658 matches
-
pe copii să abordeze și să rezolve problemele sociale într-o manieră deviantă, forțându-i practic să se abată de la normele sociale și să reproducă ulterior strategii comportamentale agresive. În acest mod se perpetuează ciclul vicios al violenței. În cazul maltratării psihologice, copilul este victima neglijenței părintești sau victima expunerii la anumite situații al căror impact emoțional depășește capacitățile sale de integrare psihologică: umilire, amenințare, devalorizare, marginalizare, exigențe excesive, reguli contradictorii sau imposibil de respectat (Straus et al., 1993). Consecințele maltratării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
maltratării psihologice, copilul este victima neglijenței părintești sau victima expunerii la anumite situații al căror impact emoțional depășește capacitățile sale de integrare psihologică: umilire, amenințare, devalorizare, marginalizare, exigențe excesive, reguli contradictorii sau imposibil de respectat (Straus et al., 1993). Consecințele maltratării psihologice sunt mai degrabă descrise în termeni de "tulburări ale comportamentelor sociale", "tulburări ale emoțiilor" și "slaba stimă de sine". Copilul se pomenește în totalitate dezarmat, cu o personalitate slabă, pasiv și temător în fața amenințărilor. Un studiu realizat de Moran
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pomenește în totalitate dezarmat, cu o personalitate slabă, pasiv și temător în fața amenințărilor. Un studiu realizat de Moran și Eckernrode (1992) arată că adolescenții maltratați din fragedă copilărie manifestă o stimă de sine mult mai scăzută decât cei a căror maltratare a debutat mai târziu. Briere și Runtz consideră că în istoria individului violențele fizice și psihologice se suprapun, ducând la apariția unor probleme psihosociale mult mai profunde. Maltratarea sexuală se referă la folosirea corpului copilului pentru plăcerea sexuală a unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestă o stimă de sine mult mai scăzută decât cei a căror maltratare a debutat mai târziu. Briere și Runtz consideră că în istoria individului violențele fizice și psihologice se suprapun, ducând la apariția unor probleme psihosociale mult mai profunde. Maltratarea sexuală se referă la folosirea corpului copilului pentru plăcerea sexuală a unei persoane mai în vârstă, oricare n-ar fi relația dintre protagoniști și în afara absenței sau prezenței constrângerilor (Straus et al., 1993). Abuzul sexual poate lua diferite forme, de la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi diferite, după caz. Abuzul sexual produs în afara familiei poate crea fobii sau teama de a fi agresat. Consecințele abuzului sexual produs în familie sunt mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual sunt mult mai serioase în cazul copiilor foarte mici. Procesul de structurare psihologică și fiziologică la adolescenți este mai avansat. Adolescentul și-a dezvoltat deja o relație cu părinții și se poate apăra mai bine. Pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și se poate apăra mai bine. Pentru copii mici, în schimb, traumatismul sexual provoacă o accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea unei personalități deviante și învățarea unor comportamente sexuale de tipul dominant / dominat (Briere et al., 1990). * Factorii maltratării infantile Este vorba practic de aceeași factori enumerați în cazul violenței domestice: factorii psihologici, socioculturali și economici. Variabile proximale. Aceste variabile se referă la momentele în care copilul este cel mai vulnerabil. În cazul incestului, absența frecventă a mamei din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care copilul este cel mai vulnerabil. În cazul incestului, absența frecventă a mamei din motive de spitalizare sau profesionalizare favorizează trecerea la acțiune, mai ales dacă incestul reprezintă singura sursă de afecțiune. Prezența altor persoane poate împiedica declanșarea actului de maltratare. Dar atunci când copilul rămâne pentru foarte mult timp singur cu un membru masculin al familiei, există întotdeauna un risc. Maltratarea din familie este adesea asociată alcoolismului sau consumului de droguri. În celelalte forme de maltratare, orice eveniment care nu place
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trecerea la acțiune, mai ales dacă incestul reprezintă singura sursă de afecțiune. Prezența altor persoane poate împiedica declanșarea actului de maltratare. Dar atunci când copilul rămâne pentru foarte mult timp singur cu un membru masculin al familiei, există întotdeauna un risc. Maltratarea din familie este adesea asociată alcoolismului sau consumului de droguri. În celelalte forme de maltratare, orice eveniment care nu place părinților sau care pune în pericol puterea lor parentală, precum obținerea unei note proaste la școală, ajungerea acasă la ore
