524 matches
-
a fost jucată, în mijlocul râsetelor nebune, de către Grigore Paleologu, mai târziu înalt magistrat, d-na Ana Marian, mama talentatului nostru artist diletant Lică Marianu, A. de Lenș, Alexandru Brăiloiu, Constantin Grant, domnișoarele Burelly și, în sfârșit, d-nii Docan și Alexandru Marghiloman, viitorul ministru și șef de partid. Camera, înainte de a fi dizolvată, votează bugetul pe exercițiul 1883-1884, acest buget se balanțează cu cifra de lei 125 039 535,61. în duminica Floriilor - 10 aprilie - se execută întâia vânătoare de paperhunt. Este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mondenă“, la care participă numai înalta societate. Fiindcă trebuie știut că pe la anul 1883 numai petrecerile societății aristocratice ereau înregistrate de ziare și aveau preț. întâlnirea a fost la rondul al 3-lea de la Șosea. Aci Constantin Isvoranu și Alexandru Marghiloman, îmbrăcați cu jachete roșii, șepci negre, trâmbița la spinare și cizme de lac, călări pe cai superbi, așteptau toate echipagiile pe drumul Herăstrăului. Bestia era locotenentul Mihail Laptev, care trecu repede, cu iuțeala fulgerului. Goana a durat 2 ore. După
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dansat. Dar ce lume a vremurilor pierdute acum în bezna trecutului!... Principesa Urusof, principesa Ferdinand Ghica, d-na Lili Bălăceanu, d-șoarele Laptev, d-na Petre Grădișteanu, d-na Scarlat Ferikidi, d-na Isvoranu etc. Vânătoarea a fost condusă de Alexandru Marghiloman. camerele de revizuire Lupta electorală pentru Camerele de revizuire este foarte vehementă. Partidul conservator, înțelegând că revizuirea legii electorale și desființarea restrânsului Colegiu I însemnează o grea lovitură pentru el, face mari sforțări ca să biruiască. Pentru întâia oară de când au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a urmat. O doamnă Hemperle a fost ucisă. Mai multe persoane au fost rănite, unele chiar grav, altele călcate în picioare. Femeile, mai ales, au avut mult de suferit. Dintre cei ușor răniți au fost și generalul Haralambie și Alexandru Marghiloman. Incendiul care se declarase a fost ușor localizat. La jumătatea lui aprilie au sosit în București arhiducele Rudolf, moștenitorul tronului Austriei și soția sa, arhiducesa Ștefania. Arhiducele și soția au sosit cu vaporul la Giurgiu, de unde cu trenul au venit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Laurian, directorul României libere. La Colegiul al 3-lea, țărănesc, e ales Tache Ionescu. Ion Brătianu și-a atras pe toți tinerii de valoare sosiți de curând de la Paris, astfel sunt aleși pe listele guvernului C.C. Arion la București, Alexandru Marghiloman la Buzău, C. Dissescu la R. Vâlcea, Iacob Negruți, Vasile Pogor, Leon Negruți, la Iași, Alexandru Djuvara la Brăila. Guvernul dispune de o majoritate zdrobitoare în amândouă Camerele, la Senat aproape nu a intrat vreun opozant, la Cameră d-abia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
urma lui Ion Brătianu la guvern, căutau să-și atragă pe toți tinerii de talent cari se semnalau atunci în viața publică. Dar, dintre toți acei cari au debutat la epoca aceea n-au putut atrage decât pe d-nii Alexandru Marghiloman și Constantin Arion. Ion Brătianu a avut atunci ochiul sigur și a deschis porțile Parlamentului tineretului distins, fără a se preocupa prea mult dacă oamenii aceștia vor rămâne devotați partidului. El avea o idee mai înaltă: aceea de a da
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
partidului. El avea o idee mai înaltă: aceea de a da putință oamenilor culți și talentați ca să fie rezerva de mâine. Bătrânii aveau nevoie de urmași, așa gândea Ion Brătianu. Pleiada tinerilor de valoare era compusă din Tache Ionescu, Alexandru Marghiloman, Constantin Arion, Alexandru Djuvara, Vasile Lascăr etc. Vasile Lascăr era ceva mai vechi căci debutase în altă Cameră, totuși se putea socoti din aceeași generație. Alexandru Djuvara a fost ales deputat fără să aibă titlul de doctor sau licențiat în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ghica, P. Ghica, D. Giani, C. Giuvara, P. Gorgos, C. Grigorescu, G. Hasnaș, I. Ionescu, N. Ionescu, I. Isvoranu, A. Lahovary, G. Livezeanu, N.R. Locusteanu, N. Lupașcu, L. Lupescu, T. Maiorescu, N. Măldărescu, V. Maniu, G. Mantu, D. Mărgăritescu, I. Marghiloman, G. Mârzescu, E. Morțun, N. Moscu, C. Nacu, N.H. Nicola, S. Nicolau, N. Nicorescu, R. Oprean, Ștefan Periețianu-Buzău, I. PoenaruBordea, G. Polizu, C. Radu, Ioan Retoride, D. Schiler, M. Schina, G. Sefendache, dr. Sergiu, general Slăniceanu, A. Stolojan, I. Titulescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care a stat la București sub nemți în timpul războiului și care era basarabean de origine, a participat la realizarea unirii. S-a spus, după aceea, de către dușmanii României, că unirea s-a votat sub amenințarea trupelor românești, trimise de guvernul Marghiloman în acest scop. Nimic adevărat. Dimpotrivă, a fost exprimarea liberă și entuziastă a unor moldoveni-basarabeni, care din tată în fiu, de zeci de ani, așteptau ceasul unirii cu frații lor de dincolo de Prut. Singura lor preocupare, care ar fi putut
