607 matches
-
minții. Povestește o întâmplare pe care ai trăit-o, pentru care poți pune ca titlu unul din proverbele auzite. Foaie verde de bujori Niște glume știți, feciori? -Nicu mi-a aruncat felia de păine jos, mamă! -Cu intenție? -Nu, cu marmeladă! Ascultați aici la mine Întrebări de istețime! Ce are omul și acul? Care sticle nu pot fi umplute cu lapte? Când poți căra apa cu sita? Ce face omul când împlinește un an? Cum îl cheamă pe Ion? Câte ouă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ficat gras de gâscă sau rață, carne de iepure de câmp, fasole, afine, măceșe, etc.), reduceri de taxe vamale indiferent de cantitatea efectiv importată (măruntaie comestibile de bovine, flori, castraveți, vinete, ardei, ceapă uscată, pepeni, vișine, zmeură, pere, gemuri, gelatine, marmelade, etc.) și exceptări sau reduceri de taxe vamale în cadrul unor contingente tarifare. În prima jumătate a anului 2002, între țara noastră și Comisia Europeană au avut loc negocieri în vederea continuării liberalizării comerțului cu produse agricole de bază. Acestea s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a fost favorizată de relațiile politice și economice cu alte țări, precum și de importanța culturii portugheze. Elemente din cea mai vestică limbă romanică se întîlnesc în primul rînd în spaniolă: arisco "ursuz, arțăgos", caramelo, chopo "plop", chubasco "aversă; belea", fado, marmelada, morriña "melancolie, nostalgie" etc. Franceza a împrumutat din portugheză cuvinte precum: autodafé, baro-que, bayadère, caravelle, fétiche, marmelade, zèbre și alte numeroase denumiri pentru realități exotice (din America, din Extremul Orient sau din Africa). În italiană, elementele cu originea în portugheză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din cea mai vestică limbă romanică se întîlnesc în primul rînd în spaniolă: arisco "ursuz, arțăgos", caramelo, chopo "plop", chubasco "aversă; belea", fado, marmelada, morriña "melancolie, nostalgie" etc. Franceza a împrumutat din portugheză cuvinte precum: autodafé, baro-que, bayadère, caravelle, fétiche, marmelade, zèbre și alte numeroase denumiri pentru realități exotice (din America, din Extremul Orient sau din Africa). În italiană, elementele cu originea în portugheză sînt de același tip: autodafé, baiadera, caravella, marmelatta etc. Desigur, influențele reciproce sau univoce exercitate de limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepeni, portocale, zmeură), compoturi, dulcețuri, marmelade, miere de albine, gelatine, sucuri de lămâie și portocale. La dischinezia hipotonă și atonă se recomandă sucul de ridichi negre, rase și amestecate cu miere de albine, din care se iau 3-5 linguri pe zi, Între mese, având rol de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cafea, cacao. Se evită carnea (de porc, oaie, rață), pește gras, slănină, conserve cu carne, mezeluri, prăjeli, murături, crudități bogate În celuloză, pâine neagră proaspătă, ceapă, usturoi, praz, muștar, hrean, fructe acre, alcool În exces, tutun, precum și produse zaharoase concentrate (marmelade, bomboane, Înghețate). Bolnavul va mânca Încet și va servi 4-5 mese pe zi, de preferat la aceleași ore, cu alimente ținute la temperaturi potrivite, pentru a evita congestionarea mucoasei gastrice. Nu se vor bea lichide În timpul meselor. Regimul de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi); - condimente iuți și iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muștar, murături. oțeturi); -pâine neagră (bogată În celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoși, dulceață, marmeladă și alte produse zaharoase, Înghețate; -fructe tari (alune, nuci, migdale) ; -ape minerale reci. Se exclud categoric alcoolurile tari, tutunul, cafeaua naturală (mai ales pe stomacul gol), cacao, ceai rusesc, ciocolată, siropuri sintetice cu cofeină (de tip Coca-Cola) și abuz de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sau graham (200- 250 g pe zi) cu unt și miere, tărâțe de grâu, orez și ovăz cu lapte, boabe Încolțite de grâu și secară, zeamă de varză murată, margarină, frișcă proaspătă, ulei de porumb sau de floarea soarelui, prune, marmeladă, magiun, dulceață, Înghețată, vin roșu, citronade și alte băuturi gazoase. În general sunt recomandate alimente bogate În magneziu (pește slab - fiert sau rasol, crustacee, nuci, semințe, fasole uscată). În schimb se renunță la alimentele rafinate, procesate industrial și bogate În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
