342 matches
-
foarte complexă îl transformă într-o ființă eteroclită aflată destul de de-parte de imaginea savantului specializat. Membrii s-au ales, oare, după aceste criterii ale diferențelor? "Ne-am recunoscut unii pe alții", va spune René Passet, economist care insistă asupra marginalității sale (profesionale) și asupra celei a celor-lalți membri ai grupului. Fiecare se simțea marginal în domeniul său și găsea în acest grup modalitatea de a scăpa de singurătate și ocazia de a realiza schimburi de idei îmbogățitoare spiritual, care îi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la deplina maturitate artistică, recuperându-și adevărata identitate lirică, le va recunoaște prezența statornică. Câteva poeme de la această primă vârstă sunt simptomatic intitulate În marginea vieții, Marea înfrângere, Rânduri de tristețe, Pe strada solitară, Melopee. Un motiv de acum, al marginalității ( „Stă la marginea vieții ca la țărmuri de ape/ Și privește cu teamă spre largul fumuriu”), revine, de exemplu, într-un poem din volumul Revers citadin (1966), replasat într-o altă articulare („Câmp la marginea orașului, uitat, părăsit/ Plin de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
fenomenul lexicalizării, desemnând asocierea termen-concept, devine marcă a preocupărilor tematice. În acest sens, supralexicalizarea (existența mai multor cuvinte pentru același concept) indică poziția hegemonică a conceptului în cadrul preocupărilor gazetarului, iar sublexicalizarea (lipsa sau sărăcia paradigmei lexicale pentru un concept) traduce marginalitatea conceptului în cadrul problematicii abordate. Amintim în acest sens bogăția vocabularului denumind aspecte ale vieții sociale în publicistica eminesciană, în detrimentul termenilor care trimit la dimensiunea perceptivă. Rezultatele unei analize lexico-semantice vor fi prezentate în capitolul VI al lucrării, în cadrul abordării contrastive
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
faptul de a se fi stabilit la marginea disciplinelor tradiționale. Între aceste discipline este vidă În acest teren vag dintre vechile discipline au venit să se așeze succesiv, În amplasamente diferite, Întreprinderi eteroclite, care Își datorează numele de sociologie doar marginalității lor. Problema nu este deci de a ști, de exemplu, ce are În comun sociologul Durkheim cu sociologul Weber, pentru că ei nu au nimic În comun (de altfel, deși contemporani, s-au ignorat reciproc - n.n.). A studia sociologia nu Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cosima Rughiniș Cunoaștere incomodă - intervenții sociale În comunități defavorizate În România anilor 2000, București, Editura Printech, 2004 (161 p.) Incomodă pentru societatea În sine, care, punându-i-se În față o asemenea carte, se vede nevoită să-și (re)cunoască ,,marginalitățile” (și, implicit, ,,marginalii”), primirea cuoașterii ce stă la baza cărții Cosimei Rughiniș este, desigur, de multe ori incomodă și pentru cercetătorul care decide să abordeze un asemenea subiect. ,,Exclușii” nu sunt, se știe, nici pe departe un segment social cosmetizat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teren, fapt care arată că sintagma la marginea societății, aproape clișeizată pentru o bună parte a opiniei publice, are o viață proprie, suculentă și, din păcate, destul de contagioasă. Studiul În sine nu este centrat direct pe fenomenul În sine al marginalității sociale, ci, cum spune și subtitlul volumului, pe intervențiile sociale și pe efectele acestora În comunitățile defavorizate. Întregul demers l-am citit ca mai degrabă calitativ și subiectivist (În sensul sociologiei zise subiectiviste). Accentul este pus pe relațiile interpersonale dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a aduna, a înregistra fapte) și a fost considerată cea mai profesionistă abordare. Condon vede studiul etnocentrismului axându-se mai mult pe grupuri, modul în care este percepută o persoană, problemele privind calitatea de membru, metaforele spațiale, distanța socială, centrul-periferie, marginalitate, barierele și punțile de legătură, intrarea/ieșirea și includerea/excluderea. Aplicațiile în acest domeniu ar implica schimbarea atitudinii, ipoteza contactului, problemele active, politicile publice și schimbarea legilor. Condon observă discrepanța dintre ceea ce spunem că simțim pentru ceilalți și cum ne
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
protestante nu se remarcă deloc în acest sens. În Danemarca, distanța culturală dintre masa de țărani și casta iunkerilor (marea aristocrație agrară) rămîne imensă. În Anglia mai ales principiul mutualist prevalează învățămîntului maselor ce sînt ținute într-o stare de marginalitate culturală. Aceastea este pedagogia din care se revendică, începînd cu 1813 British and Foreign School Society ce zdruncină monopolul școlii anglicane Na-tional Society for Promoting the Education of the Poor. Metodele acestei noi rețele de școli publice pentru săraci suscită
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
