6,872 matches
-
poate accede decât prin intermediul evocării și sugestiei. Poet cu o structură clasicizantă, Eugeniu Nistor își orientează demersul liric spre resuscitarea unui trecut exemplar, a unei geografii mitice, simbolizând o întreagă istorie, fără să apeleze însă la retorism ori la grandilocvența majusculelor. Aceste date ale lirismului lui Eugeniu Nistor sunt circumscrise riguros de criticul literar Cornel Moraru, care subliniază faptul că „lirica lui Eugeniu Nistor, luminoasă și melancolică, își trage seva din îndureratele coline ale Ardealului, ținutul de neuitat al copilăriei poetului
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
dotat cu luciditatea lui Nicolae Prelipceanu, sub smalțul decepției se ascund lucruri mai importante decât facilul lamento emoțional (oricât de demn înregistrat). Voi fi scurt în demonstrație. În La pierderea speranței, presentimentul morții nu se referă niciodată la moartea cu majusculă, ultimă și definitivă. E mai degrabă o formă de afazie parțială. Jucată, desigur, fiindcă ascunde, totdeauna, o dedublare. Prelipceanu își uită vârstele până într-acolo încât ajunge să le considere alterități: „subsemnatul Prelipceanu V. Neculai declar pe propria mea răspundere
Ceva despre speranță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4780_a_6105]
-
Cosmin Ciotloș De mai bine de un deceniu, biografia publică a lui Un Cristian (comit un abuz și-i scriu cognomenul cu majusculă) se confundă cu proiectele sale. A inițiat, în cadrul Facultății de Litere din București, o naiv simpatică Bibliotecă de poezie (la sala 305); a tipărit în condiții dificile mai multe serii de carnețele, lansând practic pe piață câțiva tineri autori care
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
Istoria reală și cea imaginată sunt, pentru autor, pretexte la fel de bune de stârnit dezinvolte, neobosite, inepuizabile povești. Orice frântură de Adevăr, cât de cât verificabil, naște ficțiuni în lanț, cu imprevizibile modificări de ton, perspectivă, umoare, ritm, anvergură. Istoria cu majusculă e traversată sobru și în cunoștință de cauză, cu accent pe repere cronologice ori pe personalități, dar și cu chef ficționant (totul e interpretare și verbalizare - iată un adevăr extrem de generos exploatat în scenarii abile lansate pe urmele desenului din
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
ieșiseră nici de sub pana celor mai lirici admiratori ai savantului septuagenar. De această dată, el nu mai este identificat doar cu o simplă știință, ci cu însuși obiectul ei. Culianu începe prin a-l vedea ca pe un înțelept cu majusculă, asemenea celui descris în Tao te king: un om virtuos capabil să devină inima întregului popor. Mai apoi, îl transformă într-o ființă mitică nemuritoare, un înțelept zeificat precum Zalmoxis, comparație pe care o mai făcuse cu câțiva ani înainte
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
destinului” (formulă preluată de la psihanalistul jungian Erich Neumann), discipolul trăiește o „revelație fulgurantă”, al cărei conținut poate să întruchipeze însăși statuia Maestrului. Culianu se grăbește să precizeze că e vorba de discipolul ideal, deși se ferește să-l scrie cu majusculă. Într-un viitor concurs de statui pentru a-l reprezenta pe Eliade - se întreabă el -, care ar putea fi modelul său ideal? Statuia discipolului există deja: „Țestoasa zburătoare”. Ea o fost creată în 1943 de către celălalt mare maestru al zen-ului
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
Spania și în alte țări. Originalitatea operei laureatului Cervantes de anul acesta o constituie antipoemele, ilustrare a propriului proiect artistic novator, împotriva retorismului, ermetismului, sentimentalismului și a artificiilor sterile în poezie. Esențiale sunt demitizarea și desacralizarea Poetului și Poeziei cu majuscule, abandonarea statutului de privilegiat al creatorului, simplificarea și transparenț a textului poetic. Prioritatea comunică rii cu cititorul-om-de-rând este ideea centrală a esteticii lui Nicanor Parra, care refuză solemnitatea și exaltarea, limbajul alegorizant și tonul grandilocvent. Poetul chilian propune o lirică
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
sprijinim cultura în Europa?, reluând titlul unei dezbateri publice organizate de curînd de către Metrucub/Resurse pentru cultură în colaborare cu Librăria Bastilia. Întrebarea, cu al său foarte oportun „de ce”, ne obligă, spune antropologul, ca, dincolo de inflamări reduse la scrierea cu majusculă, să chestionăm ce înțelegem de fapt prin „cultură” - mai exact, să regândim „practicile sociale curente de raportare la cultură”, actualmente fetișizată: „este o ușoară ipocrizie în a reduce cultura la «cultura înaltă» (a unora), pentru a te plînge apoi că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4641_a_5966]