-i provocăm pe milițieni să scape un cuvânt sau să deducem din hrana rece pe care ne-o dădeau pentru călătorie. Dacă era călătoria lungă de două trei zile, hrana rece - un turtoi și o bucată de slănină sărată sau marmeladă - era dată șefului de dubă. Dacă era scurtă, ne era înmânată direct. Ni s-a distribuit fiecăruia hrana rece. Undeva aproape era destinația noastră: la Jilava? Simțurile și mintea deținutului se ascut. La percheziția de plecare, unul din milițienii tineri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ajuns la Gherla; s-au retras într-un colț și ne priveau cu ochi disperați mestecând regrete pentru inconștiența noastră. Am ajuns la Gherla abia a doua zi după-amiază. Hrană rece am avut o bucată de turtoi, o feliuță de marmeladă și câte o cană de apă dimineața și seara. Era pentru prima dată când „vizitam” Gherla. Din ușa dubei am văzut panorama văii Someșului Mic, pe care este așezată această localitate, vale pe care Ștefan cel Mare și Petru Rareș
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
iar somnul venea peste oboseala lui cu vise mărețe despre glorie și despre cum lumea are să se schimbe din temelii și are să fie mai bună ascultându-i vocea caldă. Diminețile nu mai erau uscate, ci parfumate cu bunătățuri, mic-dejunuri cu marmelade în restaurante, banii nu mai trebuiau drămuiți pentru fiecare zi, nici nu se mai uita la ei, iar soarta nu mai era înjurată printre dinți pentru nenorocul fără sfârșit, ci din contră, o rugăciune pentru șansa schimbării lui era spusă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
toate făcute în vatră. Dacă aveai poftă de ceva și mai dulce, puteai încerca o gogoșerie, poate chiar celebra La Gogoașa Înfuriată, din Piața Mare, unde le făceau pe loc, aruncând cu mare grabă aluatul dospit, simplu sau umplut cu marmeladă, în ulei clocotit și în câteva minute le și scoteau și le pudrau cu zahăr vanilat. Apoi, de ce nu, puteai să-ți clătești gura cu o bragă, de la armeni sau turci, și să guști puțină halviță. Orașul-grădină, așa era numit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
colț Universul și pornea, din nou prin Cișmigiu, spre Capșa de cele mai multe ori, unde își sorbea cafelele și întotdeauna un pahar de vin, ca să-i aprindă ziua, alături de o salată sau câteva felii de pâine prăjită cu unt și diverse marmelade. Dacă nu era cu un amic, cu te miri ce actor sau actriță, cu cineva din orchestră sau cu Titi Botez, cu Fernic sau Pribeagu, își răsfoia liniștit ziarul sau citea câteva pagini dintr-o carte pe care tocmai și-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Oh, Titus, Titus... — Ia un ou, îmi oferi Gilbert. — Vreau să-i duc sus un ceai. Îl preferă cu lapte, cu zahăr? — Nu mai țin minte, răspunse Titus. Am aranjat pe o tavă ceai, lapte și zahăr, pâine, unt și marmeladă. Am dus-o sus, căutând să-i mențin echilibrul, și am descuiat ușa. Hartley zăcea tot sub pătură. — Uite ce mic dejun plăcut. Privește! Se uită la mine, cu o tristețe teatrală. — Așteaptă! Îți aduc îndată o măsuță și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
gardieni, că oricum nu le înțelegeau... Da’ șmecheriile ălea cazone mergeau... Alimentația era diferită decât cea din închisoare? Era mai bună decât în închisoare. În ce consta? Era dimineața un fel de cafea cu pâine și cu o bucățică de marmeladă așa cam ca jumătate de cutie de chibrituri. Atât! La prânz felul întâi, felul doi cu turtoi și seara iar o feliuță de pâine, cu felul doi. Nu, mâncarea nu era proastă. Erau și luni în care era proastă, adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de ani. Și așa am putut sta cele șapte zile câte ne-o dat. Și în cele șapte zile n-am mâncat numa’ o dată mâncare caldă. Da’ fetele de sus, săracele, ne-o’ așteptat, și-or reținut rația lor de marmeladă care ne-o dădeau dimineața, cât un cub de zahăr... Și le-o reținut pe toate, și cele 100 de grame de pâine care o primeau dimineața... că în rest era doar mămăligă. Și, săracele n-o’ mâncat pâinea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
