334 matches
-
Roma în Europa. Această răspândire în aria geografică mediteraneană a favorizat posibilitatea transmiterii mesajului creștin atât în limba greacă, cât și în cea latină. În primele trei secole ale erei creștine, în pofida apariției crizelor interne (pe teme doctrinare: gnosticismul, marcionismul, maniheismul, docetismul, nestorianismul, montanismul, pelagianismul ș.a.), crize care au dus la apariția unor Biserici cu caracter autonom, creștinismul a continuat răspândirea sa atât în Imperiul Roman, cât și în afara lui. Această răspândire n-a fost oprită nici măcar de persecuțiile dezlănțuite de
Creștinismul în Europa () [Corola-website/Science/329689_a_331018]
-
înglobează tradiții islamice șiite, elemente de panteism, dar și credințe specifice anumitor zone rurale anatoliene. Pe lângă credințele și practicile specifice ordinelor șūfī, se regăsesc o serie de elemente preislamice introduse de populațiile turcice influențate de diverse sisteme religioase precum șamanismul, maniheismul, budhhismul, creștinismul. În zona Balcanilor, doctrina ordinului prezintă concepții nestoriene și neoplatoniste. Unele grupuri Bektași promovau o formă foarte asemănătoare șiismului duodeciman, în special, începând cu secolul XVI, când se impune, în est, dinastia safavidă. Astfel Bektașī-i sunt adepți ai
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
datorită experienței lor de viață. În acest context apare cultul Ceddü âlâ ( creatorul tribului). Aksakal (Barbă albă) care s-a aflat în fruntea tribului până la începutul secolului al XIX -lea este de fapt Ceddü âlâ. Șamanismul a fost înlocuit de către maniheism. Maniheismul provine de la Mani, cel ce a creat această religie și care a fost născut și a crescut în Mesopotamia. Această credință este o combinație între budism, religiile creștine și concepțiile gnostice. Încă din timpul lui Mani au fost înființate
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
experienței lor de viață. În acest context apare cultul Ceddü âlâ ( creatorul tribului). Aksakal (Barbă albă) care s-a aflat în fruntea tribului până la începutul secolului al XIX -lea este de fapt Ceddü âlâ. Șamanismul a fost înlocuit de către maniheism. Maniheismul provine de la Mani, cel ce a creat această religie și care a fost născut și a crescut în Mesopotamia. Această credință este o combinație între budism, religiile creștine și concepțiile gnostice. Încă din timpul lui Mani au fost înființate mânăstiri
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
mulți adepți din regiunile Africii de nord și ale Asiei până în China. Religia maniheistă are ca fundament principiul polilor opuși: frumosul și urâtul, binele și răul, ziua și noaptea, lumina și întunericul, sufletul și materia. Doar poporul uigur a adoptat maniheismul în anul 762 ca religie oficială de stat. În celelalte regiuni turcice această religie era interzisă, iar adepții săi erau omorâți de către nestorieni. Spiritul războinic al triburilor a fost atenuat după cum a prezis și Tonyuk (sfetnic al hanului iugur) ca
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
învins foarte ușor pe uiguri, care s-au văzut nevoiți să imigreze spre Tarîm (845). Un mic stat avea să se formeze din iugurii din localitățile Hann, Hociu și Bișbalîk, care se aflau în partea de nord a drumului mătăsii. Maniheismul le-a permis unor vechi triburi, ce rătăceau în zonele de stepă să treacă la o viață sedentară și să înființeze orașe. Călugării maniheiști au tradus în limba turcă o serie de cărți ce se raportau la religiile maniheiste, budiste
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
punctul de vedere al specialiștilor, este aceea că motivul cel mai probabil al evoluției acestor organizații a fost apariția unor mișcări sectare cu o filosofie revoluționară de egalitarism social, bazate pe un sincretism cu elemente preislamice, în special din Neoplatonism, Maniheism și Mazdeism. Aceste organizații secrete s-au ridicat împotriva islamului sunit al castei dominante care reprezenta statul, sunismul fiind la vremea respectivă marca distinctivă a aristocrației arabe cuceritoare, de vreme ce masele erau orientate către o formă de islam șiit popular. Mișcarea
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
chineze Zhēnyán în Japonia. Pe lângă budism, ce a fost principala țintă a acestei persecuți, și alte religii au fost persecutate. Defapt, toate religiile străine, cu excepția taoismului și confucianismului, singurele de origine chineză, au fost persecutate. Printre acestea se numără zoroastrismul, maniheismul și creștinismul nestorian, aceste din urmă fiind considerate forme eretice ale budismului. Cu toate acestea, religia islamică nu a fost persecutată, deoarece musulmanii erau interesați de comerț, nu de convertirea unor noi adepți.
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
După ce este consacrat de Constantin cel Mare ca religie de stat, creștinismul se răspândește în întreaga lume greco-romană și va influența și ideologia social-politică a perioadelor următoare. Opoziția maselor față de ideologia catolică se va manifesta prin curente ca: misticismul, gnosticismul, maniheismul, donatismul, pelagismul etc. Prin lucrările sale ("Confesiunile", "Despre trinitate", "Despre împărăția cerească" ș.a.), Augustin a marcat în mod definitiv gândirea creștină europeană. Concepția sa despre lume are un caracter fideist. Astfel, statul nu ar fi o necesitate naturală, apariția sa
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]