695 matches
-
expansiune a comerțului, a descoperirilor și a cuceririlor"61. Epoca este și una a expansiunii tehnicii, a tehnologiilor de prelucrare a metalelor, a folosinței metalelor în tot mai multe activități economice, se dezvoltă industria textilelor, cresc în mărime și importanță manufacturile. Descoperirea Americii și-a avut rolul său în dezvoltarea Europei. Vorbim aici nu numai despre valoarea geografică și științifică a acestei descoperiri, dar și despre apariția unui nou spirit, a unei noi tendințe în dezvoltare, a unui nou impuls generat
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din America. ,,Aurul și argintul american inundă Europa și pătrunde ca un element dizolvant în toate golurile, fisurile și porii societății feudale. Producția meșteșugărească devine insuficientă pentru nevoile crescânde în industriile principale ale statelor mai înaintate. Ea este înlocuită cu manufactura"77. Au mai fost și alte efecte ale fenomenului de creștere cantitativă a metalelor prețioase, cum ar fi o creștere importantă a prețurilor, Occidentul finalului de Ev Mediu descoperind treptat posibilitățile de impulsionare a producției prin creșterea cantității de bani
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de impulsionare a producției prin creșterea cantității de bani. Este vorba despre folosința inflației monedei metalice în favoarea creșterii economice. Expansiunea uriașă a rezervei monetare a dus la încurajarea comerțului, dar și la transformarea micii producții de atelier în producție de manufactură și apoi, mai târziu, în producție de fabrică 78. Capitolul 5 Capitalismul - o unică sinteză Înțelegem prin cultură totalitatea acumulărilor de ordin spiritual de care dispune o populație la un moment dat, iar prin civilizație totalitatea acumulărilor de ordin material
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
114-115. 23 Ibidem, pp. 114-115. 24 Karl Marx, Friedrich Engels, Ideologia germană, ESPLP, București, 1956, p. 48. 25 Ibidem, p. 48. 26 Adam Smith consideră că întreaga istorie a Europei Occidentale, de după căderea Imperiului Roman "a fost mai favorabilă meseriilor, manufacturilor și comerțului - activitate a orașelor - decât agriculturii, activitate a satelor". Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 4. 27 Vezi și Max Weber, Orașul, Editura ALL, București, 2013, sau studiul lui Iancu Filipescu, Orașul în gândirea weberiană, www
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dat o grea lovitură proprietății feudale funciare și muncitorilor. (...) Prin colonizarea noilor țări descoperite, lupta comercială dintre națiuni a fost din nou alimentată și în consecință a luat amploare mai mare și a devenit mai înverșunată. Extinderea comerțului și a manufacturii a grăbit acumularea capitalului mobil, pe când în bresle, care nu au primit nici un stimulent pentru sporirea producției, capitalul natural a rămas stabil sau chiar diminuat. Comerțul și manufactura au creat marea burghezie, iar în bresle s-a concentrat mica burghezie
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
amploare mai mare și a devenit mai înverșunată. Extinderea comerțului și a manufacturii a grăbit acumularea capitalului mobil, pe când în bresle, care nu au primit nici un stimulent pentru sporirea producției, capitalul natural a rămas stabil sau chiar diminuat. Comerțul și manufactura au creat marea burghezie, iar în bresle s-a concentrat mica burghezie care acum nu mai domina în orașe ca înainte, ci dimpotrivă trebuia să se supună dominației noilor negustori și manufacturieri". Karl Marx, Friedrich Engels, Ideologia germană, ESPLP, București
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
străine decât în unul sau două din porturile sale, nu poate tranzacționa la fel de mult pe cât ar putea-o face dacă ar avea alte legi și instituții. Un comerț extern mai extins nu ar putea face decât să sporească mai mult manufacturile Chinei și să ajute considerabil forțele de producție din industria manufacturieră. Cu o navigație mai bună, chinezii ar învăța în mod natural meșteșugul de a folosi și a construi ei înșiși toate acele mașini folosite în alte țări, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
descoperiri (este vorba despre descoperirile geografice n.n.) a fost ridicarea sistemului mercantilist la un grad de splendoare și strălucire pe care altminteri nu le-ar fi atins niciodată. Ținta acestui sistem este de a îmbogății națiunile care prin comerț și manufacturi, mai mult decât prin culturi agricole și ameliorațiuni agricole, mai mult decât prin activitatea orașelor decât a satelor". Avuția Națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol .II, p. 99. 146 Jacques Le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