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate împiedica declanșarea actului de maltratare. Dar atunci când copilul rămâne pentru foarte mult timp singur cu un membru masculin al familiei, există întotdeauna un risc. Maltratarea din familie este adesea asociată alcoolismului sau consumului de droguri. În celelalte forme de maltratare, orice eveniment care nu place părinților sau care pune în pericol puterea lor parentală, precum obținerea unei note proaste la școală, ajungerea acasă la ore foarte târzii etc., poate constitui un pretext pentru maltratare. Variabile individuale și contextuale. De multe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de droguri. În celelalte forme de maltratare, orice eveniment care nu place părinților sau care pune în pericol puterea lor parentală, precum obținerea unei note proaste la școală, ajungerea acasă la ore foarte târzii etc., poate constitui un pretext pentru maltratare. Variabile individuale și contextuale. De multe ori părinții care maltratează au fost ei înșiși copii maltratați, crescuți într-u mediu de socializare negativă, supuși maltratărilor fizice, neglijenței sau altor abuzuri. Într-un studiu comparativ privind familiile incestuoase, Madonna, Van Scoyk
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
proaste la școală, ajungerea acasă la ore foarte târzii etc., poate constitui un pretext pentru maltratare. Variabile individuale și contextuale. De multe ori părinții care maltratează au fost ei înșiși copii maltratați, crescuți într-u mediu de socializare negativă, supuși maltratărilor fizice, neglijenței sau altor abuzuri. Într-un studiu comparativ privind familiile incestuoase, Madonna, Van Scoyk și Jones (1991) au constatat absența unor delimitări clare în cadrul acestor familii în care membrii nu aveau roluri bine definite. Pierderea unei ființe dragi, o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
droguri pot duce la instaurarea unei relații traumatizante între copil și familie care să se transforme în violență. Factorii culturali precum educația socioculturală bazată pe dominația tatălui, absența echității și obediența forțată a copiilor pot duce de asemenea la declanșarea maltratării. Stereotipurile sexuale și normele culturale ale masculinității constituie alte cauze ce nu pot fi neglijate. În general, tații incestuoși stabilesc la nivelul familiei sisteme educative patriarhale în care dețin rolul șefului absolut. Acești bărbați se consideră privilegiați în ceea ce privește relațiile sexuale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
privilegiați în ceea ce privește relațiile sexuale. Ei cred că copiii au și ei dorințe sexuale și că nu riscă nimic dacă sunt abuzați. Modelele masculine vehiculate de mijloacele media cât și anumiți factori economici alături de sărăcia culturală sau izolarea culturală pot favoriza maltratarea. Uneori pentru a evita șocul integrării într-o altă cultura, familiile de imigranți adoptă un mod de viață ce transcende normele sociale, deviind în raport cu cultura locală. Care sunt consecințele agresiunilor îndreptate împotriva copiilor? Copiii reacționează diferit la maltratare în funcție de interpretările
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot favoriza maltratarea. Uneori pentru a evita șocul integrării într-o altă cultura, familiile de imigranți adoptă un mod de viață ce transcende normele sociale, deviind în raport cu cultura locală. Care sunt consecințele agresiunilor îndreptate împotriva copiilor? Copiii reacționează diferit la maltratare în funcție de interpretările pe care le dau evenimentelor întâmplate. Maltratarea poate fi considerată o agresiune instrumentală, un mijloc folosit de către părinte în scop educativ. În acest caz, probabilitatea învățării și reproducerii acestui gen de comportament este mult mai ridicată, comportamentul părintelui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
într-o altă cultura, familiile de imigranți adoptă un mod de viață ce transcende normele sociale, deviind în raport cu cultura locală. Care sunt consecințele agresiunilor îndreptate împotriva copiilor? Copiii reacționează diferit la maltratare în funcție de interpretările pe care le dau evenimentelor întâmplate. Maltratarea poate fi considerată o agresiune instrumentală, un mijloc folosit de către părinte în scop educativ. În acest caz, probabilitatea învățării și reproducerii acestui gen de comportament este mult mai ridicată, comportamentul părintelui fiind apreciat ca semn de afecțiune în universul copilului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai puternic cu cât copilul resimte o anumită ostilitate față de părinți. Vinovăția îi conferă copilului speranța de a evita pedeapsa respectând regulile părintești. Această strategie transferă toată responsabilitatea copilului, făcându-l să-și creeze o imagine de sine negativă. Continuarea maltratării astfel justificată de către copil fixează în mintea acestuia o auto-percepție devalorizantă și nu-l împiedică să considere lumea un loc ostil. La adolescență, pedepsele părinților intensifică în mod paradoxal nevoia de comunicare cu părinții abuzivi. Procesele normale de separare de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de sine foarte slabă în raport cu alte categorii de indivizi. Studiile recente demonstrează totuși că băieții agresivi nu sunt diferiți față de ceilalți copii în ceea ce privește perceperea propriilor competențe individuale