2,194 matches
-
lucru este el însuși și contrariul său, știa să facă din libertate ipostaza servituții totale. Potrivit lui Tismăneanu, marxismul este o fantasmă oraculară mînată de dorința de a explica exhaustiv lumea. În fine, prin cruzimea cu care și-a eliminat adversarii, marxismul a fost un sistem maniheist, menit a exclude pe toți cei ce nu erau de acord cu el. Vladimir Tismăneanu rămîne un caz aparte de intelectual care pare să nu aibă antipatii și idiosincrazii incurabile. E în spiritul său un
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
fenomen greu de înțeles la vremea când Czesław Miłosz scria Gândirea captivă. Astăzi, totalitarismul comunist, ca joncțiune între teroare și doctrina, este mult mai ușor de disecat, pe de o parte grație seriozității cu care mediile intelectuale occidentale au tratat marxismul, iar pe de altă parte, paradoxal și cu valoare de exemplu, grupărilor de mentalitate totalitara care au preluat în forță anii postcomuniști constituindu-se în așa-numita „societate necivilă” (Stephen Kotkin). Conceptul totalitar de libertate exclude libertatea celui care gândește
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
evocă „revoluția creștină și socialistă”, Raymond Aron apreciază că sintagma suscita emoții, amintiri și vise, dar fără ca cineva s-o poată defini. Abolirea exigentei dovezii și preciziei e o constantă a visului revoluționar. Altfel spus, măi aplicat, versiunea leninistă-stalinistă a marxismului a fost o încercare de a pune în practică ideile lui Marx, dar cum? Punerea în practică s-a făcut fără formularea unor principii clare de interpretare politică, iar ideile lui Marx erau, stricto sensu, de expresie în formă filosofica
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
totul se așează sub semnul unor ambiții nemăsurate având că țel abstracțiuni din cele mai înspăimântătoare. Toate marile teme ale creștinismului sunt confiscate și puse să slujească unui maniheism politic întemeiat pe cultul rațiunii istoriei. Sau, în formularea Profesorului Tismăneanu, "marxismul se întemeiază pe cultul rațiunii mediate de agentul mesianic al Istoriei". Dramoleta politică, cu milioane de asasinați, patologie cu accente metaforic-simbolice criminale, o formă de gandire ce ține de „mental”, adică de psihonevroza, si care ar scoate din minți și-
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
agentul mesianic al Istoriei". Dramoleta politică, cu milioane de asasinați, patologie cu accente metaforic-simbolice criminale, o formă de gandire ce ține de „mental”, adică de psihonevroza, si care ar scoate din minți și-o piatră. Pentru că, atrage atenția Vladimir Tismăneanu, marxismul nu exprimă oricum revoltă lui împotriva moralității burgheze, ci având în centrul lui vital ateismul (Despre comunism: o religie seculară). Ce a fost și încă este comunismul, al doilea eseu din Despre comunism. Destinul unei religii politice, sintetizează perfect atât
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
e vorba, observă Vladimir Tismăneanu. Pare evidență încercarea de eliminare a detestatei ordini burgheze (alcătuită după logică și afectele proprietății private) prin distrugerea relațiilor sociale existente. De aceea, conexarea termenului de „religie politică” cu identificarea ateismului în centrul vital al marxismului și a teoriei luptei de clasă cu regimul proprietății private îl determină pe Vladimir Tismăneanu să lege problemă libertății la Marx strict de viziunea lui asupra universului social, viziune marcată de două determinisme mari și lațe: social și economic. Pe cale
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
soluțiile cu privire la realizarea unității sociale. Punerea în acțiune a viziunii utopice și escatologice a gândirii politice a lui Marx de către Lenin deschide calea elucubranta a interpretării creative, dând naștere versiunii bolșevice a salvării ființei umane. Astfel, apare combinația letală de marxism și partid, cu urmări impresionante: epurări permanente și ofensiva socialistă. Conceptul lui Lenin, arată Vladimir Tismăneanu, pornește de la un principiu formulat de revoluționarul rus Serghei Neceaiev în Catehismul revoluționar: "Este moral tot ceea ce contribuie la triumful revoluției. Imoral și criminal
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
USR s-a desfășurat, și anul acesta, „în impunătoarea, somptuoasa aulă a BCU”, notează o amintire prețioasă legată de această sală: în studenție, aici, audia ca student cursul strălucit de „literatură de peste hotare” al lui Tudor Vianu și cursul de marxism predat de Radu Florian. Am reținut și textele lui Nicolae Prelipceanu și Gheorghe Grigurcu, analizele unor recente apariții editoriale semnate de Gabriel Coșoveanu, Dumitru Chioaru, Gabriela Gheorghișor, Paul Aretzu, Florea Miu, ca și grupajele de versuri pe care le publică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5342_a_6667]
-
De o particulară abjecție sunt, în acest volum, turnătoriile. La București, gânditorul era turnat de câțiva apropiați (unii, identificați în persoana unor colaboratori cu pregătire filosofică). La Sibiu, turnătoriile aparțin unor lumpeni, care vehiculează încă, la finele anilor ’80, clișeele marxism leninismului, în interpretarea lui stalinistă din aceiași ani ’50. Mizeria morală și intelectuală a autorilor lor, unii, bănuim, cu funcții în învățământul și aparatul administrativ local, este deprimantă. Ca toate celelalte ediții ale Dorei Mezdrea, și aceasta este impecabil alcătuită
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
serial și ale nuvelelor ample, au apus iremediabil. Revistele culturale de azi, când nu sunt colecții de banalități strigătoare la cer sau organe ideologice cărora li s-a ordonat exterminarea a tot ce nu le convine în viața publică (vezi marxismul deșănțat din „Cultura" sau gargara corect-politic-resentimentară a „Observatorului cultural"), concurează superficialitatea sclipicios-sinucigașă a unor mărci cândva prestigioase, dar care astăzi se pregătesc să moară, mor, au murit deja...
