2,746 matches
-
toate instanțele. 66. Practica neunitară care a determinat promovarea prezentului recurs în interesul legii privește stabilirea în mod diferit a instanței competente material să soluționeze cauzele având ca obiect obligarea, pe temei delictual, a pârâților la achitarea daunelor morale/materiale pentru malpraxis, în situația în care nu a fost urmată procedura reglementată de dispozițiile art. 679-685 din Legea nr. 95/2006. [...] 72. Ca formă particulară a răspunderii civile profesionale, răspunderea pentru malpraxis reprezintă cauza unor cereri în justiție care au ca obiect repararea
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
obligarea, pe temei delictual, a pârâților la achitarea daunelor morale/materiale pentru malpraxis, în situația în care nu a fost urmată procedura reglementată de dispozițiile art. 679-685 din Legea nr. 95/2006. [...] 72. Ca formă particulară a răspunderii civile profesionale, răspunderea pentru malpraxis reprezintă cauza unor cereri în justiție care au ca obiect repararea prejudiciilor materiale și/sau morale rezultate din erorile profesionale săvârșite în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, erori [care sunt] prejudiciabile pentru pacient. ... 73. Când repararea prejudiciului îmbracă forma unei cereri
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
pe cale amiabilă a despăgubirilor, legea recunoaște pacientului prejudiciat (personal sau, după caz, prin reprezentatul său legal) ori, în cazul decesului acestuia, succesorilor săi, dreptul de opta: 1. fie pentru sesizarea Comisiei de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis («Comisia»), pentru ca aceasta să stabilească, prin decizie, dacă a existat sau nu o situație de malpraxis; 2. fie pentru sesizarea directă a instanței de judecată, potrivit dreptului comun, ca formă de manifestare a liberului acces la justiție, deci fără
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
ori, în cazul decesului acestuia, succesorilor săi, dreptul de opta: 1. fie pentru sesizarea Comisiei de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis («Comisia»), pentru ca aceasta să stabilească, prin decizie, dacă a existat sau nu o situație de malpraxis; 2. fie pentru sesizarea directă a instanței de judecată, potrivit dreptului comun, ca formă de manifestare a liberului acces la justiție, deci fără ca în prealabil să existe o sesizare a Comisiei. ... 75. Interpretarea literală a prevederilor legale evocate evidențiază
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
formă de manifestare a liberului acces la justiție, deci fără ca în prealabil să existe o sesizare a Comisiei. ... 75. Interpretarea literală a prevederilor legale evocate evidențiază că, deși fundamentul răspunderii civile rămâne același - afirmata existență a unui caz de malpraxis - elementul de diferențiere este reprezentat, în funcție de opțiunea părții [interesate], de (ne)parcurgerea procedurii prealabile de verificare înaintea Comisiei. Dintr-o asemenea perspectivă pot fi identificate două categorii de litigii pe care, subsumat reparării prejudiciilor cauzate prin malpraxis, legea le
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
caz de malpraxis - elementul de diferențiere este reprezentat, în funcție de opțiunea părții [interesate], de (ne)parcurgerea procedurii prealabile de verificare înaintea Comisiei. Dintr-o asemenea perspectivă pot fi identificate două categorii de litigii pe care, subsumat reparării prejudiciilor cauzate prin malpraxis, legea le recunoaște și evocă: prima, reprezentată de litigiile care debutează cu sesizarea Comisiei, învestind-o cu cercetarea cauzei în scopul de a stabili existența sau inexistența situației de malpraxis. În acest caz, sesizarea instanței de judecată, deși posibilă, are
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
categorii de litigii pe care, subsumat reparării prejudiciilor cauzate prin malpraxis, legea le recunoaște și evocă: prima, reprezentată de litigiile care debutează cu sesizarea Comisiei, învestind-o cu cercetarea cauzei în scopul de a stabili existența sau inexistența situației de malpraxis. În acest caz, sesizarea instanței de judecată, deși posibilă, are caracter subsecvent, fiind necesar a se epuiza procedura înaintea Comisiei, procedură finalizată prin adoptarea unei decizii de către aceasta; a doua, reprezentată de litigiile în care partea alege să nu
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
reprezentată de litigiile în care partea alege să nu sesizeze Comisia, introducând acțiune civilă direct la instanța de judecată. ... 76. În ambele categorii de situații, toate elementele de caracterizare a litigiului sunt identice: partea reclamantă afirmă existenta unui caz de malpraxis, deci a unei erori profesionale săvârșite în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii pentru pacient, implicând răspunderea civilă a personalului medical și/sau a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice. Prin urmare, elementele care configurează răspunderea
