1,101 matches
-
lume. {EminescuOpI 69} MELANCOLIE Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă, Prin care trece albă regina nopții moartă. O dormi, o dormi în pace printre făclii o mie Și în mormânt albastru și-n pânze argintie, În mausoleu-ți mândru, al cerurilor arc, Tu adorat și dulce al nopților monarc! Bogată în întinderi stă lumea-n promoroacă, Ce sate și câmpie c-un luciu văl îmbracă; Văzduhul scânteiază și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine pe câmpul
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ochii și trăgea adânc în piept aerul plin de miresme meridionale. între timp, Sebastianus, în obișnuita ținută de ofițer al trupelor regulate, aștepta și își impunea să aibă răbdare. Privind împrejur, încerca sentimentul că se găsea într-un soi de mausoleu. După câte se spunea, sala aceea invadată de lumina caldă, mediteraneană, ce pătrundea dinspre balcon și dinspre ferestrele largi, fusese odată refugiul preferat al marelui Constantin, căruia i se atribuia, de altfel, meritul de a fi construit întregul palat. Aranjamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nebunie lipsită de vinovăție. Între timp iată ridicând glasurile acele bucle groase și curbe deschise de pe fereastra unui atelier vechi de croitorie. În Polonia, În război, mai ales În cele trei sau patru luni cât Sammler fusese ascuns Într-un mausoleu, Începuse el pentru prima dată să se Întoarcă spre lumea exterioară căutând cifre și prevestiri curioase. Viața moartă a acelei veri și spre toamnă când fusese căutător de prevestiri, și foarte copilăros, căci multe forme mai mari de Înțeles fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
și disperarea În legătură cu fiul și fiica sa. Când viața lui - sau viața asta sau aia sau cealaltă - se va Încheia, luată, va rămâne pentru Sammler, atât cât va dura și el, literalul prost, lumina galbenă a arșiței poloneze din spatele ușii mausoleului. Era totodată lumina camerei cu vitrine de porțelanuri din apartamentul unde suferise Întemnițarea Împreună cu Shula-Slawa. Nesfârșite ore literale În care ești mâncat pe dinăuntru. Mâncat pentru că lipsește coerența. Poate ca pedeapsă pentru că nu ai reușit să găsești coerența. Sau mâncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
scos un pistol la dumneata? — Nici un pistol. Dacă Sammler și-ar fi menținut bun echilibru, ar fi fost capabil să-i reziste lui Feffer. Dar echilibrul lui nu era bun. Coborâtul la metrou era o corvoadă. Mormântul, Elya, Moartea, Îngroparea, mausoleul Mezvinski. Dar a descoperit unde stai? zise Feffer. — Da, Feffer, mi-a luat urma. Cred că stătea cu ochii pe mine de ceva vreme. M-a urmărit În holul de la intrare. — Dar ce-a făcut, domnule Sammler!? Pentru Dumnezeu, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Nu ar fi contat mult pentru nimeni. La acel minimum eram noi. Nu Încăpea loc acolo pentru apel la omenie, pentru rugămintea de pe o față schimonosită, cu tendoane Împrăștiindu-se În gâtlej. Când domnul Sammler se ascunsese mai târziu În mausoleu, nu era de nemți, ci de polonezi. În Pădurea Zamoșt partizanii polonezi se Întorseseră Împotriva luptătorilor evrei. Războiul era pe sfârșite, rușii avansau, și se pare că se luase hotărârea de a reconstrui o Polonie fără evrei. Avu loc prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
se iveau heruvimi uzi și Împletită cu poteci de piatră care se tîrau printre arbori. Fermín mă puse la curent În privința instituției Într-una din magistralele sale lecții de istorie socială. — Cu toate că acum ți s-ar putea părea că e mausoleul lui Rasputin, colegiul San Gabriel a fost, la vremea lui, una dintre cele mai prestigioase și mai selecte instituții din Barcelona. Pe timpul Republicii a decăzut, pentru că noii Îmbogățiți de atunci, noii industriași și bancheri, ale căror odrasle fuseseră pînă atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
O alee străjuită de chiparoși se ridica În ceață. Chiar și de acolo, la poalele muntelui, se zărea infinita cetate a morților, care escaladase colina pînă ce trecuse dincolo de culme. Alei de morminte, promenade de pietre funerare și străduțe de mausolee, turnuri surmontate de Îngeri de foc și păduri de cavouri se multiplicau, unele pe fundalul celorlalte. Cetatea morților era o groapă de palate, un osuar de mausolee monumentale străjuite de armate de statui din piatră putrezită ce se scufundau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