-
critici obtuzi), aceste două aspecte se vedeau mai greu, acoperite, cumva, de spectacolul când fals-dantesc, când fals-bacovian în care Ioan Es. Pop își drapează, uneori, fantazia. E clar că, oricât de vagă este destinația numită momfa - ca să respectăm grafia fără majuscule a poetului -, poezia sa se îndreaptă mereu către Ceva, pipăind infinitezimal marginile lumii. Religiosul (în înțelesul etimologic al termenului) merge mână în mână cu tragicul, căci viziunea asupra existenței nu este deloc solară și diafană. Nu pe seama biografiei atipice, cum
Ioan Es. Pop în ediție completă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5757_a_7082]
-
singurătății depline nu are nume. Întreaga narațiune e dirijată spre capitolul Singur, nu doar cel mai reușit al cărții, ci și țel suprem al excursiei, punctul necunoscut unde călătorul întîlnește misterul creațiunii în înfățișarea lui primordială. Izolat în mijlocul Naturii cu majusculă, scriitorul se regăsește pe sine și ajunge la revelația ultimă a călătoriei inițiatice întreprinse; el atinge, în mintea lui, o limită imposibil de depășit. Hogaș pare să fi fost un mizantrop înrăit. După cum rezultă din propriile sale descrieri și comentarii
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
nemarcat religios; definiția este totuși corectă: „brad împodobit cu daruri și ornamente, cu prilejul crăciunului și al anului nou”. Dubla construcție și definiția s-au păstrat aproape neschimbate până la cea mai recentă ediție a Dicționarului explicativ (DEX), reintroducându- se desigur majusculele inițiale în denumirile sărbătorilor. E de remarcat că, față de ediția din 1996 a DEX (cea disponibilă și online), ultima revizuire (din 2009) a mai adus o schimbare pozitivă: prin eliminarea sintagmei pom de iarnă (care nu mai circulă, de fapt
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
lt; lt;Probe gt; gt;. O dată cu înmatricularea sau autorizarea circulației se eliberează și plăcile cu numarul atribuit. Articolul 91 Numărul de înmatriculare, cel provizoriu și de probe se aplică pe plăci metalice având fondul alb reflectorizant și înscrisul cu litere majuscule și cifre arabe, în relief. Plăcile se fixează la partea din față și din spate a autovehiculului, iar la motocicletă, motoreta și remorca, numai la partea din spate, în locurile special destinate. Pe placă din spate se aplică ecusonul care
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106221_a_107550]
-
lt; lt;Probe gt; gt;. O dată cu înmatricularea sau autorizarea circulației se eliberează și plăcile cu numarul atribuit. Articolul 91 Numărul de înmatriculare, cel provizoriu și de probe se aplică pe plăci metalice având fondul alb reflectorizant și înscrisul cu litere majuscule și cifre arabe, în relief. Plăcile se fixează la partea din față și din spate a autovehiculului, iar la motocicletă, motoreta și remorca, numai la partea din spate, în locurile special destinate. Pe placă din spate se aplică ecusonul care
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106222_a_107551]
-
Ea actualiza oratoria secolului al XVIIIIea, cu sintaxa ei atent studiată, cu anaforele și epiforele succedîndu-se în cadență obositoare; erau completate de numeroasele figuri „biblice”, transpuse în epocă romantică (numele proprii, simbolurile, sinecdocele tocite de uz, hiperbolele, cuvintele ortografiate cu majusculă etc.). Ca și în proza oratorică a secolului al XVIII-lea, ritmul este provocat de cadența sintactică: „Și mă aflam în insula Malta, unde fariseul devenit apostol făcu naufragiu cînd se ducea spre a depune aluatul farisean în cetatea cezarilor
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
nefericite, cuvinte anapoda. (Mostrele pe care le-am reprodus sunt, și ele, ilustrative.) Procentual, acestea sunt majoritare. Greșeli de începător, aproape, nu de meseriaș, cum se recomandă Gherguț însuși, și cum îl recomandă, cu sadism, radicalii adepți ai poeziei cu majusculă. Un începător, da, dar unul care a dat, după Time Out, încă o carte cel puțin atașantă.
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
agricultor, lucrător al pământului.” Sub înrâurirea modelelor apusene, în veacul al XIX-lea, „Gheorghe” s-a transbordat în „Giorgiu” , după latinescul „Giorgius”. Datori Școlii Ardelene, modernizarea a fost mai accentuată în Transilvania, unde „badea Gheorghe Coșbuc” își scria prenumele cu majuscula „G.” Tânărului Călinescu nu i-a plăcut prenumele ales de mamă. Nici părinților adoptivi. În familie era chemat „Georgică”. În scrisorile expediate lui Nicu Argeșanu, între anii 1925-l926 și, doi ani mai târziu, Aliciei Trifu, profesorul Călinescu semna „Gică”. G.
