628 matches
-
poze, o adevărată comoară, nu altceva! Și tot de pe vremea acelor ani, parcă la sfîrșitul iernii, mi-amintesc că tata s-a întors într-o noapte de la Roman, unde fusese să vîndă ceva. A scos din sac un calup de marmeladă, din care am început să mănînc cu poftă. Ai auzit, Marie, a zis el, a murit Stalin. Da, am auzit, i-a răspuns mama. Poate-o să dăm cote mai mici de-acum, a mormăit tata, scoțîndu-și opincile înghețate. Focul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
i-a răspuns mama. Poate-o să dăm cote mai mici de-acum, a mormăit tata, scoțîndu-și opincile înghețate. Focul ardea cu putere în sobă, mama i-a pus masa tatii, iar eu m-am băgat sub plapumă, sătul de marmeladă și fericit că a murit perceptorul. Așa gîndeam eu, că a murit perceptorul, de vreme ce zicea tata că poate-o să dăm cote mai mici. Și-mi mai amintesc o dimineață de Crăciun, cu fulgi mari, plutind încet spre mijlocul șoselei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vești de familie, la fel ca acelea de dinaintea plecării tale. Azi, după o noapte de insomnie cu scularea la 4 fără 20, cu 5 ore de lecție, fără cărți, deci cu rol ultra-activ, reîntoarcerea la 2 și ¼, dejun, pregătire de marmeladă de mere. La 5 m’am dus la Vama Poștei pentru Revista Fund[ațiilor] și mi s’a spus să revin mâine. Nădăjduesc să le pot în fine expedia. Apoi la 6 la Liceul Lazăr; am înscris pe Iani la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-mă, ascult. Aștept sau să-mi spui „Vrei să închid?“, sau să-ți aud râsul amuzat. În casă acum e cald, iubito. Aș vrea să te întorci din oraș, înfrigurată. Ți-aș da o ceașcă de ceai, cu unt și marmeladă. Dar acolo, în garde-manger-ul tău, mânuța ta, pe care mama a ferit-o de orice muncă aspră, casnică, își va fi orânduit ceaiul parfumat și mânuțele reci vor fi cuprinzând vreo ceașcă, în vreme ce aici ceștile aduse de la Timișoara pentru „trei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la 5¼ lecție cu Maria, care a priceput dintr’o dată imperfectul ind[i cativ] și cu care am susținut o destul de inteligibilă conversație asupra Mangaliei în fr[anceză], la 6¼ Piti Curti cu 2 găini, 2 kg. zahăr, cornuri cu marmeladă și un cozonac - hrana copiilor pentru câtă vreme? Îl opresc la masă, întin zând masa cu seturi ca în vremurile de glorie, cu vin de Slatina, ca o revanșe a invitațiilor lor la Mangalia. După 20 de minute am reluat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
merg la dejun la Bi[emel]. Am luat un filet și le-am pus 10 ouă, o pâine, o sticlă de vin excelent de la Slatina, vechi de 6 ani, două bucăți de brânză albă de Brăila și 5 cornuri cu marmeladă. M’am îmbrăcat cu rochia marron, jerseul negru și manteau-ul marron, pălăria marron, poșeta nouă și am pornit-o încărcată la ei; am ajuns la 2.25, dar prea devreme, cred, pentru ceasul dejunului lor. Am găsit pe doamna Bi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
plătesc controlorului suma pentru electricitate, 2 500 de lei, am vrut s-o achit astăzi, și am ajuns la douăsprezece și cinci, când se închisese; am intrat într-unul dintre minunatele magazine de stat și am cumpărat 2 kg. de marmeladă, ¼ de unt, lapte, orez - se găsesc din belșug pe piață; și brânza e expusă în cantități enorme; ulei peste tot, și untură, marmelada cu 180 de lei, untul cu 580, orezul cu 170. Foarte ieftin, dar banii lipsesc. Lumea foarte
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se închisese; am intrat într-unul dintre minunatele magazine de stat și am cumpărat 2 kg. de marmeladă, ¼ de unt, lapte, orez - se găsesc din belșug pe piață; și brânza e expusă în cantități enorme; ulei peste tot, și untură, marmelada cu 180 de lei, untul cu 580, orezul cu 170. Foarte ieftin, dar banii lipsesc. Lumea foarte elegantă, vezi mai multe haine de blană decât de stofă, însă eu sper ori să se termine cu asta, ori să purtăm toate
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cam răcoare; poate e prima zi de toamnă. Sunt la masa mea de lucru din cerdac; e aproape 6; e ceasul fermecat, aproape vesperal, dar încă foarte legat de orele trecute. Azi-dimineață am fost să le duc puțină pâine cu marmeladă celor două măicuțe chelărese, pe urmă m-am întors aici și am început scrisoarea lungă promisă Micăi, care o va primi după întoarcerea ei din vacanță. Astăzi, prânz bun pentru care Siria s-a întrecut pe sine; are o bunăvoință
