3,668 matches
-
Ar fi putut să-și facă oriunde casă În oraș. El Însă a preferat să rămână În „Bosnia”, În casa Martei, lăsată moștenire de domnul Andrei Morar, spre mirarea tovarășilor de la Municipiu care nu mai trăiau demult În umbra Îndemnului marxist la unire În cumpătare. Un răspopit, fost manechin apoi și vânzător de Înghețată, convertit la marxism-leninism, nu putea avea o altă opțiune, observau cei mai lucizi și cu o experiență mai Îndelungată la serviciul de cadre al partidului. „Bosnia” era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
gîndesc că "iepoca" pe care am trăit-o (Iordan a și murit-o) n-a năvălit peste mine. Gura propagandei n-a făcut din mine o cîrpă. Cîrpa roșie care "pavoaza", în timpul ședințelor, masa prezidiului. M-a ferit de monismul marxist. De explicarea a tot și a toate prin materialism dialectic. Țin minte că mi se repartizase, pentru serbarea de sfîrșit de clasă întîi, o rochiță din hîrtie creponată, albă. Visam la altceva: costumul popular ucrainean, cu o bogăție de cunună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cînd eram librăreasă într-un cartier (de unde și titlul romanului meu, Poveste din cartierul de sud-est) despre o greșeală de tipar o fi vreun Aghiuță al greșelilor de tipar? parcă anume făcută. Apăruse, în loc de îndrumare, înhumare: "înhumarea spre o orientare marxistă i-a revenit lui Ilie Cîrjeu". Șichy rîde, cu rîsul ei de-a dreptul "carnivor", deși nu l-a mai prins, ca studentă, pe Ilie Cîrjeu, un culturnic de oțel. Îți schițez pe scurt cariera lui Cîrjeu. E instructiv, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mai dat ceva libertate religioasă, nu s-a dat cu mîna dreaptă, creștinește, ci cu stînga. Cum cu stînga o dăduse și Stalin. În '43, "tătucu" a repus în funcție patriarhia rusă. Așa. Ca să aibă poporul ceva opiu. În formulare marxistă (trebuie să discut asta cu Șichy), religia era "opiu pentru popor". Și Stalin a decis, cu știutu-i cinism, ca personalul de la revista "Bezbojnic" ("Ateul") să se transfere la "Revista Patriarhiei", cu hîrtie cu tot. Ca șef de gubernie (cum devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
s-a găsit să facă rechizitoriul comunismului e unul dintre paradoxurile post '89. Pe vremea ailaltă, obișnuia să repete (l-am auzit și eu spunînd asta) cu modestie jucată și trăgînd dintr-o țigară "Carpați fără": "Ieu nu sînt decît marxist". "Marxist pi o sutî șî șin'zăși di santimi", îi viza fostul decan Scarlat Carp statura: "o țîrucă piști on metru șî juma'". Fuseseră amîndoi, și Mistrie, și Carp, sovietiști‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. Cu ochiul și cu urechea la privilighenția de la răsărit. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a găsit să facă rechizitoriul comunismului e unul dintre paradoxurile post '89. Pe vremea ailaltă, obișnuia să repete (l-am auzit și eu spunînd asta) cu modestie jucată și trăgînd dintr-o țigară "Carpați fără": "Ieu nu sînt decît marxist". "Marxist pi o sutî șî șin'zăși di santimi", îi viza fostul decan Scarlat Carp statura: "o țîrucă piști on metru șî juma'". Fuseseră amîndoi, și Mistrie, și Carp, sovietiști‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. Cu ochiul și cu urechea la privilighenția de la răsărit. Dar Mistrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
al tîmpeniei arțăgoase, branșat la Internet, dar debranșat de la bun simț. "Fii internaut sau dispari!" Pandantul ieșean? Scriitorii "revoluționari" n-au avut ce distruge decît biblioteca-donație Traian Chelariu, de la Casa cu Absidă, sediul Asociației. Au purificat-o, chipurile, de cărți marxiste, pînă a dispărut cu totul. Chit că Traian Chelariu numai comunist n-a fost: după ce-a ieșit din pușcărie, l-au repartizat la ecarisaj-deratizare. El sau Caraion o fi fost prototipul lui Petrini, eroul lui Marin Preda? Și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
trăită și respirată. Aici mănânc pâine cu gust de libertate, afară simți mucegaiul închisorii. Și pentru că nu există libertate absolută, mi-am creat eu libertatea, prin voința de a suporta cenzura ei. Prin aceasta mă deosebesc de toți pușcăriașii. Filosofii marxiști au definit libertatea ca necesitate înțeleasă. Eu zic că libertatea înseamnă detenția asumată: un univers dens cu magnetism enorm. Cauza durerilor de cap ale mamei, eu, lipsa de voință, lenea prelungă, vomele dese, eu. Furam ceea ce-mi lipsea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Iustin Moisescu. Este iarăși adevărat că prăbușirea comunismului l-a adus pe Stăniloae dintr-odată, ca pe mulți alți intelectuali marginalizați de regim, pe scena publică. De mai mult timp, Filocalia sa devenise un simbol al rezistenței românilor în fața ideologiei marxiste, atee și anticreștine. Tocmai în această atmosferă de entuziasm