Moartea revistelor literare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6510_a_7835]
-
unde „atacul la limba a fost una din metodele clasice și verificate cu destul succes în imperiul sovietic, după ce fusese mai înainte în cel țarist”. În acei ani, studentul în filologie savură deruta catedrei, la apariția broșurii lui Stalin despre Marxism și lingvistică, răsturnând un corp profesoral terorizat, dispus la toate concesiunile. Pe atunci apărea o revistă de specialitate, dar și de generală răspândire, intitulată Cum vorbim. În conversație, poetul Constant Tonegaru îi schimbă doar o literă: Cum orbim. Acțiunii de
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]
-
de o recrudescență cu urmări incalculabile. Pentru Tismăneanu, vigoarea unei ideologii se măsoară după zădărnicia tentativei de a o compromite. Cu cît o critici spre a-i arăta defectele, cu atît ea își camuflează defectele în calități mai atrăgătoare, iar marxismul pare a fi o astfel de doctrină înzestrată cu o mare putere de regenerare. Îi tai trei capete și reapare travestită în alte cîteva capete aflate în vogă. Toată cartea e un avertisment teoretic adresat celor care văd în comunism
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
a format conștiința de avangardă a intelectualilor români. Pornind de la chestiuni de estetică și de morală individuală, conducea la socialismul științific. Majoritatea oamenilor politici din România, din aproape toate partidele, au trecut în tinerețea lor printr-o scurtă școală de marxism sub conducerea lui Gherea. Ceea ce nu i-a împiedicat de altfel, în anii lor de maturitate, să ducă o politică de banditism reacționar" - îl evocă Troțki pe Gherea în autobiografia din 1930. Să fi fost oare acea „scurtă școală de
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
sub conducerea lui Gherea. Ceea ce nu i-a împiedicat de altfel, în anii lor de maturitate, să ducă o politică de banditism reacționar" - îl evocă Troțki pe Gherea în autobiografia din 1930. Să fi fost oare acea „scurtă școală de marxism" și un util antrenament pentru viitoarea „politica de banditism reacționar" a foștilor socialiști?! Oricum, Troțki nu avea de unde să știe că într-o scrisoare din 1905 Caragiale îi reamintise lui Gherea de trădările ucenicilor acestuia în materie de socialism. „Ai
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
o falsă compensație, apariția ediției monumentale de Opere a dus la așa-zise redescoperiri vulgar-conținutiste, actualizând abuziv, pervertitor, gândirea social-politică a creatorului. (Mă gândesc în special la încercările lui Ilie Bădescu de a face din redactorul Timpului un precursor al marxismului, când nu de-a dreptul al dictatorului de tristă amintire.) Chiar în condițiile în care producția de presă a scriitorului a fost supralicitată și erijată în matcă absolută a operei, valoarea ei literară a fost neglijată." Până aici a fost
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
nu cred că sunt mulți cei care au citit de la un cap la altul sutele și sutele de pagini generate de fostul șef ideologic al PCR. Dacă ar fi să le dau un titlu mai adecvat, acesta ar fi Despre marxismul gongoric. Ori Despre pompierismul hiperbolic. Înțeleg că volumele s-au vândut totuși relativ bine, dar mă îndoiesc că nostalgicii care le-au cumparat s-au osândit de bunăvoie la cazna lecturii lor integrale. Mai degrabă cred că au căutat istorii
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
natură practică. Economia centralizată și planificată, răspunzătoare în principal de prăbușirea sistemului comunist, partidul unic, clasa muncitoare, clasă conducătoare, lupta de clasă care a condus la închisoarea politică și la gulag, acestea și altele sunt înscrise cu litere însângerate în marxismul clasic. Ceea ce Marx a crezut că poate fi pus în locul capitalismului s-a dovedit, urmare a tragicei experiențe istorice a numeroase popoare, un rău mult mai mare decât răul pe care îl combătea. Nici un teoretician, oricât de fanatic, nu poate
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
Raportului Final au fost acoperite de sudalmele grosolane ale năimiților aflați în slujba profitorilor învolburatei tranziții din România. A îndrăzni să susții, pe urmele lui Leszek Kolakowki, fraze de-un adevăr empiric indubitabil - ca, de pildă, că „autodivinizarea unamității, căreia marxismul i-a dat expresie, a sfârșit la fel ca toate încercările similare, fie că au fost individuale sau colective: ca o altă ipostază tragic-grotescă a robiei umane” - înseamnă în România acestui moment să te trezești cu eticheta de „antiumanist”, „fascist
