373 matches
-
numărate. În ultima vreme mă forțez să mă trezesc în zori și să particip la audiență înainte de micul dejun. Am ținut secretă starea mea, însă azi am fost prea slăbită ca să mă ridic. Eunucul meu a venit să mă zorească. Mandarinii și autocrații mă așteaptă în sala de audiențe, stând în genunchii amorțiți. Nu se află aici să discute probleme de stat ce vor apărea după moartea mea, ci pentru a mă presa să numesc ca moștenitor pe unul dintre fiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ziua ceremoniei imperiale trebuie să stau acasă. Odată cu mine au fost aduse și darurile împăratului pentru părinții și frații mei. Tatălui meu i s-a dăruit un set de opt clame pentru pene, care se prind la pălăria imperială a mandarinilor. Fiecare cilindru de porțelan, gol pe dinăuntru, e întrebuințat pentru a prinde o pană de păun și are în capăt un inel pentru a-l fixa de pălărie. Darul i se dă fratelui meu. Mamei i se oferă un ruyi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la Londra - știi că acum ne ocupăm de Von Dutch, iar ea e noua lor purtătoare de cuvânt, nu? - și, ca să vezi! Vrea să mănânce la Sevi În seara asta! De fapt, chiar a insistat. O iau chiar acum de la Mandarin Oriental. Nu știu sigur câți mai sunt cu ea, dar nu pot fi mai mult de șase. O să ajungem acolo În treizeci de minute, poate o oră. Spune-i amicului tău bucătar să facă meniul serii VIP din cap până-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
des id�es sociologiques, 2 vol., Nathan, Paris, 1993. [78]�LEGRAND Monique, Guillaume Jean-Fran�ois, Vrancken Didier, La Sociologie et șes m�tiers, L�Harmattan, Paris, 1995. [79]�MENDRAS Henri, Comment devenir sociologue, ou leș m�moires d�un vieux mandarin, Actes Sud, Paris, 1995. [80]�VALADE Bernard, Introduction aux sciences sociales, PUF, Paris, 1996. [81]�WALLERSTEIN Immanuel, Ouvrir leș sciences sociales, Descartes & Cie, Paris, 1996. tabel sinoptic (41 pagini) 298-338 TABLĂ DE MATERII PARTEA I. �NAINTE DE 1918 Preambul ���������������.......�.. I.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
domolească răsculații. În mod normal, soluția ar fi trebuit să vină de la un guvern puternic, capabil să restabilească autoritatea. Singurul lucru rațional, îi scria Flaubert lui George Sand în aprilie 1871, este următorul: un popor condus de un guvern de mandarini va rămîne veșnic un popor minor". Cum adică? Și Comuna din Paris, cu insolenta ei pretenție de a schimba lumea, cu proclamarea vremurile viitoare ce cîntă clipa în care Franța va fi îngenunchiată, teritoriul ei amputat iar armata învinsă?! Comuna
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
New York. Simon, S. (1972), Values Clarification, Hart Publishing Company, Inc., New York. Simpson, J., Gangestad, S. (1992), „Sociosexuality and romantic partner choice”, în Journal of Personality, 60. Singley, Fr. (1983), „Le second mari”, în Population, februarie. Sontag, S (1994), Inside Marriage, Mandarin, Londra. Spanier, G. (1983), „Married and unmarried cohabitation in United States”, în Journal of Marriage and the Family, 45. Stacey, W., Shupe, A. (1983), The Family Secret, Beacon Press, Boston. Stahl, H. (1974), Teoria și practica investigațiilor sociale, vol. I
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
depune și o șterge. Pentru că ducea lipsă de inspirație, Fio picta ceea ce o interesa: adică pe respectivul sau pe respectiva pe care reușea să-l (să o) păcălească, În diversele sale ipostaze de șantajat. Ideea asta i se pare unui mandarin al lumii artistice pariziene, unul care avea să dea curînd colțul, nu genială, ci de-a dreptul frumoasă. Se hotărăște să o propulseze pe tînără vedetă. Bătrînul e un lup de mare uns cu toate alifiile, capabil să schimbe destine
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Cine stătea să judece situația în amănunt, să releve „excepțiunile”? La distanță de timp, noi o putem face. Cînd a apărut Cu voi..., în Bacău mai trăiau încă doi dintre profesorii lui Bacovia ale căror reputații se păstraseră neștirbite. Doi „mandarini ai vieții provinciale”: Panaite Topliceanu și Lascăr Veniamin. Primul a murit în noaptea de 29 spre 30 iulie 1938, în vîrstă de 84 de ani (se născuse la 18 iulie 1854, în Bîrlad). Presa locală a relatat pe larg despre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
civilizației, tehnicii și gîndirii. Cu toate acestea, în ciuda conflictelor și a războaielor care au străbătut-o, ea a rămas o societate ierarhizată, statornicită și rigidizată de birocrația celestă. Nu au avut loc nici emanciparea clasei negustorești, nici legături între înțelepții mandarini și inovatorii meșteșugari. China a rămas practic împietrită în și prin homeostaza sa sociologică. În schimb, dezechilibrele și antagonismele europene vor genera progrese economice, sociale, tehnice, politice și culturale, care vor provoca la rîndul lor noi dezechilibre și antagonisme creatoare