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
și prejudiciu) sunt aceleași, organul învestit de autorul cererii de sesizare, fie că este Comisia, fie direct instanța de judecată, având de realizat, ca efect al învestirii sale, aceleași verificări și analize în ce privește existența sau inexistența faptei de malpraxis. ... 77. În consecința celor de mai sus devine, așadar, posibilă concluzia că în planul dreptului material litigiile sunt identice, acestea implicând aceeași problematică juridică, în vreme ce în plan procedural elementul de diferență este reprezentat de sesizarea prealabilă a Comisiei
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
unei corecte puneri în relație a acestor prevederi legale, că prin voința legiuitorului îi revine judecătoriei competența de a soluționa în primă instanță toate categoriile de litigii ce au drept cauză a cererii acuzația de săvârșire a unui act de malpraxis. Sintagma «litigiile prevăzute de prezenta lege» utilizată în cuprinsul art. 687 are un caracter deopotrivă conclusiv și integrator, aceasta absorbind toate categoriile de litigii generate de malpraxis pe care legea le recunoaște în sensul art. 684 din Legea nr. 95/2006
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
ce au drept cauză a cererii acuzația de săvârșire a unui act de malpraxis. Sintagma «litigiile prevăzute de prezenta lege» utilizată în cuprinsul art. 687 are un caracter deopotrivă conclusiv și integrator, aceasta absorbind toate categoriile de litigii generate de malpraxis pe care legea le recunoaște în sensul art. 684 din Legea nr. 95/2006, indiferent de (in)existența unei sesizări prealabile a Comisiei de către partea interesată și de parcurgerea procedurii înaintea acesteia. ... [...] 88. Consecința acestor aserțiuni este că, în chestiunea de
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
parcurgerea procedurii înaintea acesteia. ... [...] 88. Consecința acestor aserțiuni este că, în chestiunea de drept dedusă Înaltei Curți de Casație și Justiție pe calea prezentului recurs în interesul legii, competența judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială a avut loc actul de malpraxis, indiferent de valoarea pretențiilor deduse judecății, aflându-se stabilită printr-o normă specială (art. 687 din Legea nr. 95/2006), trimiterea la dreptul comun conținută în prevederile art. 684 alin. (2) nu ar mai putea privi și determinarea instanței competente, câtă
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
precis, Înalta Curte a reținut că deciziile disciplinare stabiliseră deja existența unui fapt ilicit și vinovăția medicului, ceea ce reprezenta două dintre condițiile răspunderii civile delictuale. ... 59. Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, instanțele naționale examinează chestiunea răspunderii medicilor pentru malpraxis ca pe o formă de răspundere civilă delictuală. Astfel, printr-o hotărâre definitivă din 13 aprilie 2017, Curtea de Apel Timișoara a hotărât că răspunderea medicală avea un caracter subiectiv și că urma aceleași condiții ca și răspunderea civilă delictuală
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
condiții ca și răspunderea civilă delictuală, în măsura în care obligația care îi revenea medicului era o obligație de diligență. ... 60. Printr-o decizie din 11 iulie 2018, Judecătoria Sectorului 1 București a obligat un medic să plătească daune-interese pentru malpraxis. Instanța s-a bazat în special pe raportul Comisiei de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, care constatase existența unui caz de malpraxis. O decizie similară a fost pronunțată la 6 mai 2016 de Judecătoria Sectorului 5 București
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
de diligență. ... 60. Printr-o decizie din 11 iulie 2018, Judecătoria Sectorului 1 București a obligat un medic să plătească daune-interese pentru malpraxis. Instanța s-a bazat în special pe raportul Comisiei de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, care constatase existența unui caz de malpraxis. O decizie similară a fost pronunțată la 6 mai 2016 de Judecătoria Sectorului 5 București. Elementele de care dispune Curtea nu îi permit să stabilească dacă aceste decizii au rămas definitive. ... ... ... II. Cu
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
11 iulie 2018, Judecătoria Sectorului 1 București a obligat un medic să plătească daune-interese pentru malpraxis. Instanța s-a bazat în special pe raportul Comisiei de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, care constatase existența unui caz de malpraxis. O decizie similară a fost pronunțată la 6 mai 2016 de Judecătoria Sectorului 5 București. Elementele de care dispune Curtea nu îi permit să stabilească dacă aceste decizii au rămas definitive. ... ... ... II. Cu privire la expertizele medico-legale 61. Dispozițiile relevante
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