și frustrare post-revoluționară, atât de bine cunoscută unora dintre noi, Părintele Dumitru a luat hotărârea de a-și continua proiectul, de a merge mai departe în cercetarea sa filocalică. De altfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Italia. Te-ai apucat să ții post? Hai până la bufet, să luăm o gustare, că om fi noi forță politică conducătoare, dar nu putem să lucrăm pe stomacul gol, că doar conștiința prin stomac trece!... Mă rog, așa zice bunul marxist... Hai, Ghiță, că te-așteaptă Drăghici, ca să-ți raporteze ceva în problema cu social-democrații din pușcării, și profesorul Mironică... A venit și Ceaușescu, în uniforma aia a lui de general făcută de comandă... parcă e frățiorul lui Stalin!... Doar mustață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale 140 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi 142 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia 148 3.2. Provocări în spirit liberal 151 4. Feminismul marxist: revoluționarea familiei 153 4.1. Experiența României privind familia în comunism 154 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă 159 5. Conservatorism și modernizare 161 5.1. Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
142 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia 148 3.2. Provocări în spirit liberal 151 4. Feminismul marxist: revoluționarea familiei 153 4.1. Experiența României privind familia în comunism 154 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă 159 5. Conservatorism și modernizare 161 5.1. Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7. Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se separă își asumă răspunderea copiilor 10? Am urmărit să aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce la destructurarea familiei 11. Familia monoparentală este cunoscută ca un subiect consacrat de asistență socială, iar prin extindere, unul de sociologie. Populare mai sunt și abordările de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
-și apăra situația ei de educatoare a unor oameni dintre care mulți au luat porniri destrăbălate și vicioase. Cel puțin să controleze cauzele care au putut descompune o muncă întreagă a tinereții ei pe care o sacrifică educațiunii. În teoria marxistă, ideea împărtășită este cea a egalizării rolurilor sociale ale femeilor și bărbaților în sfera publică, nu însă și în cea privată. În măsura în care muncea, oricare cetățean apărea, principial vorbind, important și valorizat ca atare pentru societate. Femeile nu s-au emancipat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
șanse bune de a fi parteneriale. Am urmărit stabilirea unor repere privind familia în câteva modele posibile, cu intenția de a sugera existența unor alternative la familia nucleară patriarhală. Analiza asupra familiei va continua din perspectiva teoriilor politice feministe: liberală, marxistă, radicală și comunitară. În toate acestea, voi urmări raportul între conceptualizarea familiei și ideea de emancipare a femeilor. Sensul de argumentare va fi unul în favoarea faptului că emanciparea femeilor nu duce la distrugerea instituției familiei. Iată un prim argument preluat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
acredita ideea responsabilității față de familie. Agenții raționali sunt agenți responsabili. Opțiunile în sfera privată ar fi favorabile unui parteneriat real între soți. Acestea permit, dacă se aplică consecvent parteneriatul, strategii de autoafirmare a persoanei, de dezvoltare a autonomiei. 4. Feminismul marxist: revoluționarea familieitc "4. Feminismul marxist \: revoluționarea familiei" Mă refer la revoluționarea familiei deoarece în paradigma marxistă se aprecia că toate problemele din societate vor fi rezolvate prin revoluție. Este vorba de revoluția proletară, ce desființa exploatarea de clasă. Aceasta transforma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Agenții raționali sunt agenți responsabili. Opțiunile în sfera privată ar fi favorabile unui parteneriat real între soți. Acestea permit, dacă se aplică consecvent parteneriatul, strategii de autoafirmare a persoanei, de dezvoltare a autonomiei. 4. Feminismul marxist: revoluționarea familieitc "4. Feminismul marxist \: revoluționarea familiei" Mă refer la revoluționarea familiei deoarece în paradigma marxistă se aprecia că toate problemele din societate vor fi rezolvate prin revoluție. Este vorba de revoluția proletară, ce desființa exploatarea de clasă. Aceasta transforma relațiile de producție prin dispariția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