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dau ajutoare bolnavilor, bătrânilor, În alimente, medicamente și În numerar. În afară de aceasta, se Îngrijește de bunul mers al cantinei unde se dă pentru adulți una masă consistentă, zilnic, iar copiilor 2 mese ca: dimineața un ceai dulce cu mămăligă și marmeladă și prânzul la 195 de persoane În care intră și 50 de români (subl.ns.)”. După cum spuneam și În ultimele episoade, s-a luat lăudabila inițiativă de salvare a viitorul nației, copiii, care au fost trimiși gratuit pe tren În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a străduit ca puțini alții - ar fi trebuit să trăiască mai mult, mult mai mult... * Intelectualii noștri s-au năpustit împotriva comunismului după căderea comunismului. În vremea acestuia, s-au „năpustit” să îngroașe rândurile partidului. * Opusul fanaticului este omul de marmeladă. Primul merge pe drumul unei singure idei și poartă ochelari de cal. Al doilea umblă pe toate drumurile și ochii îi aleargă în toate părțile. Ochi alunecoși, inimă - ideologicește - zburdalnică. Încorsetat într-o convingere unică, primul e subțirel, tras ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
malul celălalt. Dacă îi reproșezi lipsa de solidaritate, îți ține o lecție de democrație, argumentând că e normal să gândim altfel (chiar în toate privințele?) și că, în general, suntem, până la, sau începând cu nivelul biologic, complet diferiți. Omul de marmeladă e oportunistul indecis (oportunistul decis alege uneori masca fanaticului), fricosul care se teme până și de umbra unei opțiuni, abilul care slalomează printre „puncte fixe”, șmecherul care evită prostia angajării clare. Deschide toate ușile, având grijă să le lase - pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se teme până și de umbra unei opțiuni, abilul care slalomează printre „puncte fixe”, șmecherul care evită prostia angajării clare. Deschide toate ușile, având grijă să le lase - pe toate - întredeschise. Ca să iasă sau să reintre, după împrejurări. Omul de marmeladă reprezintă cea mai odioasă lăbărțare - ideatică și morală. Îi prefer pe ultramonarhiști, ultranaționaliști, ultraliberali, ultrastângiști celor care vor să fie, în același timp (sau succesiv) și monarhiști, și naționaliști, și liberali, și stângiști. Într-un fanatic poți lovi ca într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
același timp (sau succesiv) și monarhiști, și naționaliști, și liberali, și stângiști. Într-un fanatic poți lovi ca într-un sac de box rigid, cu iluzia că te bați sportiv, într-un ring. Cum să lovești însă în omul de marmeladă? Pumnul s-ar afunda într-o materie vâscoasă din care nu l-ai putea extrage, cu scârbă, decât lipicios și înmănușat. Dar nu numai fanaticul, ci și oportunistul ingenuu (căruia i se pare firesc să se „întoarcă” după cum bate vântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
într-o materie vâscoasă din care nu l-ai putea extrage, cu scârbă, decât lipicios și înmănușat. Dar nu numai fanaticul, ci și oportunistul ingenuu (căruia i se pare firesc să se „întoarcă” după cum bate vântul) e deasupra omului de marmeladă - oportunistul sofisticat, cu pretenții de complexitate și intelectualitate, de obiectivitate și independență de opinii. Pe fanatic îl detești, pe simplul oportunist îl disprețuiești: de omului de marmeladă ți-e silă! * Ziua de 9 mai 1995, când s-au împlinit 50
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se pare firesc să se „întoarcă” după cum bate vântul) e deasupra omului de marmeladă - oportunistul sofisticat, cu pretenții de complexitate și intelectualitate, de obiectivitate și independență de opinii. Pe fanatic îl detești, pe simplul oportunist îl disprețuiești: de omului de marmeladă ți-e silă! * Ziua de 9 mai 1995, când s-au împlinit 50 de ani de la victoria asupra fascismului, i-a fost fatală lui Dostoievski, în urbea de pe Someș. O stradă îi purta numele. Ei bine - ne-a anunțat, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fost prima reacție de refuz al pierderii identitare: refuzul hranei asociat cu privarea de bucuria de a continua să trăiesc. Satul se proletariza într-un ritm incredibil. Uzina din Călan înghițea eco-comunitatea dându-i în schimb sirenă, funingine, salam și marmeladă. Curțile căpătau încet aspectul finalului marquezian al unui veac de singurătate: puii de oameni și animalele au început să se rărească, verzeala zidurilor și bălăriile creșteau triumfător printre cărămizile caselor și grajdurilor pustii. La vremea școlii am părăsit acea lume
