828,913 matches
-
România. De remarcat căfactorul extern, mediul internațional, tradițional, au un impact substanțial asupra dispoziției electoratului și a comportamentului principalilor actori ai sistemului politic moldovenesc. Publicitatea politică reprezintă un domeniu distinct al comunicării politice. Stafurile electorale aloca, de regulă, cele mai mari surse financiare anume pentru publicitatea electorală. Deși unii politicieni sunt sceptici vizavi de impactul mobilizator al unui mesaj publicitar, niciun actor politic nu se lansează în campania electorală fără de publicitate politică. În campaniile electorale, publicitatea este aidoma indicatorilor rutieri într-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Această tactică și-a găsit materializare în organizarea a două acțiuni de amploare, cu vastă acoperire mediatică: I. Alegerile primare interne; ÎI. Acțiunea culturală (pseudoeveniment), care a durat 2 zile, cu genericul Zilele Brâului moldovenesc - un concert cu cele mai mari vedete ale estradei europene (în prima zi) și ale show-biz-ului rus (în ziua a doua). PDM a anunțat că va forma lista electorală prin mecanismul alegerilor directe ale candidaților. Votul s-a desfășurat pe 28 septembrie, iar până atunci, stafful
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Campania socială "Renaștem Moldova", inițiată de Vlad Plahotniuc și susținută de Fundația de Caritate Edelweiss în scopul colectării de fonduri pentru modernizarea maternității Institutul Mamei și Copilului. Campania a dat startul în aprilie 2014, la ea alăturându-se un număr mare de cetățeni, precum și personalități din Moldova și din străinătate, printre care președintele Nicolae Timofti, Guvernul României, oameni de afaceri și de cultură. Campania afost finalizată la sfarsitul campaniei electorale cu un telemaraton care a durat 12 ore. Vedeta de televiziune
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
contribuit la consolidarea imaginii liderului PLDM și a partidului, implicit. Cu câteva zile înainte de scrutin, la 25 noiembrie, Traian Băsescu, presedintele României, spre sfârșit de mandat, i-a conferit liderului PLDM, Vlad Filat, Ordinul Național "Serviciul Credincios" în grad de Mare Cruce. Distincția i-a fost acordată în semn de înaltă apreciere a întregii activități pusă în slujba dezvoltării, pe multiple planuri, a relațiilor dintre Republică Moldova și România, pentru abnegația cu care a promovat valorile democrației și parcursul european al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Noi vom demonta sistemul oligarhic din Republică Moldova." Tematica socială a fost una dominantă în campania de comunicare electorală a comuniștilor. Astfel, într-un alt spot (nr. 9) comuniștii promit: "Indemnizații pentru nașterea și îngrijirea copiilor de șase ori mai mari! Salariu mediu lunar va fi de patru ori mai mare decât minimul de existență, iar pensiile de două ori, bursele vor echivala cu minimul de existență, pensiile vor fi indexate de două ori pe an". Stafful PCRM a recurs la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a fost una dominantă în campania de comunicare electorală a comuniștilor. Astfel, într-un alt spot (nr. 9) comuniștii promit: "Indemnizații pentru nașterea și îngrijirea copiilor de șase ori mai mari! Salariu mediu lunar va fi de patru ori mai mare decât minimul de existență, iar pensiile de două ori, bursele vor echivala cu minimul de existență, pensiile vor fi indexate de două ori pe an". Stafful PCRM a recurs la ironie că strategie de comunicare politică persuasiva. Astfel, în unul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
serios la majorarea pensiilor". Mini-scenetele din spoturile electorale ale comuniștilor nu sunt o noutate în mecanismele de comunicare electorală, utilizate de actorii politici moldoveni. Nu putem afirmă că este un model perfect de publicitate electorală, dar are un impact mai mare asupra percepției de către electorat și oferă mai multe oportunități pentru a fi discutate. Concluzii Publicitatea asigura diseminarea informației despre programul candidatului sau partidului. Totodată, aceasta trebuie să convingă electoratul. Anume diseminarea și convingerea îi oferă politicianului avantaje clare. În cazul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a rămas pentru ultimul rege al României imaginea unei nedreptăți majore și a unei înțelegeri ilegitime făcute între Aliați, care punea Estul, pentru multă vreme, în postura unei creații inverse a valorilor vestice occidentale. Regele aprecia faptul că Ialta - ultima mare conferință interaliata de dinainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, care a statuat unele transformări vitale pentru Europa de Est și statele Baltice, printre care crearea unei zone tampon, sacrificând astfel libertatea statelor din Răsăritul Europei pentru stabilitatea occidentului - a însemnat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a demoralizat și mai mult pe oamenii de bună-credință din țările socialiste"14. Basarabia, că victima a confruntării dintre Est și Vest Una dintre cele mai grave teme, în gândirea politică a Regelui Mihai, a fost chestiunea Basarabiei, cea mai mare pierdere teritorială suferită de România după încheierea ostilităților celui de-al Doilea Război Mondial. Problemă teritoriului dintre Prut și Nistru a căpătat, în viziunea Suveranului, ample semnificații politice, istorice, sociale, etnice, mai ales că prăbușirea frontierelor României a conexat, în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