favorabile unui parteneriat real între soți. Acestea permit, dacă se aplică consecvent parteneriatul, strategii de autoafirmare a persoanei, de dezvoltare a autonomiei. 4. Feminismul marxist: revoluționarea familieitc "4. Feminismul marxist \: revoluționarea familiei" Mă refer la revoluționarea familiei deoarece în paradigma marxistă se aprecia că toate problemele din societate vor fi rezolvate prin revoluție. Este vorba de revoluția proletară, ce desființa exploatarea de clasă. Aceasta transforma relațiile de producție prin dispariția proprietății private. Familia burgheză este o formă de prostituție în favoarea unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
multitudine de probleme de factură morală: relații libere între sexe, adulter, copii nerecunoscuți etc. Ceea ce avea să se petreacă referitor la modul cum se configurau relațiile în familie nu era însă în concordanță cu moralitatea de tip proletar. În concepția marxistă, familia se va subordona regulilor generale materialist-dialectice, fiind și ea un produs al evoluției sociale. Ca atare, se va schimba. Familia proletară va fi una în care egalitatea se realizează ca urmare a faptului că soții sunt salariați. O bună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
considerat un bun argument în favoarea ideii că patriarhatul, ca formă de dominare a femeilor de către bărbați, este constant, indiferent de organizarea politică a societății 47. 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistătc "4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă" Feminismul marxist evidențiază bazele economice ale aservirii femeilor, consideră drept temei al inferiorității acestora inegalitățile din sfera economică. Treburile casnice funcționează similar modului de producție, doar că forța de muncă a femeilor este folosită fără a fi recompensată. Are loc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
bun argument în favoarea ideii că patriarhatul, ca formă de dominare a femeilor de către bărbați, este constant, indiferent de organizarea politică a societății 47. 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistătc "4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă" Feminismul marxist evidențiază bazele economice ale aservirii femeilor, consideră drept temei al inferiorității acestora inegalitățile din sfera economică. Treburile casnice funcționează similar modului de producție, doar că forța de muncă a femeilor este folosită fără a fi recompensată. Are loc o veritabilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
5. Conservatorism și modernizaretc "5. Conservatorism și modernizare" Din punct de vedere al teoriei politice, în România, oscilația între modernizare și conservatorism pare să fie o încercare stângace de opțiune între liberalismul asociat democrației și marxismul moștenit 52. În teoria marxistă clasică, problemelor familiei li se găseau soluții de factură economică. Am arătat cum Engels (Originea familiei, a proprietății private și a statului, apărută în 1884), de pildă, arăta că relațiile în spațiul privat sunt o reflectare a modurilor de producție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
arătat cum Engels (Originea familiei, a proprietății private și a statului, apărută în 1884), de pildă, arăta că relațiile în spațiul privat sunt o reflectare a modurilor de producție și a relațiilor interumane aferente din sfera economică. Soluția de tip marxist se baza pe presupunerea că, prin eliminarea proprietății private și dizolvarea modului de producție capitalist, se va ajunge la depășirea inegalităților. De aici decurgea eliminarea formelor de discriminare care le afectau pe femei. Exploatarea acestora lua sfârșit odată cu toate tipurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Exploatarea acestora lua sfârșit odată cu toate tipurile de exploatare generate de sistemul capitalist. În România, în tranziție, neajunsurile din sfera economică, disfuncționalitățile sociale ce decurg, în principal, din starea de sărăcie generală a populației, par să sugereze, ca în abordarea marxistă, că economicul este cheia tuturor problemelor celor mai mulți oameni, care fac mari eforturi pentru a atinge un nivel de trai decent. În deciziile de factură politică, familia este tratată ca o problematică de rang secundar față de marile teme privind integrarea, realizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
combina preferințele unei colectivități așa cum un individ poate face cu ale sale, nicio alegere colectivă neputînd satisface pe toată lumea. Cu toate acestea, Statul este presupus a servi interesul general. 1.1.2. Două concepții "machiavelice" 1.1.2.1. Concepția marxistă Împotriva viziunilor Statului instrument aflat în serviciul societății, se îndreaptă concepția marxistă, sau materialistă a Statului ca instrument de dominație a societății. Potrivit acestei concepții, cei care controlează producția ("capitaliștii") controlează, în egală măsură, Statul. Marx nu a furnizat o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]