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
industria îngrășămintelor de fosfor, în afară de aceasta, mai este folosit pentru curățarea suprafețelor metalice și în industria alimentară. Sărurile de calciu și sodiu, acide sau neutre, ale acidului fosforic sunt folosite în alimentație, pentru prepararea prafurilor de copt, a limonadelor sau marmeladei. Prezența lor în alimente nu este dăunătoare ci folositoare deoarece fosfații iau parte în organism la formarea oaselor, a țesuturilor și a substanței nervoase. Fosfații sunt folosiți în medicină pentru stimularea dezvoltării sistemului osos și în tratarea unor boli nervoase
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
gardieni, că oricum nu le Înțelegeau... Da’ șmecheriile ălea cazone mergeau... Alimentația era diferită decât cea din Închisoare? Era mai bună decât În Închisoare. În ce consta? Era dimineața un fel de cafea cu pâine și cu o bucățică de marmeladă, așa cam ca jumătate de cutie de chibrituri. Atât! La prânz felul Întâi, felul doi cu turtoi și seara iar o feliuță de pâine, cu felul doi. Nu, mâncarea nu era proastă. Erau și luni În care era proastă, adică
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de ani. Și așa am putut sta cele șapte zile câte ne-o dat. Și În cele șapte zile n-am mâncat numa’ o dată mâncare caldă. Da’ fetele de sus, săracele, ne-o așteptat și-or reținut rația lor de marmeladă care ne-o dădeau dimineața, cât un cub de zahăr... Și le-o reținut pe toate, și cele o sută de grame de pâine care o primeau dimineața... Că În rest era doar mămăligă. Și săracele n-o mâncat pâinea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eu primu’ bucata de pâine, care n-avea mai mult de 50 de grame, iar a doua zi luam ultimul... Cel care lua ultimul avea dreptul să ia și firimiturile... Duceam o foame cumplită... Seara ne dădea niște arpacaș cu marmeladă și cu o bucată de mămăligă... Cât ați stat acolo? La Strâmba am stat aproape trei ani și jumătate... Problema era că toate zilele erau la fel de grele și de monotone. În fiecare zi făceai aceleași lucruri, aveai același program infernal
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Domne, să ne dea drumu! Să ne dea cinci lei pe zi și să ne dea drumu’!” Dincă, ăsta, fostul politruc: „Da, domne! Da’ ce facem cu cinci lei!?”. „Păi, o felie de pâine dimineața cu 20 de grame de marmeladă și un surogat de cafea, la prânz o ciorbă de legume, de buruieni” - cum zâceam noi atuncea - „care nu costă bani, și iară o felie de pâine”... Și uite-așa și cu ce costa seara ajungeam la cinci lei. Gherghișan
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Am stat aproape un an jumătate. În ’61, prin aprilie-mai, Într-o noapte, ne-a Îmbarcat În tren, dube, În vagoane-dube din astea, și ne-au mutat. Ne-a dat câte-o jumat’ de pâine, niște slănină râncedă și puțină marmeladă, pe care am mâncat-o imediat de foame... Și po urmă am răbdat până a doua zi seara... Unde v-au dus? Ne-a dus cred că În gara Basarab, ne-a oprit și a venit dubele și ne-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a bătut lanțuri la fiecare. Ne-a dus cu duba acolo... Ne-a așezat poliția pe margine până a venit trenul. Ne băga o dejă sau două de apă și hrană rece pentru o zi-două: șuncă, oleacă de brânză, cu marmeladă și pâine. Atunci ne vedeam și noi sătui, când vedeam șunca aia, că era cea mai bună. Beai apă... A doua zi nu mai aveai și răbdai... Da’ asta era altă treabă... Da’ atunci puteai să fii sătul. Cum a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rumorii din jur, îmi dădeam seama că am fost deviat de la un drum profesional pentru care făcusem numeroase eforturi și sacrificii. Crescusem în umbra cazărmilor, fără libertate, apăsat și în vacanțe de ideea comportamentului militar; mîncasem la cantină pîine neagră, marmeladă, untură, carne de oaie, mazăre, varză; executasem tot felul de corvezi de la măturatul aleilor la spălatul holurilor și veceurilor; învățasem materii pentru care nu aveam aptitudini (calculul logaritmic, de exemplu); participasem la aplicații dure, alergînd, într-o noapte geroasă de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]