eu primu’ bucata de pâine, care n-avea mai mult de 50 de grame, iar a doua zi luam ultimul... Cel care lua ultimul avea dreptul să ia și firimiturile... Duceam o foame cumplită... Seara ne dădea niște arpacaș cu marmeladă și cu o bucată de mămăligă... Cât ați stat acolo? La Strâmba am stat aproape trei ani și jumătate... Problema era că toate zilele erau la fel de grele și de monotone. În fiecare zi făceai aceleași lucruri, aveai același program infernal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Domne, să ne dea drumu! Să ne dea cinci lei pe zi și să ne dea drumu! Dincă, ăsta, fostul politruc: Da domne! Da’ ce facem cu cinci lei!? Păi o felie de pâine dimineața cu 20 de grame de marmeladă și un surogat de cafea, la prânz o ciorbă de legume, de buruieni - cum zâceam noi atuncea - care nu costă bani și iară o felie de pâine... Și uite-așa și cu ce costa seara ajungeam la cinci lei. Petrache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Am stat proape un an jumătate. În ’61, prin aprilie-mai, într-o noapte, ne-a îmbarcat în tren, dube în vagoane-dube din astea, și ne-au mutat. Ne-a’ dat câte-o jumat’ de pâine, niște slănină râncedă și puțină marmeladă, pe care am mâncat-o imediat de foame... Și po urmă am răbdat până a doua zi seara... Unde v-au dus? Ne-a dus cred că în gara Basarab, ne-a oprit și a’ venit dubele și ne-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a bătut lanțuri la fiecare. Ne-a dus cu duba acolo... Ne-a așezat poliția pe margine până a venit trenul. Ne băga o dejă sau două de apă și hrană rece pentru o zi-două: șuncă, oleacă de brânză, cu marmeladă și pâine. Atunci ne vedeam și noi sătui, când vedeam șunca aia, că era cea mai bună. Beai apă... a doua zi nu mai aveai și răbdai... da’ asta era altă treabă... Da’ atunci puteai să fii sătul. Cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acel an de foamete și groază, Seminarul „Veniamin Costache” și-a încheiat mulțumitor anul școlar.. și, cu admiterea din toamnă, a intrat într-un nou an școlar. Elevii au trăit doar cu fasole și cartofi, iar, dimineața, cu mămăligă cu marmeladă și ceai, dar, nimeni nu s-a ridicat de la masă flămând... în timp ce mulți români se hrăneau doar cu papură uscată. Școala a făcut toate eforturile cu putință, ca suferința și lipsurile de tot felul să fie cât mai mici. ... Anul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Acest fel e numit ham and eggs - ouă cu șuncă. Ham e șuncă, dar ei prepară cu bacon, care e propriuzis slănină (un fel de Kaiserfleisch). Șunca e mai bună. Alături de aceasta, iau un ceai sau o cafea și eventual marmeladă sau alt dulce. La prânz, domnul La Mont (noi Îi spunem Lamonțică) 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 43 când timpul e bun, ia loc pe un chaiselong În curte, unde i se aduce un pahar de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu ne recunoșteam. Fețele noastre erau pudrate cu un praf de culoare ciocolatie. Nu ne vedeam decât albul ochilor. Eram asemenea minerilor care ies din abataj. Nările ni se umpluseră de praf, iar în gură scrâșnea pulberea nisipoasă transformată în marmeladă lipicioasă. După o perioadă de timp, interval în care organele noastre interne erau pur și simplu dislocate de la locul lor din cauza zdruncinăturilor, iar șezutul ne durea îngrozitor, întrucât stăteam direct pe platforma Molotovului, șoferul a încetinit și a virat mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
care să lămurească și să ajute la dezvoltarea culturii realismului socialist în masele muncitoare". Răspunsul: cartela e cartelă, pe cea de lemne se poate obține, eventual, gaz lampant. În schimb victorie! Filialei i se va repartiza (1953) 500 kg. de marmeladă... Iată, mai târziu (1957) și inventarul Filialei: "3 lopeți, 1 târnăcop, 2 căldări, 1 făraș de gunoi, 4 lacăte, 1 foarfece, 1 clește cuie (...) 4 tocuri, 4 creioane chimice, 2 creioane bicolore, 3 cutii ace, 10 creioane negre, 1 borcan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1. Pe de o parte, ne arată inventivitatea recunoscută în numeroase cazuri de-a lungul istoriei la români. Astfel, vinul se obținea fie de la infirmerie, de unde se lua vin tonic (pentru deținuții bolnavi), conform Părintelui Justin, fie „se obținea din marmeladă, prin fermentare”, după cum menționează domnul Ilie Tudor. Pâinea se obținea prin păstrarea din și așa puțina pâine de la mesele foarte sărace, sau era introdusă de deținuții nou veniți în căptușeala hainelor, în batiste, astfel că, după cum spunea Părintele Justin Pârvu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]