trecuse dincolo de culme. Alei de morminte, promenade de pietre funerare și străduțe de mausolee, turnuri surmontate de Îngeri de foc și păduri de cavouri se multiplicau, unele pe fundalul celorlalte. Cetatea morților era o groapă de palate, un osuar de mausolee monumentale străjuite de armate de statui din piatră putrezită ce se scufundau În tină. Am respirat adînc și am pătruns În labirint. Mama zăcea Îngropată la vreo sută de metri de acea potecă flancată de galerii nesfîrșite ale morții și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
nimic despre acea noapte de sărbătoare, noi putem desluși În fumul montajului prin fondú cum totuși preotul regimentului face la miezul nopții o slujbă. Feeria lumânărilor aprinse În timp ce se cânta „cu moartea pre moarte călcând“ (cum stă scris și pe mausoleul de la Mărășești) e totuși absentă, probabil din cauza camuflajului și a temerii de avioanele inamice. În Întunericul de smoală al nopții de aprilie mulțimea de soldați-țărani-făcători-de pâine ascultă totuși cântarea pe nas a slujitorului divin, cu inima, privirea și urechea ațintită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ordinul unei clici trădătoare - guvernanții de atunci în frunte cu nefericitul Miron Cristea, Patriarh al Bisericii noastre și Prim Ministru, patronați de un criminal purtător de coroană, Carol al IIlea, hain și nesățios băutor de sânge. Am vizitat acest subpământen „mausoleu”, în vara anului 2002, criptă tăinuită. Parametrii uriași de beton stau mărturie dramaticei însângerări din noaptea Sfântului Andrei, 30 noiembrie 1938, adâncuri nemuritoare, groaza zilelor de atunci și trezire sfântă pentru vremi viitoare, când sub povara altor vitregii se vor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
vii dă-le tărie și biruință asupra potrivnicilor, ca România Legionară să înflorească și să se apropie de Tine. Doamne al neamului nostru românesc întru nădejdea învierii lui. Amin!” (Corneliu Zelea Codreanu). Căpitanul, Nicadorii și Decemvirii au fost înhumați la Mausoleul Ion Moța și Vasile Marin de la Casa Verde. În vara anului 1948 comuniștii au distrus mausoleul și au turnat un bloc, iar morții noștri se spune că au fost reînhumați la trei cimitire din capitală. Această versiune am primit-o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
apropie de Tine. Doamne al neamului nostru românesc întru nădejdea învierii lui. Amin!” (Corneliu Zelea Codreanu). Căpitanul, Nicadorii și Decemvirii au fost înhumați la Mausoleul Ion Moța și Vasile Marin de la Casa Verde. În vara anului 1948 comuniștii au distrus mausoleul și au turnat un bloc, iar morții noștri se spune că au fost reînhumați la trei cimitire din capitală. Această versiune am primit-o de la camarazii studenți în noiembrie 1948 când, retras din munți în București, așteptam călăuza care să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
al apusei civilizații arabe, ci că are ceva din masivitatea și răcoarea unui munte ascuns. Doar În locurile unde spiritele muntelui ocroteau Înălțimile mai putea fi simțită o asemenea liniște dincolo de care sufletul singur putea auzi foșnetul egal al timpului. Mausoleul de pe aleea mărginașă, nu departe de mormântul „regelui nemuritor” Amir Temur, conducătorul care Înnobilase orașul cu zeci de victorii și de moschei, Îi apăru tânărului mongol la fel de părăsit și de modest ca prima oară. Își aminti felul În care Nogodar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
trei ajunseseră acolo, cu aproape șaptesprezece ani În urmă. Se Întinse pe spate și căută, cu mâna, un punct de sprijin În interior. Nu ajungea decât În colțul Încăperii, iar peretele era neted. Pentru o clipă, Amir se gândi că mausoleul nu putea fi deschis decât de un copil, mai exact de acel copil a cărui portret se afla, atunci, ascuns Înăuntru. Dar mai trebuia să existe o soluție. Continuă se pipăie fiecare bucată de perete la care putea ajunge. Nici una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se adeverească. Sabia exista. La fel Cei Patru Cuceritori. Iar acum apăruse acel tânăr cu ochi albaștri care era cea mai mare amenințare asupra Celor Patru. El, Amir, fusese trimis să-l ucidă. De ce? Răspunsul se afla acolo, În vechiul mausoleu de la Samarkand. Se afla acolo demult. Fiindcă acel tânăr avea darul clarviziunii și fiindcă va ajunge să poarte sabia Cuceritorilor. Va ajunge noul Conducător. Toate acestea nu se Întâmplaseră Încă, dar Începeau să se Întâmple. Amir așeză la loc sulul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
