352 matches
-
funcționat timp de șapte ani până în 1821, în funcție de disponibilitatea mangalului furnalul a funcționat alternativ cu furnalul de la Toplița. Lipsa de mangal într-o perioadă de șapte ani a determinat o producție medie anuală de doar 638,7 tone. Lipsa de mangal a fost cauzată și de funcționarea continuă a cuptoarelor țărănești care pe lângă furnalele de la Toplița și Govăjdia consumau foarte mult mangan. Din documentele dintre anii 1813 și 1818 reies avantajele industriale pe care le prezenta furnalul, respectiv din furnal se
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
furnalele de la Toplița și Govăjdia consumau foarte mult mangan. Din documentele dintre anii 1813 și 1818 reies avantajele industriale pe care le prezenta furnalul, respectiv din furnal se puteau obține rezultate mult mai bune decât din cuptoarele țărănești și calitatea mangalului prelucrat și a minereului pregătit pentru topire nu a fost corespunzătoare. Pe baza documentelor reiese că s-a folosit limonită cu un conținut mai redus de calcar și silicat (H4SiO4) și cu un conținut de câteva procente de peroxid de
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
cea mai bună calitate. Minereul provenit din Ghelari respectiv exploatările miniere de pe suprafața mai conținea și ceva urme de cupru și în plus din cauza calității și a fragilității minereului nu necesita coacere, iar conținutul de fier a fost de 40-42%. Mangalul tare de cea mai bună calitate a fost obținut din lemn de fag care au fost recoltați din împrejurimile Govăjdiei. În ciuda acestor avantaje furnalul de la Govăjdia a prezentat rezultate mai proaste decât furnalul de la Toplița din cauza unor erori de proiectare
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
uzinelor de fier și să se decidă care uzină ar fi mai avantajos să beneficeze de renovare. În ședință s-au stabilit avantajele și dezavantajele celor două locații, au ajuns la concluzia că s-a redus considerabil cantitatea lemnului pentru mangal din zona Topliței și astfel era nevoie să se transporte lemn din pădurile aferente Hunedoarei. În schimb, transportul spre Govăjdia a lemnului pentru mangal și a minereului de fier era mai ușoară și mai avantajoasă decât spre Toplița. Astfel conducerea
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
dezavantajele celor două locații, au ajuns la concluzia că s-a redus considerabil cantitatea lemnului pentru mangal din zona Topliței și astfel era nevoie să se transporte lemn din pădurile aferente Hunedoarei. În schimb, transportul spre Govăjdia a lemnului pentru mangal și a minereului de fier era mai ușoară și mai avantajoasă decât spre Toplița. Astfel conducerea a votat în unanimitate pentru renovarea uzinei de la Govăjdia. După rezultatul ședinței Tezauriatul a dispus administrației sub dispoziția cu numărul 3236 din anul 1837
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
din nou pe 25 Noiembrie 1838. Îmbunătățirile implementate și renovarea furnalului de către proprietarul atelierelor de fierărit, s-au dovedit a fi benefice astfel cheltuielile de exploatare au scăzut de la 63,3 creițari la 55,5 creițari, dar din cauza lipsei de mangal furnalul a funcționat doar 7 luni astfel furnalul a fost oprit la sfârșitul lui Iunie 1839. Suflanta radială a funcționat bine și nu avea nevoie de reparații pe întreaga durată al campaniei de exploatare. În 1838 la uzina de la Govăjdia
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
1738 din 10 August 1840, ca să se monteze pentru secția de cubilouri un sistem de preîncălzire tip "Gabrolli", astfel pe lângă suflarea aerului preîncălzit să crească cantitatea de fontă prelucrată rezultând o producție de fontă mai mare și reducerea consumului de mangal. Aplicarea preîncălzitorului la secția de cubilouri s-a dovedit rentabil peste așteptări și a rămas funcțional până în anul 1886 după ce s-a dezafectat secția de cubilouri. Tezauriatul a aprobat recomandarea administrației pentru producția de oale din fontă, prin dispoziția nr.