celui de-al Doilea Război Mondial. Problemă teritoriului dintre Prut și Nistru a căpătat, în viziunea Suveranului, ample semnificații politice, istorice, sociale, etnice, mai ales că prăbușirea frontierelor României a conexat, în mentalul colectiv, această tragedie cu o perioadă de mari derapaje democratice, culminând cu abdicarea Regelui Carol al II-lea, tatăl lui Mihai I. Importantă și simbolistică temei privind destinul Basarabiei au fost date de câteva elemente majore. Basarabia a fost, de-a lungul timpului, cheia relațiilor româno-sovietice în perioada
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
comunist avea implicații importante în politica externă și acest fenomen era în consonanta cu atitudinea lui Nicolae Ceaușescu atât față de Est, cât și față de Vest. Readucerea unui personaj pe care Europa l-a catalogat ca fiind unul dintre cei mai mari criminali de război și pe care rușii l-au repudiat de la bun început, a servit că opera de eroizare și glorificare a românilor și a istoriei recente în raport cu URSS și cu puterile occidentale. Regele Mihai a continuat să fie în timpul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș, Limitele meritocrației într-o societate agrara, Iași, Ed. Polirom, 2015. TEODORESCU, Bogdan, SULTĂNESCU, Dan (coord), 12. XII: Revoluția portocalie în România, București, Ed. Institutul PRO, 2006. THOVERON, Gabriel, Comunicarea politică azi, București, Ed. Antet, 1996. TISMĂNEANU, Vladimir, ILIESCU, Ion, Marele șoc-din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu, Ed. Enciclopedica București, 2004. VERBA, Sidney, NYE, Norman H., KIM, Jae-on, Participation and political equality, Chicago, The University of Chicago Press, 1978. ZAMFIR, Cătălin, Politici sociale în România
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că actualul context economic este cu totul diferit de cel în care liberalii clasici anticipau statul cu funcții și implicații minimale în economie, dar și de cel din perioada post New Deal, în care prescripțiile lui J.M. Keynes funcționau cu mare exactitate în cadrul economiilor închise, protecționiste. Contextul economic actual este diferit chiar și față de momentul prăbușirii comunismului, impunându-se adecvarea abordărilor teoretice la noile realități economice, sociale și politice. Lumea economică actuala este marcată de salturi spectaculoase ale progresului tehnologic care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la noile realități economice, sociale și politice. Lumea economică actuala este marcată de salturi spectaculoase ale progresului tehnologic care nu se mai lovesc de barierele frontierelor naționale, informația circulă cu viteză undelor electomagnetice, iar indivizii iau decizii cu mult mai mare viteză decât în urmă cu doar câteva zeci de ani. Pentru Paolo Savona cele patru caracteristici principale ale economiei începutului secolului XXI: liberalizare, finanțare, informatizare și globalizare, fug de sub controlul statului, ce "a rămas teritorial, în vreme ce bogăția a devenit nomada
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu suferiseră retehnologizări de peste două sau chiar decenii, produsele nu prezentau competitivitate nici prin costuri, nici prin gradul de inovație încorporat în produs și nici prin diferențiere de produs 3 în noua piața europeană extinsă, costul cu flexibilitatea cea mai mare a fost reprezentat de muncă, factor de productie sacrificat prin reducerea treptată a numărului de angajați, cu ponderi între 30% și 100%. Astfel, dezechilibrele economice ale întreprinderilor au fost transferate direct în piața muncii și în raportul nesustenabil dintre numărul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Din păcate, după obținerea statutului de membru, ritmul progreselor nu a mai fost susținut, ci dimpotrivă, pe anumite sectoare dacă nu au existat regrese, s-au înregistrat cel mult stagnări. Mituri legate de companiile de stat Nu este de foarte mare noutate afirmația potrivit căreia "statul este cel mai prost administrator" al activelor din domeniul public. Dezbateri asupra prezenței statului în economie, fie direct, ca furnizor de bunuri publice, fie că agent economic, s-au purtat încă din anii de după cel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
economiștilor americani. Rezultatele disputelor teoretice, dar, mai ales, exemplele provenite din realitatea economică, nu au făcut decât să infirme această teorie. În același sens au mers și teoriile potrivit cărora inclusiv statul națiune nu ar mai fi astăzi de prea mare interes pentru mediul de afaceri și companii. De pildă, Kenichi Ohmae 6 anticipa că statul ar trebui să renunțe la obsesia de a proteja industria autohtonă, ba chiar să renunțe la a finanța sănătatea, cultura și alte sectoare tradițional subvenționate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
