a fost procesul de sciziune din rândurile colectivității evreiești din Regatul Ungariei (atunci parte a Imperiului Austro-Ungar) între anii 1869-1871, în urma încercării nereușite de întemeiere a unei
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
Franz Josef I le-a restituit maghiarilor o parte din drepturi. Școlile evreilor au început și ele să treacă la limba de predare maghiară, potrivit cu politica de aculturație și asimilare (de data aceasta - maghiarizare) adoptată acum și de clasele conducătoare maghiare. Discipolii și urmașii ideologici ai lui Hatam Sofer nu erau la înălțimea dascălului lor, și după moartea sa în 1839 s-a produs un anumit vid în conducerea evreilor ortodocși. În aceste împrejurari se explica primirea accelerată și influența tot
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
ortodoxe. Această luare de poziție i-a izolat pe adepții săi de restul rabinilor ortodocși, care și-au exprimat opoziția față de crearea unui seminar rabinic. La 27 noiembrie 1865 Hillel Lichtenstein a convocat în orașul Michalovce (în idiș Michalovitz, în maghiară Nagymihály) o adunare rabinică care a publicat a doua zi o sentință semnată de 70 de rabini, și care cuprindea, în mare, următoarele puncte: Ar fi o greșeală să se creadă, însă, că această sentință ar fi fost îndreptată în
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
toate acestea, guvernul a promovat egalitatea în drepturi a religiilor recunoscute oficial, atât pentru a contracara ponderea superioară prin tradiție a Bisericii Romano-Catolice, aliata de veacuri a Casei de Habsburg, cât și ca un mijloc de încurajare a identității naționale maghiare unificatoare pe socoteala unei reduceri în însemnătate a diferențelor de identitate religioasă. În acest spirit, el a sprijinit emanciparea completă a evreilor. Noul ministru al cultelor, József Eötvös, era liberal, dar se împotrivea laicizării. În schimb el sprijinea linia politică
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
(în maghiară "Flamonza") este un oraș în județul Botoșani, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Nicolae Bălcescu și Poiana, și din satele Chițoveni și Prisăcani. Este situat în partea de sud a județului pe cursul mijlociu al râului Miletin și se
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
întâlnită și în alte nume proprii: "Erdőd" -> Ardud etc. Cuvântul maghiar "erdő" înseamnă „pădure, codru” (din verbul maghiar de origine fino-ugrică "ered" = a izvorî; o derivare este "eredet" „origine, sorginte”). În textele medievale este atestat "erdeuelu" = "erdő elő ", interpretat în maghiară modernă că "erdőelv" > "erdő elve" > "erdő elő" > "Erdély" „de dinaintea pădurii”, în contrast cu interpretarea „(de) dincolo de pădure”. (Având însă în vedere ortografia oscilanta a cronicii lui Anonymus, cât și a celorlalți autori medievali, interpretările sunt nesigure, deoarece „u” putea reprezenta pe latinește
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
suprapune peste o tradiție românească creștină străveche, si anume aceea că Ardealul este „Grădină Maicii Domnului”. Dar această ipoteză este foarte puțin plauzibilă. Terminația “-eal” în romanescul cuvânt “Ardeal” probează de asemenea că n-a fost preluat în română din maghiară Terminația maghiară “-ely” devine “ei” în română. Cuvântul Ardeal în mod evident nu are terminația “ei” în română S-a luat de asemeni în considerare faptul că (deși vatra străveche, de pe ambii versanți ai munților Urali, unde trăiesc și astăzi
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
Ponor (în maghiară: "Nagyponor") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele După Deal, Geogel, Măcărești, Ponor (reședința), Valea Bucurului și Vale în Jos. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ponor se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Ponor, Alba () [Corola-website/Science/310095_a_311424]
-
mai multe rânduri.În 1405 numele Lăpușelului este menționat prin toponimicul "Magyarlapus", în 1470 prin "Magyarlaapos", iar în 1475 este amintit sub numele de "Lapws".Din acest an localitatea este înregistrată ca "loc de vamă" al orașului "Rivulus Dominarium" (în maghiară:Asszoypataka, germană:Frauenbach), municipiul Baia Mare de azi. După alte surse, prima atestare datează din 1760 (Hagymás Lápos). Din punct de vedere administrativ, până spre sfârșitul secolului al XVII-lea localitatea a fost o feudă subordonată Cetății Chioarului, stăpânit inițial de
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
ca cele ale pronumelor. O primă categorie sunt adjectivele corespunzătoare lui "acest" și "acel", precum și cele care le au pe acestea ca ultimul element al unor adjective compuse. Acestea sunt: Aceste adjective demonstrative constituie excepții de la regula după care în maghiară, adjectivele nu se acordă în funcție de atribut cu substantivul determinat. Aceste adjective se acordă și, totodată, substantivul este articulat cu articol hotărât. Exemple: "Megveszem ezt a házat" „Cumpăr casa asta”, Arról a könyvről beszélünk" „Vorbim despre cartea aceea”. În cazul folosirii
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
în Regatul României. Astfel, teritoriul episcopiei a fost împărțit între cele două țări. În anul 1923, episcopul de Cenad Julius Glattfelder a fost alungat în Ungaria din cauza criticilor sale la adresa conducătorilor români. Glattfelder s-a stabilit în orașul Seghedin (în maghiară "Szeged"), care a devenit noul sediu al episcopiei cu numele de Seghedin-Cenad (Szeged-Csnád). În anul 1930 în România a fost înființată noua Episcopie la Timișoara, cu vechiul Cenad pe teritoriul ei.