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
dovedit prea grele, pereții vaselor erau groși cu suprafața prea dură pentru a fi smălțuite, din cauza calității nisipului folosit pentru matrițe. Din cauza lipsei nisipului de calitate pentru matrițat din zona Govăjdiei, inspectoratul a recomandat folosirea prafului de grafit sau de mangal amestecat cu făină de zgură în nisipul de matrițe. Din cauza vâscozității fontei produse la Govăjdia nici ulterior nu s-a reușit rentabilizarea producției de vase pentru gătit, astfel după scurt timp s-a renunțat la producția de vase, iar amenajarea
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
acolo până în anul 1879, după ce a fost dezafectat. Între anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de pudlat cu gazele rezultate din furnal. Baza secției pentru prăjirea minereului se află la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat pe trei picioare construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat pe trei picioare construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale ferată de rostogolurile de minereu și de silozurile pentru mangal; mulțumită lui László și Barton în 1841, s-a construit prima cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o lungime de 240,40m la un cost de 448 Forinți și 42 Creițari. Calea ferată pornea de la
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o lungime de 240,40m la un cost de 448 Forinți și 42 Creițari. Calea ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
la un cost de 448 Forinți și 42 Creițari. Calea ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
lui 1843. La începutul lui 1843, Tezauriatul a dispus transferul de 5,09-5,66m³ cocs de Valea Jiului de la Toplița la Govăjdia pentru a experimenta în cubilouri. Aceste experimente au avut loc dar rezultatele erau sub așteptări, astfel utilizarea cocsului în loc de mangal la cubilouri a avut loc abia în a doua jumătate din anii 1870, și asta pentru o perioadă scurtă: Cheltuielile de exploatare din campania anlului 1848 au fost: Pe lângă volumul de 28,35 m3/min. al aerului suflat în furnal
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
s-a dovedit a fi ineficient pentru asigurarea uzinei cu minereu, așa au decis construcția celui de al doilea sistem de funiculare paralel cu cel existent între Hunedoara și Ghelari. Privind greutățile și costurile ridicate pe care le pezenta transportul mangalului și minereului de fier spre două direcții, spre furnalele de la Hunedoara și la furnalul de la Govăjdia, în anul 1897 s-a hotărât schimbarea radicală a sistemului de transport. Așa s-a construit „” unde la stația finală din Retișoara ajunge minereul
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
căii ferate miniere ardelene se ramificau și spre secția pentru prăjirea minereului unde se golea minereul în silozurile respective. Tot aici se golea și calcarul. Calea ferată din stație a fost legată cu ajutorul unui pod metalic și de depozitul pentru mangal unde se împingeau și se goleau vagoneții sosiți cu mangal. Pentru transportul minereului pe cale ferată normală s-a construit și o stație pentru transferul minereului din vagoneții pe ecartament îngust în vagoane pe ecartament normal. Această cale ferată minieră cu
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
prăjirea minereului unde se golea minereul în silozurile respective. Tot aici se golea și calcarul. Calea ferată din stație a fost legată cu ajutorul unui pod metalic și de depozitul pentru mangal unde se împingeau și se goleau vagoneții sosiți cu mangal. Pentru transportul minereului pe cale ferată normală s-a construit și o stație pentru transferul minereului din vagoneții pe ecartament îngust în vagoane pe ecartament normal. Această cale ferată minieră cu specific exclusiv montan, cu înclinație mare, dotat cu trei tunele
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
Beckenham, dar casa pare abandonată. Intrând în casă pe un geam, Holmes aude gemete venind de la etaj, intră în fugă în cameră și îi descoperă pe Melas și Paul Kratides legați și intoxicați cu gazul degajat de o lampă cu mangal. Melas este salvat, dar Watson descoperă imediat că Paul Kratides, deja foarte slăbit, nu a supraviețuit lipsei de oxigen. Epilogul povestirii confirmă ipoteza lui Watson. Omul care răspunsese la anunțul dat de Mycroft confirmă scenariul imaginat de doctor, aducând unele
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