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
celelalte colțuri ale lumii, apartenența europeană se face simțită din ce în ce mai intens. Această apartenență poate fi percepută dintr-o perspectivă critică, ca atunci cînd filozofii secolului al XVIII-lea raportează brutalitatea și desfrînarea europene la inocența "bunului sălbatic" și la înțelepciunea mandarinului chinez. La rîndul lor, romanticii vor încerca nostalgia comunităților organice din Evul Mediu și a Creștinătății pierdute. În secolul al XIX-lea însă, apartenența la Europa va fi percepută ca fiind din ce în ce mai satisfăcătoare. Către 1800 apare termenul "europenism", care desemnează
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dacă Universul însuși tinde spre dispersie, recontracție, reînceput, neant... Europa a devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări ivite din cultura sa... Inventarea intelectualului Spre deosebire de Preoții-Magi ai anticelor societăți teocratice și de castele orînduite ierarhic ale Mandarinilor chinezi, Europa modernă a produs o categorie instabilă și relativ dezrădăcinată de oameni de cultură, care se vor numi filozofi în secolul al XVIII-lea și intelectuali în secolul XX. Acești oameni de cultură sînt într-un anumit sens urmașii
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
într-un mod aproape etnografic. Mai mult decît atît: prin intermediul "bunului sălbatic" mitico-real, cultura unei Europe aflate în mișcare și-a pus, ca într-o imagine pe negativ, problema îndepărtării sale de o artă naturală de a trăi. Prin intermediul "înțeleptului mandarin" mitico-real, ea și-a pus problema unei înțelepciuni care devenise impracticabilă într-o istorie care devenise clocotitoare. Apoi romantismul a exprimat nevoile difuze, imense, inexprimabile ale sufletului în interiorul unei civilizații sortite preciziei tehnice și calculului. Astăzi, artele de a trăi
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
rău". Războiul cu Maiorescu va fi însă mult mai îndelungat. Încă de la începuturile sale literare (Ghimpele 1874), Caragiale publică o Cronică fantastică unde evocă Cetatea Tîmpitopole și pagoda "unde se regulează afacerile privitoare la brahmani", mai mare peste toți fiind "Mandarinul Ti-Li mare învățat, care odinioară a fost trimis prin institute cu însărcinarea exclusivă de-a strîmba picioarele chinezilor de mici."; cetatea e Bucureștiul iar mandarinul Titu Maiorescu; cinci ani mai tîrziu, la publicarea primei sale piese în Convorbiri literare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și pagoda "unde se regulează afacerile privitoare la brahmani", mai mare peste toți fiind "Mandarinul Ti-Li mare învățat, care odinioară a fost trimis prin institute cu însărcinarea exclusivă de-a strîmba picioarele chinezilor de mici."; cetatea e Bucureștiul iar mandarinul Titu Maiorescu; cinci ani mai tîrziu, la publicarea primei sale piese în Convorbiri literare, Caragiale încredințează mandarinului dedicația: "D. Titu Maiorescu este cu adînc respect rugat să primească dedicarea acestei încercări literare, ca un semn de recunoștință și devotament ce
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mare învățat, care odinioară a fost trimis prin institute cu însărcinarea exclusivă de-a strîmba picioarele chinezilor de mici."; cetatea e Bucureștiul iar mandarinul Titu Maiorescu; cinci ani mai tîrziu, la publicarea primei sale piese în Convorbiri literare, Caragiale încredințează mandarinului dedicația: "D. Titu Maiorescu este cu adînc respect rugat să primească dedicarea acestei încercări literare, ca un semn de recunoștință și devotament ce-i poartă autorul ei" în consonanță cu aprecierea unui contemporan care vedea în Caragiale "un tînăr autor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Haham-bașa, Zăuc-aga, Hogea-Cafc, Calpuz-efendi, Gianabet-Edin, Gugum-efendi iar printre miniștri se numără Bocluc-aga și Hatîr Plocon. În Cronica fantastică, Caragiale ne invită în cetatea Tîmpitopole (București) la 2000 de ani după cucerirea acesteia de către chinezi cînd mai mare peste toți este Mandarinul Ti-Li (Maiorescu) iar guvernator general Sik-Tir; într-o altă Cronică (1876), Bucureștiul devine Buchara, capitala Turkestanului, primar fiind Gogù-manò (Gheorghe Manu). Nu ezită Ion Luca Caragiale să exploateze inclusive cacofonia (în statutele Societății "Românii verzi" stă scris că membrele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Marii maeștri, sunt cei care ilustrează un domeniu al medicinei, cei care creează o specialitate, școli medicale, sunt înconjurați de colaboratori formați de ei și de elevi-discipoli. Aceștia sunt cei pe care L. Daudet, în Devant la douleur, îi numește Mandarinii sau „somități medicale” recunoscuți ca atare și intangibili. Valori incontestabile și creatori de școli medicale, deschizători de drumuri în știință, ei au totuși trăsături caracteriale de tip