Strigăt în pustiu by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/5692_a_7017]
-
imediate la niște doctrine precise” - îl poate aduce. Refuză totuși orice altă angajare decât aceea, profund interogativă, a unei conștiințe libere. Nu și-a dorit, cum spune într-un loc, aureola de „martir al unei cauze”, dar aceeași Istorie cu majusculă va face din el un martir. Ultimele pagini ale cărții, încărcate de un patos autentic, evoca tocmai acest martiraj, cu texte răvășitoare în sprijin, scrise de Fondane, însă cu o mare demnitate și sobrietate, în preajma arestării și înainte de deportare. Intervențiile
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
darurilor” (Desculți la Școlile Blajului - publicată în România literară, nr.49 din 2 dec. 1982-p.4-5). După absolvirea Facultății de Drept s-a întors la Blaj, ca avocat al Mitropoliei, succedându-i în această funcție unchiului său (întotdeauna scris cu majusculă acest nume de înrudire), Iuliu Maniu, și a luat parte cu însuflețire la Serbările Astrei: la semicentenar, în 1911, la Blaj și la pregătirea Marii Uniri de la 1918, făcând parte din Consiliul Național Român din Blaj cu rol hotărâtor în
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
din Prolog (p. 16) în Marele șah (p. 198). Viziuni egal de interesante se găsesc, tot atât de numeroase, și în epistole, și în amintirile risipite vag, mergând de la copilărie și până dincolo de anii de facultate. Realitatea ca atare, cu și fără majusculă, e subminată din toate părțile. La acest nivel empatic, despre FEM s-ar putea afirma aproape orice. Dar lectura, atunci, n-ar mai fi lectură, ci mantică. Totuși, o cronică literară trebuie să-și respecte statutul așa-zicând lumesc. Problema
Imagini puternice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5633_a_6958]
-
observa că Negrici e unul dintre puținii noștri literați conștienți, la foarte scurt timp după Revoluție, de pomparea artificială a culturii în timpul totalitarismului. În loc să se plângă, ca majoritatea confraților de generație, de pierderea statutului scriitorului sau de reculul literaturii cu majusculă, criticul preferă să descompună cu detașare noua realitate. Mare parte din aceste observații au fost sistematizate ulterior. Căci, deși pare scrisă în vacanță, Simulacrele normalității rămâne anticamera cât se poate de serioasă a uneia dintre cele mai provocatoare cărți românești
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
găsirea miraculoasă a unei comori, așteptarea soției iubitoare - condimentate, ici-colo, cu câteva povești cu nuanță erotică -, toate fac din piesă un distilat al colecției arabe și te conving că, într-adevăr, O mie și una de nopți este Povestea cu majusculă, care prinde în mrejele ei cititorii de pe orice meleaguri și care-i face să intre, rând pe rând, în pielea numeroaselor personaje, să trăiască mai multe vieți, să viseze. „Literatura bună creează punți între noi - oameni atât de diferiți - (...), ea
Vargas Llosa, dramaturgul, actorul by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3303_a_4628]
-
poetul Juan Ramón Jiménez) le-a fost tată, Ramón le e mamă”-, pictori (Salvador Dalí, Gutiérrez Solana) și cineaști (Luis Buñuel). În cursul vieții era numit, așa cum el însuși își dorea și avea să rămână în istoriile literare, RAMÓN, cu majuscule și prin antonomază, ca o consfințire a unicității sale printre mulți alți scriitori importanți cu același prenume, printre care chiar contemporanii săi Ramón Pérez de Ayala și Ramón Maria del Valle-Inclán. Personalitate insolită și fascinantă, în neîntreruptă și efervescentă conectare
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
pe un ton suspect de umil insuficiența ori insignifianța scandaloasă a propriei persoane („nu sunt bună de nimic,/ pe cine ar mai putea interesa / întunericul meu/ din care/ țâșnește/ urină” sau „sunt praf și pulbere/ sunt vid/ sunt nimic/ cu majusculă/ dacă vreți astfel/ și vă satisface/ mie îmi este indiferent”), poeta își etalează, de fapt, orgoliul teribil ori indiferența suverană față de privirea celorlalți. Ceea ce este, în fond, o mască a aceluiași orgoliu. Însăși vitalitatea locvace pe care autoarea o pune
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
ani în urmă, nici mai mult nici mai puțin decât în Revue des Études Sud-Est Européennes din București. Mai apare revista? Cine o conduce acum? Ar mai tolera ca numele de român (sper că se va reveni la scrierea cu majusculă!) să fie pus între ghilimele, ca o vocabulă dubioasă? (Vezi extrasul meu, pagina 188, nota 21.) Să nu pierdem nădejdea. Libertatea care a spintecat întunericul la 22 decembrie va aduce și triumful dreptății. Sper de asemeni că onorata cenzură, care
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
Covrig Roxana Consilierul prezidențial, Sebastian Lăzăroiu, a comentat declarația ministrului Apărării, Mircea Dușa, care a spus că spațiul aerian al României este tranzitat aproape zilnic de aparate de zbor neidentificate. Sebastian Lăzăroiu a scris, cu majuscule, "DIMENSIUNEA COSMICA A GUVERNULUI PONTA", la care a adăugat declarația lui Mircea Dușa "Spațiul aerian, invadat de avioane străine". Consilierul prezidențial a atras atenția: "Dușa, poate sunt OZN-uri, frate... Vor să vadă și extratereștri ăstia cum se ieftinește pâinea
Lăzăroiu: Dușa, poate sunt OZN-uri, frate by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36087_a_37412]