412 matches
-
că pot să fiu atât de fericit, a spus Karl. Johan, așteaptă! Nu-mi da drumul! Au intrat În bar. La capătul unui culoar Îngust, la adăpost de zgomotele străzii, pe altă ușă, era un afiș, o tânără Într-un maiou umed Îndemna privitorul: Caută adevărata aromă. Țigările americane Winston. Lumina pâlpâitoare a unui singur tub de neon nu reușea să Înlăture bezna, astfel Încât Johan n-a izbutit să se dumirească dacă fata e chinezoaică, malaeză sau eurasiatică. Putea să nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de imagini. Undeva pot să mă opresc să-mi arunc cârpele ferfenițite din picioare și să le înlcouiesc cu ciorapi de lână pe care îi găsim într-o magazie de haine părăsită a armatei; acolo există și teancuri întregi de maiouri și de foi de cort rezistente la ploaie. La un popas în lunca unui râu ating mâțișori înfloriți. Să fi cântat vreun cuc înainte de vreme? Să fi numărat eu oare de câte ori a cântat? Și pe urmă văd primii morți. Soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
omenești, ca într-un Veglione tumultos, uncie mofluzul Pierrot, arlechinul cu clopoței, fracul sinistru, toga ridicolă, clovnii nenumărați, Hamletul nesăbuit trag în dansul lor vedenii albe, învăluite în vălurile diafane ale idealului și înconjură îngîmfările cu rochii perlate, cinismul în maiou de baie, pijamalele nerușinărei curente, ușoarele aeroplane ale dorințelor contimporane, scafandrii necuviincioși ai fundurilor de suflet. - Cu mămăliguță, Lino! Cu mămăliguță să-mi dai smântâna. IV Dejunul prepelițelor fu destul de monoton. Mini găsi pe Rim în conciliabul cu Lică. Cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
să ghicesc poziția comutatorului ventilatorului, care nu mai avea de mult nici o gradație la o viteză mare, dar toate eforturile mele au fost inutile. Căldura depășea orice nivel de suportabilitate. Mi-am tras un șort pe mine, am | agățat un maiou în trecere și, desculț, am coborât la recepție, dacă poți numi recepție masa aia slinoasă, cu un registru tocit pe la colțuri, plin de pete, pe care se băteau milioane de muște mici africane pentru o repartiție cit mai aproape de picătura
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
înainte le dădea un aer de superioritate și mândrie, se știau stăpâni pe situație și pe scaunele libere. Delia zâmbi atunci ușor gândindu se că adevăratul stăpân trebuie să fie cel care, întins pe două scaune, adormise cu mâna sub maioul murdar fără să-și dea seama. Doamna grăsuță scoase din poșetă o oglindă și un ruj și începu să plimbe batonul roșu pe ambele buze. Trenul coti la stânga și o făcu să treacă peste linia buzei inferioare. Culoarea roșie deveni
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cât încheietura mâinii bătea în ritmul inimii. Dacă o să coboare acum e un trădător, nu l-aș putea iubi niciodată și toată vina căzu pe umerii lui, în timp ce trecea prin cadrul ușilor spre coloanele de beton. Tot atunci, cel în maiou se întoarse pe partea cealaltă și începu să sforăie. Vagonul părea mai mic și mai cenușiu pe măsură ce se îndepărta de stație. Delia consideră că e normal ca tânărul cu trandafiri să se așeze lângă ea și fiecare să înceapă să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
e al nostru! Jucătorii erau numai arc toți, unul și unul, aleși pe sprînceană! Ghiță adusese maieurile, de un albastru deschis, cu guler și mânecuțe albe, de ți-era mai mare dragul să privești la ele. * Meciul! Ai noștri, în maiouri albastre, evangheliștii, în maiouri galbene. Ghiță Drăghicescu zvârle un ban în sus, ca la rișcă, să hotărască norocul pe care parte a terenului urmează să joace Lazărul prima repriză. Jocul a început. Ghiță e numai ochi și picior... Evangheliștii joacă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
erau numai arc toți, unul și unul, aleși pe sprînceană! Ghiță adusese maieurile, de un albastru deschis, cu guler și mânecuțe albe, de ți-era mai mare dragul să privești la ele. * Meciul! Ai noștri, în maiouri albastre, evangheliștii, în maiouri galbene. Ghiță Drăghicescu zvârle un ban în sus, ca la rișcă, să hotărască norocul pe care parte a terenului urmează să joace Lazărul prima repriză. Jocul a început. Ghiță e numai ochi și picior... Evangheliștii joacă bine, ce-i drept