atunci luptătorii Oilor Albe și pe care trebuiau să-l ucidă războinicii Bordjighin? Indiferent dacă răspunsul era da sau nu, se Îndrepta el, oare, spre Apus? Amir puse pumnalul Înapoi În teacă și teaca o ascunse la piept. Ieși din mausoleu și se culcă din nou pe spate ca să ajungă cu degetele la colțul care Închidea intrarea. Colțul i se păru acum mai departe. Scoase de la piept pumnalul și apăsă cu vîrful lui locul care comanda mecanismul. Piatra coborâ cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Hassan a salvat Veneția dintr-un mare pericol pe mare, la Începutul războiului turco-venețian, În 1463. N-a existat nici Amir Baian, imaginat ca strănepot al lui Gingis han. Numele lui este inspirat de vestitul luptător Amir Temur, al cărui mausoleu se află la Samarkand. Dar datele referitoare la viața mongolilor În evul mediu, la evoluția tribului Bordjighin, la legile lui Gingis han și la relațiile mongolilor cu Hoarda de Aur și cu Hanatul Crimeii sunt conforme adevărului istoric. Marile confruntări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de marmură, Nuharoo și cu mine ne apropiem de un pavilion în care sunt păstrate tronurile din aur și satin și robele galbene de dragon ale lui Hsien Feng. Acestea vor fi expuse în ziua anuală a sacrificiului. Ca și mausoleul strămoșilor săi, cel al lui Hsien Feng își va avea slujitorii și paznicii săi. Guvernatorul din Chihli a fost desemnat să aibă grijă de lăcașul sfânt și să-i păstreze izolarea prin interzicerea accesului. Intrăm în mausoleu. Partea superioară, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sacrificiului. Ca și mausoleul strămoșilor săi, cel al lui Hsien Feng își va avea slujitorii și paznicii săi. Guvernatorul din Chihli a fost desemnat să aibă grijă de lăcașul sfânt și să-i păstreze izolarea prin interzicerea accesului. Intrăm în mausoleu. Partea superioară, care are formă de dom, este numită Orașul Comorilor și este cioplită în rocă dură. Mormântul în sine este situat în partea de jos. Cele două niveluri sunt legate prin scări. Cu ajutorul unei torțe, putem să vedem interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
printre cărțile din anticariatul de la parter. Pe rafturile lui stăteau înghesuite mii de volume - totul, de la dicționare epuizate până la bestselleruri uitate sau ediții din Shakespeare legate în piele - și Tom se simțise întotdeauna în largul său într-un astfel de mausoleu de hârtie, răsfoind teancuri de cărți aruncate de alții și inspirând aerul prăfuit și vechi. Într-una din primele vizite, l-a întrebat pe Harry despre o anume biografie a lui Kafka și cei doi au început o conversație. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mei în Capitală, mama din Ardeal, tata din Moldova, pe Dâmbovița nedrenată pluteau la vedere șobolani zbârliți.) Eu chiar n-aș putea să trăiesc în Bucureștiul ăsta, frisonează deodată Zina. Veneam cu ea de la Parcul Carol, unde a început demolarea Mausoleului, care va face parcul impracticabil cel puțin pentru anul ăsta. Pe locul monumentului comunist va ședea, sinistră ironie, Catedrala Mântuirii Neamului. Acum Parcul arată jalnic, înconjurat de foste locuri publice părăsite, braseria Vaporul, cinematograful... Și casele înclinate spre stradă par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
căuta alături de ele. Sufletele abandonate. Numele pe care le cinstesc medaliile strălucitoare, plăcuțele și porțile din piatră. Puțin îmi pasă de așa ceva. Urăsc această atmosferă, umiditatea ei. Eu am poftă de lumini puternice, fierbinți. Nu voi lăsa ca răceala unui mausoleu să se infiltreze în pielea mea. Kang Sheng este cel care mă informează de sifilisul lui Mao. El, din nou. Sunt paralizată de mânie. Mă holbez la bărbuța lui de țap și la ochii de pește. Rezistența este cheia succesului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
să taie beregata unui miel, Întreaga cetate părea să fie un miel gigantic, Îngrășat pentru jertfă. Noaptea care precede sărbătoarea, acea noapte a Hotărârii În care este Împlinită fiecare făgăduială, mii de familii și-au petrecut-o În moschei, În mausoleele sfinților - adăposturi precare, noapte de agonie, de lacrimi și de rugăciuni. În fortăreață, În acest timp, se stârnise o discuție furtunoasă Între frații selgiucizi. Ceagrî striga că oamenii săi nu fuseseră plătiți de luni de zile, că nu consimțiseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să fie unul mort! Nu mă priviți așa, nu sunt un monstru, dar bărbatul acesta a suferit atâta Încât are mintea cu totul tulburată; ori de câte ori deschide gura, face rău cauzei noastre. — Unde se află acum? De câteva săptămâni, trăiește În mausoleul de la Șah-Abdul-Azim, vagabondând prin grădini sau pe coridoare, printre clădiri, vorbindu-le oamenilor despre arestarea lui Djamaledin, Îndemnându-i să-și răstoarne monarhul, povestindu-și propriile suferințe, strigând și gesticulând. Nu Încetează să repete că seyyed Djamaledin este Imamul Timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]