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
doctorul Lupu la Interne. Partidul liberal, care se afla acum în opoziție, era reprezentat de o sută de deputați. În afară de Ion și Vintilă Brătianu, se aflau Ion G. Duca, George Mîrzescu și George Tătărescu. Din celelalte partide se remarcau: Al. Marghiloman, Iuliu Maniu, Octavian Goga, Istrate Micescu, Vasile Kogălniceanu, fiul lui Mihail, A.C. Cuza, N.D. Cocea, Virgil Magearu. Nicolae Iorga încerca să prezideze ședințele Adunării cu autoritate, dar nu reușea întotdeauna. Întreruperile și strigătele împiedicau discuțiile. N. Iorga, care se indigna
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
expunere, în două ședințe, prezentînd amănunțit istoria anilor 1914-1918: izbucnirea războiului mondial, perioada neutralității noastre, ruperea legăturilor cu puterile centrale, înțelegerea cu aliații, intrarea noastră în război, retragerea în Moldova, pacea de la București de care l-a făcut vinovat pe Marghiloman -, victoria. Defecțiunea frontului a explicat-o prin nerespectarea angajamentelor luate de aliați: "Ni s-au făgăduit șapte trenuri pe săptămînă, care să vină prin Salonic, și n-au venit nici șapte trenuri pe lună." Printre condițiile militare fixate în vederea intrării
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
răspuns Ion I.C. Brătianu la diferitele afirmații făcute de unii vorbitori. Aceștia uitau că România Mare, din care făceau ei parte acum, a fost realizată datorită tactului politic al lui Ion I.C. Brătianu. După Brătianu a urmat la cuvînt Al. Marghiloman, care a fost primit cu huiduieli și strigăte de trădător. Timp de multe minute n-a putut spune un cuvînt, atît de mare era zgomotul. Șeful conservatorilor, cu favoriții și mustața sa îngrijită, nu s-a clintit o clipă și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
-l asculte mai cu atenție. Aceasta l-a determinat pe părintele Lucaci să se ridice de la locul său și, indigat de atmosfera schimbată, să se îndrepte spre ieșire, strigînd că e o rușine a fi lăsat să vorbească un trădător. Marghiloman a știut să se folosească de acest incident pentru a-i răspunde că el n-a făcut trafic cu vagoane în timpul războiului. Cuvîntările de la tribuna Camerei nu erau deloc parlamentare și continuau să împiedice dezbaterile constructive. De pe banca ministerială, doctorul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și cu mai multe drepturi. Fusese ministru în guvernul din timpul războiului, la Iași, pe cînd Gheorghe Gh. Mârzescu fusese numai primar al orașului Iași. Al. Constantinescu rămăsese celebru printr-o vorbă de spirit: fiind arestat, la Iași, de guvernul Marghiloman, la întrebarea judecătorului de instrucție asupra profesiunii sale, a răspuns: fost și viitor ministru. Pentru împăcarea lucrurilor, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu a luat el, ca titular, și ministerul de interne. Patronul meu direct era acum omul pentru care aveam
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
promulgarea votului în chestiune și a declarațiunii făcute cu acest prilej de subsemnatul în numele poporului Român și al Maiestăței Voastre. Cu cel mai profund respect, Sire, Al Maiestății Voastre, Prea supus și prea plecat servitor, Președintele Consiliului de Miniștri, A. Marghiloman 9 aprilie 1918 nr. 68 Decretul Regal de Promulgare a actului unirii Basarabiei cu România B. Ferdinand I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României: La toți de față și viitorii, sănătate ! Sfatul Țării din Basarabia, în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe veci una și indivizibilă “. Promulgăm acest vot și această declarație și ordonăm să fie învestit cu sigiliul statului și publicat în Monitorul Oficial. Dat în Iași, la 9 aprilie 1918. Ferdinand I Nr. 842 Președintele Consiliului de Miniștri, A. Marghiloman Ministru de Justiție, D. Dobrescu 70 1918, martie 31/aprilie 12, Kiev. Nota de protest adresată de guvernul Ucrainei guvernului României împotriva Hotărârii din 27 martie/9 aprilie a Sfatului Tării de unire a Basarabiei cu România Guvernul Ucrainei către
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin mijlocirea colonelului canadian Boyle, un fel de acord de pace cu Rakovsky ca delegat al Sovietelor, înțelegere care prin încheierea păcii nu a mai fost pusă în practică. O altă intervenție în chestiunea Tezaurului a fost făcută de Al. Marghiloman care, în timpul tratativelor de la Brest-Litovsk între germani și ruși, s-a adresat d-lui Horstmann, șeful Direcției Politice a Misiunii Germane din București, pentru a pune chestiunea în discuție cu ocazia acelor tratative. Propunerea d-lui Marghiloman a fost transmisă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