intermediară pe care, în timp, a învățat să și-l asume și să-i folosească valențele funcțional-spațiale. În fapt, ne aflăm în fața unui model geopolitic regional bazat pe o interesantă formulă de adaptabilitate politico-spațială, pe fundalul unui context de permanentă marginalitate istorico-teritorială a domeniului arab. Într-adevăr, începând cu primul ciclu de dezvoltare a Islamului (“ciclul arab” din secolele VII - XIII), lumea arabo-maură s-a plasat pe o nișă interstițială mediteraneeană de separație între Europa, Asia de sud și Extremul Orient
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
tradiția creștină a bunului păstor, a pastoratului, a exercitării puterii într-o formă pastorală. Păstorul și turma sa iată o relație de putere, care se regăsește deopotrivă în statul politic modern și în organizarea societății civile, lasătă în suspensie, în marginalitatea unor proiecte de politică modernă. Între o știință a conducerii (reprezentată de păstor) și ignoranța față de această știință (turma) s-a format în secolul Luminilor, ideea unei societăți civile drept contrapondere la pastorat. Însă societatea civilă, în structura funcționalității sale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin imperturbabila activitate de manipulare a celor două grupări, un spectacol trist și ieftin. Istoricii și, în general, toți cei din sfera socio-umanistă care nu sunt afiliați vreunui politician, vreunui partid sau regim politic sunt plasați într-un spațiu al marginalității social-politice, eventual atacați într-un mod pervers-stalinist. Acestor oameni li se pun tot felul de etichete și stigmate; sunt "pictați" prin intervenții publice și mediatice cu tot felul de etichete la care ei nu au aderat și de la care nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
difuzat în societăți slabe pentru că nu ne conduce decât spre un clivaj profund între oameni, între elite și ceilalți. Statul politic postbelic, cu servitorii lui elitiști, se manifestă ostil și descalificant la adresa discursurilor istorice disobediente politicilor sale, le plasează în marginalitatea unei societăți. Acest stat politic modern, mortificat de propria sa criză a reprezentării în ambele ei funcționalități sociale (cunoașterea și exercitarea puterii), menține un monopol nedemocratic asupra discursurilor istorice și umaniste. Intriga lui Hayden White față de Foucault se înscrie în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o ai față de neofiți, față de reconvertiții zeloși sau de pocăiții entuziaști. Așa eram eu. În orice moment, țineam să le arăt că singularitatea mea fusese depășită definitiv. Că eram ca ei. Și, în plus, gata de orice ca să-mi ispășesc marginalitatea. În rest, mini-societatea însăși, între timp, se schimbase. Copiind din ce în ce mai bine lumea adulților, se împărțise în câteva clanuri. Da, aproape în clase sociale! Am deosebit trei. Prefigurau deja viitorul acelor adolescenți, încă uniți ieri într-o mică haită omogenă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sub tutelă. Dacă familia nu-și mai vedea garantată autonomia, ea putea să o conserve și să o amplifice punând în serviciul "reușitei familiale" capacitatea sa economică, normele sociale și comportamentele economico-morale. "Minunat mecanism, deoarece acesta permitea să se răspundă marginalității printr-o deposedare cvasitotală a drepturilor private și să fie favorizată integrarea pozitivă, renunțarea la problema dreptului politic, prin căutarea privată a bunăstării"48. În strategiile lor de familializare a categoriilor sociale populare, filantropii se concentrau pe descoperirea rolului salvator
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră “vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, “vârsta de aur”; pentru unii ea este “vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este “vârsta marilor elanuri”; este “vârsta contestației, marginalității și subculturii”, dar și “vârsta integrării sociale”; este “vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar și ca artificiu” - decretează unii, ba nu, ripostează alții, este “vârsta participării la progresul social”; cei mai mulți o consideră ca fiind în totalitate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vitalism pe măsură care să-i impună pe pictorii români în Europa, în ciuda unor succese izolate. Acest fapt se va realiza prin intermediul lui Brâncuși, a cărui artă pleacă din simbolismul cu certe note rodiniene. Acest succes își are contraponderea în marginalitatea relativă a unui sculptor excepțional precum Dimitrie Paciurea, care nu beneficiază de o expunere internațională sau de o receptare mai puternică din partea contemporanilor. Tema Salomeii, ilustrare decadentă a unei femme fatale, am ales-o ca numitor comun pentru o parte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
România a întors armele împotriva Axei, continuând războiul alături de Armata Roșie. Pe planul politicii domestice, minisculul PCdR, numărând mai puțin de o mie de membri, sub patronajul sovietic, a devenit, în decursul a doi ani, polul central al puterii. De la marginalitate politică la acapararea întregii puteri, tactica utilizată de gruparea comunistă a este descrisă de următorul triptic, identificat de H. Seton-Watson: i) coaliție reală reperabilă în colaborarea autentică cu regele și partidele istorice în realizarea actului de la 23 august 1944; ii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]