și sociale. Diferența constă în modul de punere în aplicare a acestor competențe. Maltratarea poate fi resimțită de către copil drept frustrare dacă o interpretează ca pe un mijloc folosit de către părinți pentru a-l împiedica să-și atingă scopurile personale. Formarea unei viziuni negative despre lumea socială este foarte probabilă în acest caz. Folosirea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și evitare ca reacție de adaptare la situație. Frustrarea, definită ca eveniment sau act ce împiedică îndeplinirea sarcinii în curs, sporește, în consecință, tendințele agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii maltratați sunt agresivi cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea părinților la fel precum abuzul psihologic, fiziologic sau sexual contribuie la conturarea unei lumi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
structuri cognitive care justifică și legitimează comportamentul agresiv. Dezvoltarea unor procese socio-cognitive precum percepția celorlalți ca fiind ostili contribuie la învățarea schemelor unor scenarii ostile. Studiile și teoriile recente explică comportamentul agresiv și delicvența în termeni de consecințe socio-cognitive ale maltratării de către părinți. Aceste explicații teoretice au fost verificate prin studiile experimentale efectuate în laborator și prin observațiile directe din teren. Capitolul VIII Pot fi evitate comportamentele agresive ? Prevenție și intervenție Ce putem face pentru a evita un cerc vicios precum
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
crescuți în familii în care ei înșiși, frații și surorile lor sau un alt membru al familiei au fost maltratați fizic (Silver, Dublin și Laurie, 1969). Datele nu arată totuși că a fi martorul sau victima unei agresiuni crește probabilitatea maltratării copilului. Nu se poate de asemenea ști câți copii care nu au fost abuzați au devenit părinți abuzivi și câți dintre copiii abuzați nu au devenit părinți abuzivi. Este totuși logic să credem că copiii abuzați riscă mai mult să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
duce la o dezorganizare a personalității și la formarea ostilității și a agresivității. Părinții care adoptă practici disciplinare negative o fac pentru că de cele mai multe ori nu cunosc alte practici disciplinare. Factorii socio-economici pot cauza de asemenea atitudini de neglijență, de maltratare și de violență din partea părinților. De aceea o metodă de prevenire și de intervenție nu poate fi eficientă decât dacă permite o intervenție precoce, susținută și aplicată la toate nivelurile mediului social în care copilul evoluează. Practicile școlare influențează și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
214 Ipoteza de evitare a emoțiilor negative 42 Î Învățare prin observare (modeling) 69, 134 J Jocuri video 85 Judecată negativă 40 ostilă 40, 146, 167 Judecată morală 188 Justificare 84 L Legitimitate 35, 79, 83, 185, 188, 189 M Maltratare 15, 50, 72-77, 207, 219 Manipulare experimentală 31, 163 socială 26 Mediul înconjurător 38 fizic 9, 38 social 9, 47, 70 Memorie structurată 213 Meta-analiză 22, 24, 28, 64, 173-174 Metafora mersului la cumpărături (shopping) 79 Mijloace media 96 Mișcare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
această perioadă au fost puse în aplicare stratageme pentru a evita reglementarea? Da Nu. Dacă da, care au fost? 5. Toate sancțiunile aplicate sînt prevăzute în regulament? Da Nu. 6. Dacă da, identificați-le pe cele care relevă următoarele situații: maltratări corporale, închiderea într-o celulă întunecoasă, pedepse crude, inumane sau degradante. Descrieți-le. 7. Care este numărul următoarelor sancțiuni pronunțate în cursul anului: regim special, regim de izolare, cartier disciplinar, transferări? 8. Ținerea la izolare exclude orice noțiune de privare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
polemică cu o serie de publicații evreiești precum Fraternitatea, Cumpăna sau Apărătorul. Remarcăm că în ceea ce privește antisemitismul eminescian, opiniile exegeților sunt împărțite, oscilând între catalogare fără apel și nuanțări ale atitudinii adoptate de jurnalist. A declara antisemit pe autorul articolului "În contra maltratării evreilor", publicat în Curierul de Iași, la 29 septembrie 1876, pare, cel puțin la prima vedere, o nedreptate. Fără a escamota afirmațiile extrem de dure pe care jurnalistul le face la adresa evreilor, cărora le reproșează refuzul de a se adapta la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune, barbarie, calomnie, catilinar, colosal, compromis, conduită, decepțiune, denatura, desfigura, dualism, duplicitate, echilibru, eufemistic, febril, flagrant, flotant, funebru, funest, gregar, imoralitate, impetuos, magnificență, maltratare, munificență, odios, onestitate, oportun, predilecție, rapacitate, rudimentar, rutinar, sporadic, stereotipie, stupid, vigilență ș.a. Mare parte dintre neologismele folosite de jurnalist aparțin limbajului politic și ele sunt perfect adaptate sistemului limbii române: a adera, apodictic, atavism, autonomie administrativă, buget, a capitaliza
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]