plan economic a diferitelor invenții și cuceriri tehnologice (revoluția industrială), care au dus la creșterea productivității muncii, creștere economică, extinderea comerțului, industrializare și creștere în complexitate a societății (începe să se producă „diferențierea structurală” definită de N.J. Smelser). Configurarea noilor manufacturi și industrii a generat procesul specializării funcționale și al diviziunii sociale a muncii, ceea ce a dus la dezvoltarea educației sub multiple forme. Rolul tradițional al familiei se schimbă, se produce o externalizare a funcțiilor gospodăriei/familiei/locuinței (în special pe
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cluburi de partide politice (Partidul Țărănesc și Partidul Conservator), sedii de bănci (Banca Comerțului Moldovei), tipografii, librării, redacții de ziare, cinematografe (Trianon și Roxy), grădini de vară, agenții teatrale, florării, cofetării, restaurante, magazine (parfumerie, instrumente muzicale, covoare și țesături românești, manufactură, aparate de radio și articole electrice , bijuterii), prestări servicii (ateliere foto, croitorie, saloane de coafor, birouri de copiat acte), hoteluri. Actualmente, prea puține locuri și repere mai contribuie la realizarea imaginii unitare și complexe de altădată (traseul străzii Lăpușneanu este
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
ZANNE, Iuliu A. (11.VII.1855, Brusa, Turcia - 14.II.1924, București), folclorist. Este fiul lui Alexandru Zanne, publicist și traducător. A absolvit Liceul „Louis le Grand” și Școala Centrală de Arte și Manufacturi din Paris, obținând diploma în 1880. Întors în țară, va fi inginer de căi ferate la Serviciul de poduri și șosele (1880-1887, 1890-1899) și subdirector la Serviciul tehnic al Primăriei București (1887-1888). A colaborat la „Literatură și artă română”. Opera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
deja la începutul secolului al XVIII-lea prin pantograf, apoi prin silueta decupată cu fizionotrasorul, aparat de gravat profiluri care făcea furori sub Revoluție, apoi portretul-miniatură, artizanal, expeditiv, care rămâne în vogă până pe la 1850. Dar încă era vorba de manufactură, nu de mașinism. Imaginea argintică, apare odată cu calea ferată, autorizarea camerelor sindicale și magazinul universal. În partea stângă, este primită destul de bine de liberali. Vom vedea curând frumoasele stampe pe care nu le găseam decât în saloanele amatorilor bogați împodobind
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
zis jurnalist (de teapa lui J.Z.) a descoperit că, deoarece fruntariile se modificau aproape lună de lună, administrația (dar și școlile) aveau mereu nevoie de noi hărți. Cărora le-a crescut prețul cu cel puțin 79% în acei ani. Manufactura hărților era deținută de doi frați total anonimi, unul locuind în Republica Democratică Vandana, celălalt în Republica Umanistă Vandana. Ceea ce i-a atras atenția ticălosului jurnalist a fost că acei doi frați au trăit până nu de mult în două
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
trăit până nu de mult în două case vecine din același stat, dar că acolo a fost singurul loc unde, în loc să se reunească vechile comunități, au fost despărțite. Pe urmă, același jurnalist de investigație a aflat că ambi proprietari ai manufacturii hărților nu erau decât oamenii de paie ai Președinților republicilor surori. Păi, altfel cum ar fi primit ei monopolul asupra tipăririi hărților printr-o Ordonanță de Urgență emisă simultan (!) în cele două țări? Cum? De data asta, populația chiar s-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
jos: concurența în branșă era atât de mare încât pentru puterea sa financiară de început nu exista nici o șansă de supraviețuire. Dar, vandan adevărat, Joseph Spilburn a amușinat atmosfera și a găsit o altă oportunitate, unde aerul era încă rarefiat: manufactura de hărți. După cum se știe, viața în ziua de azi este extrem de instabilă, așa că hotarele se modifică mereu. Iar 24 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), când a apărut frumosul gard cu sârmă electrificată ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