componente pentru industria de autoturisme sau producția de materii prime agro-alimentare. Într-un astfel de context investițional, efectul denumit crowding în pe care il au investițiile străine directe asupra investițiilor autohtone nu s-a produs decât în mod izolat, în jurul marilor investiții străine directe: Automobile Dacia, Achelor Mittal etc. Așadar, capitalul autohton orientat către dezvoltarea producției industriale nu a mai putut beneficiat nici de sprijn guvernamental, ajutorul de stat fiind acordat doar cu acceptul Comisiei Europene, și nici de efectele benefice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ajutorul de stat fiind acordat doar cu acceptul Comisiei Europene, și nici de efectele benefice pe care l-ar fi produs o structură sănătoasă a fluxului investițiilor străine directe. Luând în considerare cele enumerate mai sus, putem explica cu mai mare ușurință situația în care se află astăzi producția industrială din România: comenzile industriale sunt direct legate de cererea și evoluțiile sectoarelor industriale din statele din care provin investițiile străine; incapacitatea industriei care beneficiază de participație străină de a se dezvolta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic. Trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se poate transfera formulă political literacy, decantata într-o cultură mare, bazată pe o solidă tradiție democratică, între realitățile socio-economice ale unei țări mici, prinsă între interesele Orientului și Occidentului și abia pornită pe calea democratizării. Apoi, trebuie să cercetăm dacă aceasta poate fi lărgita și pusă în afara determinărilor sale contextuale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reprezentative în democrație participativa. Ca atare, o persoană "alfabetizata politic" este cineva care poate folosi o terminologie specifică, fiind capabilă să înțeleagă evenimente, gesturi și comportamente cu semnificație politică 10. Observăm, pentru moment, că nu numai culturile tinere, ci și marile tradiții democratice resimt - în diferite paliere sociale și în anumite momente ale evoluției lor - nevoia "alfabetizării politice". Iar aceasta se petrece mai ales în acele momente când formulă chimică a politicului se dezechilibrează ori în favoarea teoriei, ori în favoarea practicii. Este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
monarhia constituțională, dinastia, guvernământul reprezentativ, viața parlamentară, ideea federalista etc.); 5) în fine, edificarea, prin mijloace discursive, a unei identități naționale care se proiectează în modelul închis al insulei britanice (și românii se definesc că o "insula de latinitate" în marea slavă) sau în formula incorporanta a cetății Albionului/ republică Anglorum (democrație și absolutism, autonomie și descentralizare etc.). Așa cum se petrece cu orice proces de "alfabetizare", la lectură cursiva și la înțelegerea termenilor importați se ajunge numai prin automatism, ceea ce presupune
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
numai), fenomen asupra căruia ne atrage atenția Radu Rosetti: nici una dintre națiunile europene nu pare să fie atât de dispusă să-și facă trecutul tabula rasa anume spre a asimilă tradiția occidentală. Note 1 Nicolae Suțu, Memoriile Principelui Nicolae Suțu, mare logăfăt al Moldovei (1789-1871), Editura Humanitas, București, 2014, p. 37, 81: "Printre însușirile cu care providența a fost zgârcita față de mine - spune Nicolae Suțu - cea pe care am regretat-o cel mai adesea a fost memoria"; Am regretat întotdeauna lipsa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în Irina Frasin&Daniel Șandru (coord.), Repere ale comunicării interculturale, Editura ProUniversitaria, București, 2015. ROSETTI, Radu, Amintiri. Ce am auzit de la alții. Din copilărie. Din prima tinerețe, prefață de Neagu Djuvara, Humanitas, București, 2013 SUȚU, Nicolae, Memoriile Principelui Nicolae Suțu, mare logăfăt al Moldovei (1789-1871), Humanitas, București, 2014. ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEA, Barbu, "Monitorul oficial; Dezbaterile Adunării deputaților", 23 decembrie 1894, în Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. VITCU, Dumitru, Lumea românească și Balcanii în reportajele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mesianismul la F. M. Dostoievski" în Mihai Novicov (ed.), Scriitori ruși, Editura Univers, 1972, p. 239. 16 Radu Popescu, 75 de ani de la moartea lui Dostoievski Contemporanul, Vineri 10 februarie 1,3, 1956. 17 Mihai Novicov, " Tineretul de azi în fața operei marelui scriitor rus", în Scînteia Tineretului, Joi 9 februarie, 3, 1956. 18 N. Zega, "F. M. Dostoievski", în Gazeta Învățămîntului, 17 februarie, 1956. 19 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", op. cît. 20 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]