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
care le susțin. Turnătorii să fie obligați din nou să toarne, stângiștii să se înregimenteze sub drapelul partidului unic, nostalgicii cozilor la ulei și zahăr să-și petreacă tot restul zilelor în această relaxantă activitate. Pentru că esența comunismului (născut din marxism, și nu din platonicianism!) se reduce la astfel de situații, și la altele asemănătoare, derivate din ele: teroare polițienească, abuz instituționalizat, arbitrariu, corupție generalizată. Dacă „visătorii” care s-au drapat în zdrențele utopiei egalitare cred că ideile lor transpuse în
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
intelectualii epocii lui Carol I, cărora li se datorează România modernă, la E.Lovinescu, peste care trece fugar în carte (probabil fiindcă nu-i ilustrează teza gândirii proaste și oportuniste), la Paul Zarifopol (bănuiesc că a citit eseul lui intitulat „Marxismul vesel”), la Ștefan Zeletin (vă rog să remarcați că îi avem în vedere și pe intelectualii de stânga, și pe cei de dreapta) și la numeroși alții? Și, apoi, a gândi prost nu e totuna cu a face o politică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4793_a_6118]
-
Dar eu nu aveam poezii și am spus: „Dar am o carte de nuvele, care urmează să apară. Dacă vreți, vă dau o nuvelă.” Și le-am dat o nuvelă, care se numea Zburătoare de consum, povestea unei profesoare de marxism, care, ca să nu mai stea la cozi, se hotărăște să-și facă pe balcon un fel de crescătorie de păsări. Cumpără niște ouă, din care speră să iasă pui, dar, în loc de pui, apar îngeri. Deci am dat nuvela și peste
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
ci, dimpotrivă, existența lor socială le determină conștiința” își găsește corespondentul în Biblie, într- o spectaculoasă identificare. Marta din Betania, sora Mariei și a lui Lazăr cel înviat din morți, personaj al Noului Testament, dă dovadă de cel mai pur marxism avant la lettre. Demonstrația este cu adevărat spectaculoasă. Partea a doua a cărții, „Teze neterminate II” conține acele texte scurte pe care le menționam mai sus. Discutând porțiuni ale unor teme fundamentale din filosofie și literatură, autoarea mizează de asemenea
Între critică, filosofie și însemnări personale by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4399_a_5724]
-
Franța, chiar dacă «imperiul comunist» a produs o sută de milioane de victime. Filosofii care încearcă să reabiliteze comunismul, Alain Badiou și Slavoj Zizek (Pour défendre les causes perdues), se află în prima linie de bătaie a neocomuniștilor. Ei promovează un marxism... fără Marx! Despre scriitorii ruși care au fost arestați și condamnați după Revoluția din 1917 s-au scris multe cărți și sunt cunoscuți de lumea întreagă, de la Marcenco, Kravcenko și până la Soljenițîn. Recent au apărut la Paris mai multe cărți
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
M. Bahtin, formaliștii ruși, E. Coșeriu, V. Nemoianu ori I. Even-Zohar își probează valoarea instrumentală. Reunind toate aceste fire interpretative diverse într-un arsenal exegetic prestigios, cu acțiune concertată, autorul participă la revolta împotriva „marilor povestiri” doctrinare ale secolului trecut (marxism, psihanaliză, structuralism), cu „insuportabila lor trufie metodologică” (p. 340). Apelând deci la teorii privind mitanaliza, polisistemul, revendicarea secundarului, cultura populară a râsului, de-canonizarea genurilor înalte, concomitent cu canonizarea celor umile, proces urmat de o recanonizare a genurilor de-canonizate
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
proză colectiv Desant ’83 care i-a impus, practic, la modul ofensiv de „comando”, pe tinerii scriitori în atenția criticii și a literaturii oficiale în epoca dogmatismului ideologic. Marcat, în anii ‘50, de un început de carieră literară sub auspiciile marxismului și ale ideologiei comuniste oficiale, Crohmălniceanu revine asupra acestor poziții de tinerețe, devenind un sprijinitor puternic al tinerilor de la cenaclul „Junimea”, un spațiu, în fond, de libertate intelectuală și critică și adesea de subminare ironică și umoristică a discursului oficial
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]