săptămână mai apărea câte o decizie definitivă și irevocabilă, agreată de cele două Curți Supreme și astfel granițele istorice erau modificate. Nu foarte mult, dar modificate. Drept urmare, la toate organismele guvernamentale, în instituții, în școli etc. trebuiau afișate noi hărți. Manufactura Hărților Spilburn a înflorit. (Cine nu știe astăzi ce reprezintă MHS?) În săptămânile puține în care nu se modifică hotarele istorice ale celor două republici surori, nu există să nu se schimbe hotarele pe alte meridiane. Lumea este mare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Nivelul literar al producției lui Ș. nu va crește în scrierile ulterioare. Autorul se va încerca, fără ecou, și în literatura non-SF: divertismentul aventurilor pentru adolescenți (Misiune specială, I-II, 1966) sau romanul mainstream (Viața începe la Milogu, 1980). Complementar manufacturii SF, Ș. a fost și un prolific autor de literatură de popularizare tehnico-științifică și istorică, semnând în această calitate lucrări precum Vecina noastră, Luna (1957), Adevărul despre năluciri (1961), Focul viu. Pagini din istoria invențiilor și a descoperirilor românești, lucrare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
a procura mână de lucru suplimentară, ducând la constituirea unei sclavii "civile" alături de cea asigurată prin războaie sau comerț; în perioada feudală se înmulțesc brusc pedepsele corporale, corpul fiind în majoritatea cazurilor singurul bun accesibil; casa de corecție, munca silnică, manufactura penală, apar o dată cu dezvoltarea economiei de piață. În secolul al XIX-lea, sistemul industrial necesita o piață liberă a mâinii de lucru, prin urmare scade importanța muncii silnice și își face apariția o detenție cu scop corectiv 166. Împotriva teoriei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
inginer de control al regiunii petrolifere Câmpina, subinspector CFR, inspector al navigației fluviale, apoi, trecând după primul război mondial în Transilvania, devine primul director român al fabricilor de tutun din Cluj și Sfântu Gheorghe. Aflat în 1922 la Timișoara, conduce Manufactura de Tutun, fiind în același timp profesor la Institutul Politehnic. Din 1939 este transferat pe postul de inspector general tehnic la Casa Autonomă a Monopolurilor din București, din cadrul Ministerului de Finanțe, unde rămâne până se pensionează (1946). Se afirmă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
kölni "apă de colonie" < engl. cologne [water], rom. [apă de] colonie, magh. kölni[viz] "idem", calchiate după fr. eau de Cologne și germ. Kölnischwasser "idem" (magh. viz, germ. Wasser, engl. water, fr. eau "apă"); fr. gobelin "tapiserie artistică provenind din manufactura Gobelins; tapiserie reprezentând o imagine plastică, creată în stilul impus de această manufactură" (> rom., magh. etc. goblen) < [manufacture des] Gobelin[s] "idem"; "manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
viz] "idem", calchiate după fr. eau de Cologne și germ. Kölnischwasser "idem" (magh. viz, germ. Wasser, engl. water, fr. eau "apă"); fr. gobelin "tapiserie artistică provenind din manufactura Gobelins; tapiserie reprezentând o imagine plastică, creată în stilul impus de această manufactură" (> rom., magh. etc. goblen) < [manufacture des] Gobelin[s] "idem"; "manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
eau de Cologne și germ. Kölnischwasser "idem" (magh. viz, germ. Wasser, engl. water, fr. eau "apă"); fr. gobelin "tapiserie artistică provenind din manufactura Gobelins; tapiserie reprezentând o imagine plastică, creată în stilul impus de această manufactură" (> rom., magh. etc. goblen) < [manufacture des] Gobelin[s] "idem"; "manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Kölnischwasser "idem" (magh. viz, germ. Wasser, engl. water, fr. eau "apă"); fr. gobelin "tapiserie artistică provenind din manufactura Gobelins; tapiserie reprezentând o imagine plastică, creată în stilul impus de această manufactură" (> rom., magh. etc. goblen) < [manufacture des] Gobelin[s] "idem"; "manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
respectiv ale termenului complex, pierzându-le pe acelea ale determinantului substantival reținut: fr. champagne s.m. < [vin s.m. de] Champagne n. pr. f.; fr. crème s.m. "cafea cu frișcă" < [café-]crème s.m. ~ (înv.) [café s.m. à la] crème s.f.; fr. gobelin sg. < [manufacture sg. des] Gobelin[s] n. pr. pl.; fr. la Saint-Jean s.f. < la [fête s.f. de] Saint-Jean n. pr. m.; it. notes "carnet pentru însemnări" este s. m. sg., provenind din [bloc-]notes, tot masculin singular, deci a preluat genul și numărul compusului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pus la îndoială, dacă nu cumva grija ocrotirii bogățiilor subterane le motiva presupusa indiferență. Așadar, observațiile și îndemnurile lui Mihalic de Hodocin în direcția încurajării inițiativelor menite a pune în valoare resursele subsolului moldav, pe temeiul cărora să fie create "manufacturi de tot felul" necesare propășirii țării, n-au fost izolate, nici formulate în premieră; în schimb, de astă dată, se pare că au beneficiat de acel spor de profesionalism sau autoritate și, implicit, de audiență în rândul contemporanilor săi, care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]