constate că a intervenit termenul de prescripție. Consideră că nu ar fi putut fi obligată să exercite o cale de atac inutilă, care, în plus, ar fi fost foarte costisitoare. ... 73. În continuare, aceasta contestă corectitudinea procedurii de stabilire a malpraxisului. Susține că decizia Comisiei de monitorizare nu este motivată și că reglementările nu impun o motivare. În plus, Comisia nu a definit nicio sumă cu titlu de despăgubire. Reclamanta se plânge, de asemenea, că nu a putut să acționeze în
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
că acțiunile sale (argumente, posibilități procedurale) au fost mult mai limitate. ... 74. În ceea ce privește acțiunea în răspundere civilă delictuală, partea interesată este de părere că acțiunea avea puține șanse de succes, având în vedere rezultatul procedurii referitoare la malpraxis. ... 75. În sfârșit, aceasta invocă argumente întemeiate pe prejudiciul pe care l-a suferit și pe ineficacitatea căilor de atac pe care dreptul intern i le punea la dispoziție. Aceasta consideră că multitudinea de căi de atac disponibile face ca
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
astfel încât acum este imposibil ca răspunderea acestuia să mai fie angajată. ... ... b) Guvernul 76. Guvernul consideră că dreptul intern a pus la dispoziția reclamantei o serie de căi de atac care i-au permis să aducă acuzațiile sale de malpraxis medical în fața instanțelor naționale. Acest cadru de reglementare este cuprinzător și adecvat. Guvernul susține că reclamanta a beneficiat de o anchetă efectivă și invocă mai multe motive în această privință. ... 77. Astfel, Guvernul susține că instanțele naționale sesizate cu
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
de reglementare este cuprinzător și adecvat. Guvernul susține că reclamanta a beneficiat de o anchetă efectivă și invocă mai multe motive în această privință. ... 77. Astfel, Guvernul susține că instanțele naționale sesizate cu acțiunea în stabilirea existenței unei fapte de malpraxis au dispus de toate documentele medicale și de opiniile experților medicali consultați în speță, le-au examinat și au explicat de ce au preferat anumite opinii medicale în raport cu altele. Potrivit acestuia, deciziile sunt detaliate și motivate. ... 78. Guvernul
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
avut acces la toate elementele de probă prezentate în fața instanțelor. Consideră că aceasta a putut să își prezinte argumentele și obiecțiile și să depună cereri (de exemplu, cererea sa de intervenție în acțiunile de stabilire a unei fapte de malpraxis sau cererea sa de strămutare a acțiunii împotriva oncologului) pe care instanțele le-au examinat și le-au admis. ... 79. Cu privire la durata procedurilor, Guvernul subliniază faptul că autoritățile nu au rămas inactive; acestea au depus eforturi considerabile pentru
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
Observație preliminară cu privire la obiectul cererii 81. Curtea constată că elementele cauzei, astfel cum au fost comunicate Guvernului pârât, nu relevă nicio problemă din perspectiva aspectului material al art. 8 din Convenție [pentru clarificarea principiilor relevante în materie de malpraxis medical din punctul de vedere al art. 2 din Convenție a se vedea Lopes de Sousa Fernandes împotriva Portugaliei (MC), nr. 56.080/13, pct. 186-196, 19 decembrie 2017]. În plus, reclamantul nu a pretins că a existat în speță o încălcare
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
pe de o parte, să pună în aplicare reglementări care să oblige spitalele publice și private să adopte măsuri adecvate pentru a proteja integritatea fizică a pacienților lor și, pe de altă parte, să pună la dispoziția victimelor faptelor de malpraxis o procedură care să le permită, dacă este cazul, să obțină reparații pentru vătămarea lor personală (Jurica, citată anterior, pct. 84, și cauzele citate în aceasta). Reamintește, de asemenea, că obligațiile care decurg din art. 8 din Convenție coincid în
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
penale, Curtea trebuie să examineze dacă, în circumstanțele concrete ale cauzei, ordinea juridică internă în ansamblul său permitea soluționarea cauzei în mod corespunzător (Lopes de Sousa Fernandes, citată anterior, pct. 225). În această privință reafirmă că, în cauzele de simplu malpraxis, ar trebui să se prefere exercitarea unei căi de atac de natură civilă, dar că acea cale de atac represivă, în cazul în care s-ar dovedi în cele din urmă eficace, ar putea fi suficientă pentru a îndeplini obligația
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
pct. 219, și, în contextul art. 8, Vilela și alții, citată anterior, pct. 76 și 87). ... 86. Acestea fiind spuse, obligația procedurală nu este o obligație de rezultat, ci una de mijloace. Astfel, simplul fapt că procedurile de stabilire a malpraxisului nu au avut un rezultat favorabil pentru persoana în cauză nu înseamnă, în sine, că statul pârât nu și-a îndeplinit obligația pozitivă care îi revine în temeiul art. 2 și 8 din Convenție [Besen împotriva Turciei (dec.), nr. 48.915/09
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]