făcută de Al. Marghiloman care, în timpul tratativelor de la Brest-Litovsk între germani și ruși, s-a adresat d-lui Horstmann, șeful Direcției Politice a Misiunii Germane din București, pentru a pune chestiunea în discuție cu ocazia acelor tratative. Propunerea d-lui Marghiloman a fost transmisă la Berlin, fără însă a i se da vreo urmare. III. Chestiunea tezaurului în fața conferințelor internaționale Chestiunea Tezaurului a fost pusă în discuție și la Conferința Păcii în fața Comisiei Reparațiilor, în ședința din 8 aprilie 1919, de către
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Pherekyde, președintele Camerei, și C. F. Robescu, care-l înlocuia pe V. Missir, președintele Senatului, care lipsea din țară. Foști președinți ai Consiliului de Miniștri: Theodor Rosseti, P. P. Carp și Titu Maiorescu. Șefii de partide: Take Ionescu, Filipescu și Marghiloman. Și, în fine, foștii președinți ai Corpurilor Legiuitoare, Costică Olănescu și C. Cantacuzino-Pașcanu. Abia introduși în sală, Regele și-a făcut apariția, întovărășit de moștenitorul tronului. A luat loc și Consiliul a început. Regele a luat cel dintâi cuvântul, precum
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Coroană la Cotroceni, când regele Ferdinand a luat atitudinea definitivă, învingând simțimintele lui cele mai intime către familia și neamul lui. Ionel vorbi cel dintâi dintre sfetnici. Toți participanții s-au soli darizat: Take Ionescu și Filipescu necondiționat, Maiorescu și Marghiloman cu rezerve. Petre Carp a fost singura notă discordantă: după ce a tratat de trădare și felonie intrarea contra Puterilor Centrale, aliatele noastre, întorcându-se către miniștri a adăugat: „Voi suprima ziarul meu Moldova care susține Tripla Alianță, cei trei fii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nou pe front, dar a trebuit să rămână. Ca să țină ordinea și să ajute populația Bucureștilor, guvernul lăsase pe Lupu Costache, ministru de interne, pe Emil Petrescu, primarul Capitalei, pe generalul Mustață, ca prefect de poliție, și pe Al. Crăsnaru. Marghiloman, președintele Crucii Roșii, și toți partizanii lor nu voiseră să plece. La început, îi credeam pe toți solidari cu noi; încetul cu încetul însă, am văzut pe a cărui protecție ne puteam bizui, care erau cu sufletul românesc și care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pacea generală o vom vedea, până atunci să nu vorbim“. Se uită la mine mirat și plecă cu mașina, fără a mi da bonul obligatoriu. Când văzui eleganta limuzină ieșind din curte, ce rău îmi păru că am ascultat pe Marghiloman când mă asigurase că trebuie s-o las spitalului, și că nu-i dădusem foc. Dar nici dânsul nu fu mai favorizat; deși președinte al Crucii Roșii și cu semnul oficial pe ușă, mașina îi fu luată și el lăsat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mânia, deveni politicos și chiar alergă la ușă, mi-o deschise cu un mare salut, pe care, de rândul acesta, eu, ieșind, nu i-l înapoiai. De la Crucea Roșie obținusem să trimit în fiecare zi lapte și apă lui Costache. Marghiloman îmi promisese că va protesta la Geneva și că femeile nu vor fi arestate. Eu însă, sceptică, îmi făcui cufărul ca să nu o pat ca soțul meu. Lupu Costache tot insista să cerem liberarea câmpurilor de concentrare din Moldova, noi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
transformat în azil de infirmi de război; trebuia o nouă organizare. Plecarea Mizei Alimăneștianu, însărcinată cu contabilitatea, înainte de a putea încheia socotelile ne îngreunase mult sarcina și ne punea într-o situațiune penibilă față de administrația centrală, ostilă nouă, compusă din Marghiloman, doamna Săvescu etc. Acești infirmi trebuiau cu vremea schimbați cu germani aflați în Moldova. Zilele treceau cu greu, nici o știre de la ai noștri, din lupte numai cele din Bukarester Tagblatt; când nu se publica regulat comunicatul, jubilam, ghicindu-l favorabil
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe Jelkmann de câte ori a trebuit să vin la poliție. Cum aflai de arestarea vecinei, cerui celorlalte directoare de spital - doamnelor Caterina Cantacuzino, Eufrosina Ghica, Elena Sturdza, Martha Bibescu, Liseta Greceanu etc. - să facem o adresă lui Lupu Costache și lui Marghiloman, protestând de arestarea directoarei Spitalului Ortodoxiei. N-am apucat s-o înfăptuim, când mi-a scris George Știrbey informându-mă că i-au dat drumul. N-a stat la Imperial decât 24 de ore, până au făcut formalitățile și au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]