Dieceza de Seghedin-Cenad () [Corola-website/Science/333035_a_334364]
-
limba franceză, la care se adaugă 15 versiuni în limba italiană, 14 în limba germană, 9 în limba engleză, 8 în limba rusă; în total 123 de traduceri, din care nu lipsesc versiuni poloneze, slovene, sârbe, ucrainene, grecești, letone, finlandeze, maghiare, japoneze, arabe ș.a.m.d, antologate în volumul "Miorița străbate lumea" . Într-o cronică a acestui eveniment editorial, Petru Ursache (2003) preciza: “Întâlnirea cu noua înfățișare a baladei (colind, bocet, legendă) a fost șocantă, a trezit reacții adverse, de la entuziasm
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
Tilișca (în maghiară: "Tiliske", în germană: "Tilischen") este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Rod și Tilișca (reședința). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tilișca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/310757_a_312086]
-
germană) • "Utóvéd" (Ariergarda, prima-ediție: 1987, în pregătire în engleză) • "Ki látott minket meztelenül?" (“Cine ne-a văzut în pielea goală?” Prima ediție: 1998, în pregătire în franceză și română) • "Székely Jeruzsálem" („Ierusalimul secuiesc”; prima ediție: 2000, a cincia ediție în maghiară: 2013, publicat și în franceză și română) • "Aletta bárkája" („Arca Alettei”, prima ediție: 2006) • "Múlt évezred Marienbadban" („Ultimul mileniu la Marienbad”, prima ediție: 2009) • "Valaki átment a havon - Kisregények és nagyregények" („Cineva trece prin zăpadă - Romane mari și mai mici
Géza Szávai () [Corola-website/Science/335905_a_337234]
-
și acte generale ale Republicii Șerbia, a căror executare este încredințată Adunării precum și hotărâri și alte acte generale din sfera să de atribuții. În activitatea Adunării, concomitent cu limba sârbă (grafia chirilica și latină), în uz oficial sunt și limbile: maghiară, slovaca, română, ruteana și croată. Statutul PA Voivodina prevede că deputații au dreptul să folosească în Adunare oricare din limbile și scrierile oficiale în provincie ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 26). Statutul, hotărârea și actul general al Adunării, precum și actele
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Grințieș (în maghiară "Gerinces") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bradu, Grințieș (reședința) și Poiana. Ea este situată pe valea râului Bistricioara, în partea de vest a județului și în zona centrală a Carpaților Orientali. Toponimul "Grintieș" este
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
austro-ungar" = 60 de "creițari" (în , iar în ). Din 1857, 1 florin = 100 "creițari". În ; în Au fost emise bancnote cu valori nominale 1, 5, 10, 50, 100 și 1000 de florini, cu un avers în germană și un revers în maghiară.
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
Cantitatea vocalelor are valoare funcțională, adică sunt cuvinte al căror sens se deosebește prin aceasta, de exemplu „s-a bucurat” ↔ „nebun, -ă”. Scrierea și pronunțarea vocalelor: Precum celelalte limbi din familia limbilor fino-ugrice, dar și alte limbi (turcă, japoneză), și maghiara se caracterizează prin armonie vocalică. Majoritatea rădăcinilor polisilabice au vocale caracterizate printr-o trăsătură comună: sunt fie anterioare ("e", "é", "i", "í", "ö", "ő", "ü", "ű"), fie posterioare ("a", "á", "o", "ó", "u", "ú"). Vocala "á" est de fapt situată
Fonologia limbii maghiare () [Corola-website/Science/316227_a_317556]
-
Socond (în maghiară: "Nagyszokond", în germană: "Grossokond") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Cuța, Hodișa, Socond (reședința), Soconzel și Stâna. Primarul comunei Socond în perioada 2008-2012 a fost Sava Ioan din partea PDL. Actualul primar al comunei este Crasnai
Comuna Socond, Satu Mare () [Corola-website/Science/310731_a_312060]