dominat-demonstrativ-megalomaniac. f) Specialiștii marginalizați, sunt cei care nu au contacte directe cu bolnavi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Noe, pref. edit., București, 1991, Secretul Anei Florentin, pref. edit., București, 1992; Vasile Alecsandri, Poezii. Despot Vodă, București, 1995; Tudor Vianu, Scriitori clasici români, pref. edit., București, 1998; I.L. Caragiale, Momente și schițe, pref. edit., București, 2000; Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah, pref. edit., București, 2000; Ion Pillat, Perpessicius, Antologia poeților de azi, I-II, pref. Cornelia Pillat, București, 2000; G. Coșbuc, Poezii, pref. Ion Dodu Bălan, București, 2002; Întâlniri la masa umbrelor, București, 2003. Repere bibliografice: Mihai Drăgan, Despre unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
Ceylanul, mândra insulă din rai, Și revin cu fericire pe al țării dulce plai! Alecsandri a presimțit parnasianismul (și nu s-ar putea ști în ce măsură l-a cunoscut), mergând instinctiv în sensul contemporanilor lui Gautier și Ménard. Impasibilitatea asiată a mandarinilor printre lacuri placide și plante exotice l-a încîntat (recunoștea și acolo euforia indolenței), și pastelele sale chineze, delicate ca niște desene pe porcelană, sunt surprinzătoare: Mandarinu-n haine scumpe de mătasă vișinie, Cu frumoase flori de aur și cu nasturi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Turnuri nalte și pagode unde cântă vechiul bonz, Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz. Deși poetul nu se poate abține de a nu lega o mică intrigă amoroasă, absolut puerilă, între un mandarin și o mandarină, încheierea e de o fineță caligrafică neîntrecută: Dar el stă în trândăvie pe-un dragon de porcelană, La minunile frumoase ce-i zâmbesc, nesimțitor, Soarbe ceaiul aromatic din o tasă diafană Și cu drag se uită-n
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cale de acces spre un univers exotic. Poezia se deschide, atunci, spre Bosforul În care se leagănă molatic delfinii, spre Veneția cu decorurile fastuoase și senzuale. Poezia Îmbrățișează și legendele iberice, un Pastel chinezesc și un poem În stil parnasian (Mandarinul) evocă eleganța și smalțurile Extremului Orient. Proza (Călătorie În Africa) relatează despre o lume total inedită pentru cititorul român. CÎteva imagini, golite de materie, trec și În poezie. Reveria le purifică și abstractizează. Obiectul poetic romantic se manifestă cu precădere
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
etc. Tendința lui Alecsandri este de a Încremeni Într-un tablou asemenea sublimități. Natura este, În orice caz, valorificată prin capacitatea ei de a produce peisaje grandioase (un grandios, repet, măsurat, un sublim care să nu pericliteze statutul obiectului!). În Mandarinul ochiul se plimbă, fermecat, de la podoabele costumului la turnurile hieratice ale pagodei. Obiectele excelează În genul lor: sînt transparente dacă originea lor e minerală, Înalte, mărețe și sprintene (există la Alecsandri o obsesivă teamă a sprintenului, descoperită chiar și În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Avram Adelstein, Iosif Balter, Bercu Bernstein, Gutman Avram, Ștrul Mendelovici, Naftalis Marcu, Nanu M. Isac, Leon Raisel - cât și magazinele armenești „Frații Calustian” sau „Frații Atamian”, în care se comercializau diferite sortimente de cafea - „Moca”, „Seilon”, „Martinica”, „Santos” - și ceaiurile „Mandarin”. Una dintre problemele cu care s-a confruntat Camera de Comerț și Industrie Bacău (1919) pe parcursul întregii perioade interbelice a fost legată de gestionarea frecventelor cazuri de nerespectare a prevederilor legii din 14 aprilie 1910 privind repaosul obligatoriu din zilele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
curent împotriva "relelor" politice, rezultate din noua stare de lucruri. Să se observe bine: un curent împotriva relelor politice, și nu economice! Teoretizarea cea mai conștientă a acestui curent s-a numit junimism. La acest curent s-au alipit câțiva mandarini ai păturii intelectuale, câțiva aristocrați ai profesiunilor liberale, dintre care cel mai însemnat a fost dl Maiorescu. Dacă dl P. P. Carp a fost reprezentantul boierimii conservatoare, dl Maiorescu, al doilea corifeu al "Junimii", a fost reprezentantul mandarinatului intelectual. Iar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că s? le adapteze na? ionalismului s? u cultural. �n 1890 (la nou? sprezece ani), Iorga scria: Artistul ? i publicul. El sus? inea c? autorii contemporani trebuie s? fac? unele concesii din moment ce scriau pentru un public larg ? i nu numai pentru �mandarinii literări r? ț? citori�. Cu toate acestea, conceptele ? i gustul scriitorului s�nt superioare celor ale publicului. El nu trebuie s? permit? manipularea artei sale de c? tre acesta, ci s? �n? eleag? func? ia social? a artei sale78. Iorga consideră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]