de cancer pulmonar cu 14 %. Se estimează că poluarea aerului atmosferic este responsabilă de 1-2 % din numărul de cancere pulmonare. Probele empirice confirmă o creștere a riscului de cancer pulmonar provocat de poluarea aerului din interior asociată cu arderea lemnului, mangalului, tizicului sau resturilor vegetale, pentru gătit și încălzire. Femeile care sunt expuse fumului de cărbune din interior prezintă un risc de două ori mai ridicat, iar un număr de produse derivate din arderea biomasei sunt cunoscute sau suspectate a fi
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
înainte de Hristos, și în vest la începutul evului mediu (secolele XI, XII, XIII). Erau răspândite în jurul regiunii Namur din Wallonia (Belgia) la sfârșitul secolului XV, fiind introduse în Anglia în anul 1491. Combustibilul folosit în aceste furnale a fost exclusiv mangalul. Înlocuirea cu succes al mangalului cu cocs este datorat lui Abraham Darby în anul 1709. Eficiența acestui proces a fost îmbunătățit în continuare prin preîncălzirea aerului suflat, patentat de James Beaumont Neilson în anul 1828. Furnalul este diferit de cuptorul
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
la începutul evului mediu (secolele XI, XII, XIII). Erau răspândite în jurul regiunii Namur din Wallonia (Belgia) la sfârșitul secolului XV, fiind introduse în Anglia în anul 1491. Combustibilul folosit în aceste furnale a fost exclusiv mangalul. Înlocuirea cu succes al mangalului cu cocs este datorat lui Abraham Darby în anul 1709. Eficiența acestui proces a fost îmbunătățit în continuare prin preîncălzirea aerului suflat, patentat de James Beaumont Neilson în anul 1828. Furnalul este diferit de cuptorul pentru producția lupelor de fier
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
fierul a avut un rol important pentru succesul militar pe timpul statului Qin care a unificat China în anul 221 înainte de Hristos. Pe la secolul XI, industria siderurgică chineză din dinastia Song a făcut o schimbare semnificativă de resurse, de la folosința de mangal la folosirea cărbunelui bituminos la turnarea fontei și oțelului, astfel salvând mii de acrii de pădure de la tăiere. Astea s-au petrecut în secolul IV după Hristos. În afară de China, nu există mențiuni asupra folosinței furnalelor. În schimb fierul a fost
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
lupelor de fier de către cultura Nok din Africa pe la anul 500 înainte de Hristos. Cele mai vechi urme de fierărit în cuptoarele pentru producerea lupelor de fier se găsesc în Africa de Est unde s-au găsit bucăți de fontă și mangal în Nubia și Axum, care datează până la 1000-500 înainte de Hristos. În special în Meroe, se știe de existența furnalelor străvechi, care producea scule metalice pentru Nubieni/Kushiți și produceau fier în surplus pentru economie.
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
este carbon pur, au fost realizate multe încercări de a tranforma diferite varietăți ieftine de carbon în diamant. Primele succese au fost raportate de către James Ballantyne Hannay în 1879 și Ferdinand Frédéric Henri Moissan în 1893. Metoda lor implica încălzirea mangalului până la 3500 °C cu fier în interiorul unui creuzet de carbon într-un cuptor. Întrucât Hannay a folosit o țeavă încălzită direct în flacără, Moissan a practicat metoda sa recent descoperită , cuptorul electric cu arc, în care un arc electric era
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
naivi să facă plasamente financiare într-o întreprindere englezească inexistentă și apoi în 1912, fiind urmărit de creditori, i-a convins pe membrii familiei (bunica, tatăl, mama, cinci frați și două surori) să se sinucidă în grup prin asfixierea cu mangal în podul casei închiriate din str. Popa Rusu nr. 38. El și cu un frate pe nume Iorgu au pretextat că se duc să se împuște în grădina Cișmigiu, dar s-au sustras de la săvârșirea acestui act. Această dramă a
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
mai mici, o încăpere pentru încălțăminte și vizavi de camera de oaspeți se afla o alta, unde erau așezate diferite pipe și narghilele, iar lângă ușă existau și câteva etajere pentru a ține turbanele. O cameră avea în mijloc un mangal (vas cu cenușă și jeratic pentru fumători), iar pe pereți erau atârnate un orologiu, un covor și rame cu inscripții sacre sau aforisme. Turcii osmanlı, asemenea japonezilor și chinezilor nu aveau camere separate pentru dormit și pentru a lua masa
Locuințe tradiționale turcești () [Corola-website/Science/331923_a_333252]