727 matches
-
soluri aluvionare care sunt foarte fertile. Grâul cultivat în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci sedimentare calcaroase cu intercalări de gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în sensul indicat de sir George Buchanan. Forțînd un pic adevărul, într-o seară, am întocmit în grabă, din capul meu, o copie a acestui raport real, dar absent, cu precizări, uneori fanteziste, asupra fundului Dunării, șisturile și argilele cu marnă, un întreg ansamblu de detalii geologice și de navigație propice fundamentării raportului. Ambasadorul, după lectură, s-a declarat convins. Astfel, România părea a se găsi într-o excelentă postură pentru rezultatul final. Un singur moment dificil a fost atunci cînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
domnul de Mérey, greu de mînuit, cu baronul Macchio, venind direct de la Ballplatz. Amîndoi aveau de discutat cu un nou șef al Consultei, baronul Sonnino, în urma decesului lui San Giuliano. Deși nu se măsura exact adevăratul ecou al "miracolului de pe Marna" și a stopării aproape definitive a înaintării germane ale cărei consecințe doar Germania le evaluase pînă într-acolo, încît ajunsese să se îndoiască de victoria de mare anvergură pe care sconta în momentul intrării în război armata austriacă era deja
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
condusă de Albert Besnard, era o anexă activă a ambasadei Franței. Besnard și soția sa primeau aici pe diplomații de marcă, italieni și străini, aflați în trecere, în pofida doliului pe care-l purtau pentru fiul lor, ucis în bătălia de pe Marna. Iar recepțiile acestui cuplu de artiști, înzestrați cu inteligență și suflet, constituiau un centru de raliere și un mijloc de a cîștiga pentru Franța un surplus de simpatie și de popularitate. Nu trebuie uitată nici casa contelui G. Primoli, un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi (figura de mai jos) începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri mari, identificate la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente care se mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr-un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr-un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și calcarele oolitice de deasupra lor. Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900 m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
lungime, fapt pus în evidență de un drum situat la mijlocul alunecării, drum care a fost rupt și coborât în avale. Deplasarea părții inferioare a versantului este foarte mică, sub 5 m în partea din aval a bazei alunecării. Stratele de marne înclinând spre interiorul versantului, fac ca suprafața de alunecare să taie stratele pe grosimea lor, limitând astfel adâncimea suprafeței de alunecare. Din acest punct de vedere alunecarea Pârcovaci este de tip insecvent generând astfel efecte mai mici decât alte tipuri
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) și fertilizări cu azot, fosfor, potasiu. Impactul antropic în bazinul mijlociu al râului Bahlui Teritoriul vizat aparține geologic de Platforma Moldovenească, iar principalele roci sunt cele sedimentare (argile și marne sarmatice, cu alternanțe de nisipuri fine, acoperite de aluviunile cuaternare din șesul Bahluiului. Relieful actual derivă dintr-o veche câmpie marină ușor înălțată, de pe care s-a retras marea sarmatică. A rezultat un relief de văi și coline cu altitudini
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și netezimea interfluviilor, de natură structurală, derivate din suprafața de nivelare sau din câmpii acumulative secționate, și înclinarea puternică și dinamica versanților, dinamică determinată și de constituția substratului ( alternanță de roci permeabile - nisipuri, gresii, depozite loessoide și roci impermeabile - argile, marne), care distribuie o serie de orizonturi acvifere etajate, de continentalismul climei și de intervenția nu de puține ori negativă a omului.(cazul cel mai nefericit este defrișarea masivă a unei suprafețe foarte mari din Pădurea Mironeasa în ultimii ani ceea ce
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii de alunecare. Văile minore sunt ravenate, având alunecări superficiale (13 m) în dealurile: Marginea, Toaca, Coasta Potlogului. Suprafața cea mai mare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
depoziteaflorează pe cca. 2/3 din suprafața bazinului hidrografic Bahluieț. În cadrul acestor depozite pot fi separate trei complexe care au caractere distincte: Stratele cu Cryptomactra, Complexul cu faună de apă dulce și Complexul greso-oolitic. Stratele cu Cryptomactra sunt formate din marne argiloase cenușii-albăstrui, compacte sau slab stratificate. Se constată că în regiunea de aflorare a Stratelor cu Cryptomactra sunt frecvente eflorescențe saline albicioase, bogate în sulfați de sodiu care au o răspândire mai mare în perioadele secetoase. Complexul cu faună de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
sau slab stratificate. Se constată că în regiunea de aflorare a Stratelor cu Cryptomactra sunt frecvente eflorescențe saline albicioase, bogate în sulfați de sodiu care au o răspândire mai mare în perioadele secetoase. Complexul cu faună de apă dulce cuprinde marne argiloase de culoare cenușie, care predomină în partea inferioară, cu intercalații de argile nisipoase și de nisipuri frecvente în partea superioară, unde se individualizează un pachet de 15 -20 m de nisipuri de culoare albă (nisipurile de Bârnova). Complexul greso-oolitic
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
09.1940 asasinatele hortiste de la Trăznea, 09.09.1940 asasinarea bestială a protopopului Aurel Munteanu, crimele de la Hilda,10.09.1940 asasinatele hortiste de la Sînmihau și Cluj, 11.09.1940 asasinatele hortiste de la Ip, 13.09.1940 asasinatele hortiste de la Marna, Cosmicul de Sus și Halmajd,14.09.1940 crimele hortiste de la Sărmaș , 16.09.1940 asasinatele hortiste de la Cămăraș și Nusfălău, 19.09.1940 masacrul hortist de la Moisei, 14.09.1944 asasinatele hortiste de la Hodos, 17.09.1940 asasinatele colective
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
serbările însă fuseseră suspendate, de unde se putea trage concluzia că la Palat se trăia în panică. Dacă ofensiva germană nu putea fi oprită în Franța, la noi, dacă ar fi început cu atât mai mult nu va putea fi oprită. Marna din primul război mondial, de data aceasta, nu s-a mai produs într-o armată comunizată, care își punea întrebările știute „pourqoi” și „pour qui” ba le mai scria și pe vagoanele de tren ca să circule prin toată Franța. Odată cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
612088 17478 DUDULEA ILIE (n. 1941) Brăila, Str. Eremia Grigorescu bl. 9, ap. 6 țel. 627252 094399100 2622 DURLAN EUGENIA (n. 1942) Brăila, Str. Hipodrom, nr. 13, bl. J, ap. 8 țel. 694733 2631 GARACHIAN GEORGETA (n. 1936) Brăila, Str. Marna bl. 1/31 țel. 643507 2632 GAVRILĂ EUGENIA (n. 1961) Brăila, Str. C. Petrescu 4 țel. 643810 2637 GHEORGHIU FRUSINA (n. 1941) Brăila, Str. Republicii 135 bl. C, ap. 40 țel. 631177 19460 GHEORGHIU GRIGORE (n. 1929) Brăila, Str. Calea
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
din perimetrul I.L. Caragiale, județul Dâmbovița, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Producție Prestări Telega 4" - S.R.L. Telega, în calitate de concesionar, prevăzută în anexa nr. 4. Articolul 5 Se aprobă Licența de concesiune privind explorarea marnelor, argilelor și gresiilor din perimetrul Stoenești, județul Argeș, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Holcim (România)" - S.A. București, în calitate de concesionar, prevăzută în anexa nr. 5. Articolul 6 Începerea activității miniere prevăzute în licențe se
ORDIN nr. 15 din 24 februarie 2005 privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165476_a_166805]