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de scoarța de pe picioare și de pe mâini, uscându-se Între degete și degajând un miros de mâl dospit... O mulțime de limacși Îi mișunau, ca niște limbi reci, de șarpe, bifurcate, mișcându-și cornițele moi și intrând pe sub subsuori, prin maiou și prin chiloți... ...Și totuși fața Oliviei i se părea destul de cunoscută. Unde o mai Întâlnise oare? La mănăstire, În parc? Nu cumva Însuși Oliver, văzând-o căzută În genunchi În fața catafalcului Sfintei Cuvioase Parascheva, Îi strecurase pe sub haine, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
făcându-i semn din mână chelnerului să mai aducă un rând de halbe. Apoi, calm, apelând de fiecare dată la un toast potrivit cu atmosfera de la masă, Noimann Își expedie spre „destinația finală” haina de la costumul bej, pantalonii și ciorapii, șireturile, maioul, ceasul marca Telus, cărțile de vizită, pașaportul, certificatul de naștere (pe care-l purta de obicei În buzunarul de la piept), o sticlă de coniac, două lăzi de bere Tuborg, șampanie, friptură de vițel la tavă, un tort de Înghețată, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
joc, Întinzându-le În evantai și strângându-le, cât ai clipi din ochi, În pachetul pe care se afla imprimată o roză a vânturilor de culoare aurie. Buzunarele, buzunărașele și mânecile, manșetele de la cămașă și cele de la pantaloni, ciorapii și maioul erau doldora de cărți. Fața sa pătrată, cu umerii obrajilor ieșiți În relief, Încadrată Într-un fir de bărbuță neagră care-i scotea În evidență maxilarul proeminent, nu se potrivea deloc cu mâinile sale albe, neașteptat de delicate, cu degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
țopăiau alături de pantofii Mathildei. Șireturile sale se Înnodau cu de la sine putere de tocurile ei cui. Ciorapii unuia se Încurcau cu ciorapii celuilalt. Cravata și eșarfa valsau pe hol după muzica lui Strauss. Întreaga garderobă se punea În mișcare. Cămășile, maiourile se agitau foșnind În șifonier. Fiecare mișcare a lui Noimann-cinicul reverbera, risipindu-se, ecouri În trupul celuilalt Noimann, care, la rândul lui, stârnea neliniștea obiectelor din jur. Sus-jos. Stânga, dreapta. Așa, așa. Aici, aici. Loviturile cădeau cu nemiluita. Ritmul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
la unchiu-meu. Lângă zid, acolo, deasupra tunului, e locul meu, bă! Nadia sare de la trambulină împreună cu băieții, o ridică în spate, o iau în brațe și-o aruncă. E în șortul de la școală, dat pentru defilarea pe stadion, și fără maiou. Fac „mortul” și „roaba”. Eu stau în apă până la gât. - Nenea, îmi dai și mie niște pâine? - Da’ pe asta n-o vrei, pișpirică? *** - Crezi c-o să facă bază americană în Copou? mă scoate unul din rememorări. Întâi nu înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu ea zilnic. Ieșeam în marginea orașului și pândeam cicliștii care se antrenau. Mă luam după ei și pedalam cât puteam de tare. Uneori reușeam să-i însoțesc câțiva kilometri. Pe urmă așteptam alții. Seara, mă întorceam frânt. Îmi storceam maioul de transpirație, făceam un duș și mă culcam fericit. Această pasiune a eșuat în umilință. Într-o zi, cum mergeam foarte mândru de mine pe bicicletă, undeva în afară de oraș, am simțit o lovitură puternică în spate, m-am trezit zburând
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
bucată de pâine abandonată printre fârâmituri, lângă un cuțit. Am luat pâinea și am început să o mănânc. Mama ta era în camera de sus, se odihnea. Am spionat-o în penumbră prin ușa întredeschisă: doar în chiloți și cu maioul de mătase cu bretele înguste. Cearșaful era strâns la capătul patului, unde-l împinsese cu picioarele. Fața îi era acoperită de părul des. Poate dormea și mai înainte, de asta nu auzise telefonul. Și gândul că ea dormea, în timp ce eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vară, o tunică cu curea și o pereche de pantaloni albi strâmți, înainte să găsească ce-i convenea: niște blugi Levis strânși pe picior, care practic îi ridicau și-i puneau în evidență fundul, un top subțire alcătuit din două maiouri suprapuse, la care adăugă niște balerini Chloe, foarte la modă. Pielea ei cu un bronz permanent datorită genelor, dar și lunilor petrecute pe plajele din Rio, contrasta plăcut cu albul topului din bumbac, iar părul i se revărsa frumos pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
prin poștă: își trimiteau una alteia tricouri cu inscripții haioase, nesuferite, istețe sau pur și simplu stupide, de fiecare dată sperând să fie mai interesante decât ultima dată. Doar cu câteva săptămâni în urmă, Emmy îi trimisese lui Izzie un maiou pe care scria AI ÎNCREDERE, SUNT DOCTOR, iar Izzie i-a trimis și ea prin curierat un tricou pentru câini — special pentru rasele de câini de talie mică, dar adresat lui Otis — pe care scria MUȘC DACĂ MĂ MÂNGÂIE OAMENI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
CU NASUL ÎN VÂNT, OBSERVA CU REGRET CĂ ACEST TIMP, NICI PLOIOS, NICI CALD, ERA CEL MAI POTRIVIT PENTRU O PARTIDĂ BUNĂ. VORBEA ȘI EL CUM SE PRICEPEA DE MIROSUL DE CATAPLASME DIN VESTIARE, DE TRIBUNELE ÎNȚESATE PÂNĂ LA REFUZ, DE MAIOURILE ÎN CULORI VII PE TERENUL ROȘCAT, DE LĂMÂILE DINTRE REPRIZE SAU DE LIMONADA CARE ÎNȚEAPĂ CU MII DE ACE RĂCORITOARE GÂTLEJURILE USCATE. TARROU NOTEAZĂ DE ALTFEL CĂ ÎN TOT TIMPUL DRUMULUI, PRIN STRĂZILE DESFUNDATE ALE MAHALALEI, JUCĂTORUL NU ÎNCETA SĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
a rămas fără apă la rulotă. L-am invitat la mine să facă un duș. Eu habar nu aveam că la ei ăsta e un „semn” erotic. Doar toți anii ’80 ne preumblam de la unii la alții cu prosoape, chiloți, maiouri și șosete după noi, pe unde se „dădea” apă caldă. Singura noastră problemă era doar să nu se oprească apa și nici pe de parte că ăsta e un semn de intimitate. M-am mirat că după duș a ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să‑i trec la pantaloni scurți. Și blugii nici nu prea ocupă loc, nu? OK, cred că sunt destui blugi. Pot să mai împachetez oricând alții, la nevoie. Tricouri: selecție. Să vedem. Alb simplu, bineînțeles. Gri, la fel. Negru scurt, maiou negru (Calvin Klein), altul maiou negru (Warehouse, dar de fapt arată mai bine), roz fără mâneci, roz sidefat, roz... Mă opresc, în mijlocul transferării tricourilor împăturite în geantă. E stupid. De unde să știu ce tricouri o să am chef să port? Toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
scurți. Și blugii nici nu prea ocupă loc, nu? OK, cred că sunt destui blugi. Pot să mai împachetez oricând alții, la nevoie. Tricouri: selecție. Să vedem. Alb simplu, bineînțeles. Gri, la fel. Negru scurt, maiou negru (Calvin Klein), altul maiou negru (Warehouse, dar de fapt arată mai bine), roz fără mâneci, roz sidefat, roz... Mă opresc, în mijlocul transferării tricourilor împăturite în geantă. E stupid. De unde să știu ce tricouri o să am chef să port? Toată chestia la tricouri e să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
-l varsă la rădăcina lămâiului. Tot ce face, face în ritmul muzicii de la radio. Mângâie duios singura lămâie, scofâlcită, rămasă în pomișor, care se ambiționează să nu moară. Acum Lionel e în baie. A terminat cu bărbieritul. E într-un maiou gri și poartă niște boxeri gri, mulați. Verifică în oglindă calitatea rasului. Din oglindă îl privește un Woody Allen de acum 20 de ani, când nevroza lui era la început. Ăsta e un fel mai literar de-a spune că
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
aspirina dizolvată și-l varsă la rădăcina lămâiului. Tot ce face, face în ritmul muzicii de la radio. Mângâie duios singura lămâie scofâlcită, care se ambiționează să nu moară. Acum Lionel e în baie. A terminat cu bărbieritul. E în alt maiou gri și poartă aceiași boxeri gri, mulați. Verifică în oglindă calitatea rasului. Din oglindă îl privește de data asta Fred Astaire, drept care bate un step scurt - folosindu-se de papuci - și fredonează Puttin’ on the Ritz. Un logician pedant - care
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
timp, Liliane a găsit un mop în debara și, sprijinându-se în cârjă, încearcă să reducă din dezastrul pe care Lionel își dă silința să-l provoace. Fata mai mică se alege cu pantalonii bine storși. Lionel e acum în chiloți, maiou, ciorapi și pantofi. Constată că și chiloții sunt uzi, dar observă, în ultima clipă, că moștenitoarele și-au lăsat voaletele pe ochi, ca să nu vadă ce urmează. Speriată de numărul de striptease la care a asistat, Liliane îl întreabă: — Te
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
foarte calm. La fel și restul personalului, care, în frunte cu bucătarul-șef, s-a strâns în ușa bucătăriei. Lionel nu înțelege de ce sunt toți atât de calmi. Face o criză de nervi. Își dă jos ochelarii, haina, cămașa și maioul. Își pune o apărătoare pentru dinți - ca boxerii - și începe să țipe, cam înfundat: — Ce-o să-mi faceți? O să mă bateți? Bateți-mă, omorâți-mă, chemați poliția, oricum nu mai am mult de trăit! Ce mai așteptați, călcați-mă-n
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]