1,225 matches
-
faptului că proiectele și acțiunile ce se cer finanțate vin în întâmpinarea obiectivelor europene. Programarea se bazează pe principiul „coerenței interne” și al complementarității între fonduri pentru realizarea coeziunii interne. Adică trebuie formulată o strategie explicită prin care să se maximizeze impactul proiectelor prin acțiuni complementare în diverse zone. Astfel, programarea este strâns legată de principiul parteneriatului și al dezvoltării unei rețele instituționale funcționale. O altă cerință explicită este aceea a cuantificării nivelului de bază de la care se începe acțiunea, a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consum la nivel macro. Regimul de marfă obișnuită al mijloacelor de producție, derivând dintr-o definiție diferită asupra puterii, care pot fi tranzacționate fără restricții ideologice, distribuția resurselor prin intermediul pieței, și nu prin sistemul birocratic al redistribuirii, tendința de a maximiza profitul etc. fac ca atitudinea față de consum să fie total diferită față de regimurile socialiste de tip sovietic. Abundența bunurilor de consum face ca sistemul capitalist să fie constrâns de „cerere”, să fie în continuă căutare de piețe, de clienți. Dezvoltarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asta se întâmplă în detrimentul producției propriu-zise. Logica e următoarea: mai bine se produce mai puțin decât o parte din producție să se distribuie „incorect politic”, fără să treacă prin verificarea aparatului birocratic. Cei doi autori numesc asta „tendința de a maximiza puterea distributivă”, în contrast cu „tendința de a maximiza plusvaloarea” - caracteristică sistemelor capitaliste -, și văd în ea motorul socialismului. Fenomenul cozii, așa cum am mai arătat, survine în urma acestei logici care este producătoare de penurie. Însă problema fundamentală nu este sărăcirea populației și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
e următoarea: mai bine se produce mai puțin decât o parte din producție să se distribuie „incorect politic”, fără să treacă prin verificarea aparatului birocratic. Cei doi autori numesc asta „tendința de a maximiza puterea distributivă”, în contrast cu „tendința de a maximiza plusvaloarea” - caracteristică sistemelor capitaliste -, și văd în ea motorul socialismului. Fenomenul cozii, așa cum am mai arătat, survine în urma acestei logici care este producătoare de penurie. Însă problema fundamentală nu este sărăcirea populației și penuria, ci distribuția inegală a sărăciei, inechitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pregătește pentru a ști cum să recepționeze ofertele din partea potențialilor angajatori, cum se completează aplicațiile (curriculum vitae, scrisoare de intenție, memoriu de activitate, fișe, alte formulare), care este conduita din timpul interviului, cum să utilizeze comportamente alternative pentru a‑și maximiza șansele de reușită etc. Pentru a veni în sprijinul consilierilor, prezentăm un set de reguli ale orientării școlare și profesionale în cazul elevilor cu cerințe speciale: a) în evaluările medicale, diagnosticul clinic va fi utilizat doar în scop orientativ, pentru
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Distincția funcții finale/laterale nu trebuie confundată cu distincția funcții intenționate/neintenționate. O funcție intenționată, fie ea finală sau laterală, este aceea pe care elementul sau sistemul o cultivă în mod conștient; acesta face un efort sistematic de a o maximiza. Funcția educativ-integrativă a armatei este o funcție intenționată, deși laterală, pusă ca una dintre finalitățile sale. Oferirea unorcondiții bune de muncă, a unor munci complexe, interesante pentru toți membrii unei întreprinderi devine tot mai mult o funcție laterală asumată conștient
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate evita. Caracteristica intenționat/neintenționat nu se referă la faptul de a fi conștientizată, ci la orientarea finalistă a sistemului: putem identifica în respectivul sistem sau element o tendință practică de organizare în așa fel încât respectiva funcție să fie maximizată? În ceea ce privește consecințele funcționale negative, ele sunt, referitor la sistemul pentru care sunt negative, prin definiție neintenționate. În acest punct putem defini cu mai multă claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însă primar în raport cu rolurile particulare ale personajelor. Holist poate fi analizată nu numai societatea în ansamblul ei, ci și diferitele subsisteme ale acesteia. O întreprindere poate fi considerată ca un sistem finalist care se autoorganizează în așa fel încât să maximizeze realizarea finalităților sale. Teoria actuală a organizațiilor este fundată, în cea mai mare parte, în mod clar pe opțiunea holistă. Individualismul metodologic pornește de la presupoziția inversă a holismului, și anume că singurul sistem orientat efectiv și complet de finalități proprii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
specializându-se în realizarea unui produs, subprodus sau funcții mai specializate.Dezvoltarea industriei moderne, bazată pe o tot mai adâncă diviziune a muncii, nu este efectul unei orientări globale a colectivității spre un tip de organizare mai bun, care să maximizeze finalitățile globale (perspectiva holistă), ci rezultatul neintenționat al orientării mulțimii indivizilor spre maximizarea profitului individual, ce dezvoltă acele activități tot mai specializate în care concurența este mai redusă. Cele două opțiuni - holismul și individualismul metodologic - au fiecare în parte justificări
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vor tinde să pună mai presus interesele subsistemului decât cele ale sistemului. Fiecare subsistem va tinde să lupte pentru o poziție mai bună în cadrul sistemului, nu pentru a contribui mai eficace la realizarea finalităților globale ale acestuia, ci pentru a maximiza beneficiile membrilor săi. „Spiritul de corp” reprezintă, în această perspectivă, promovarea intereselor comune ale membrilor unui subsistem, în contextul și cu instrumentele organizației. Militarii, de exemplu, pot fi tentați să militeze pentru creșterea importanței armatei încadrul colectivității nu numai pentru că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
colectivități care evoluează în aceleași condiții de mediu și tehnologice, dar una după un model holist - pornind de la interesele și necesitățile colectivității își planifică o dezvoltare tehnologică adecvată acestora -, iar cealaltă, după modelul individualismului metodologic - producătorii individuali, pentru a-și maximiza profiturile, caută să inoveze, să dezvolte continuu tehnologia; ambele colectivități vor trece prin aceleași faze tehnologice, vor prezenta același pattern al evoluției tehnologice? Teoria lui Marx sugerează un răspuns negativ. Cele două tipuri de colectivități nu vor prezenta același pattern
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de atunci, modelul client/consultant se prefigura ca paradigmă generală a relației sociologului cu colectivitatea din care face parte. Înacest model, sociologul sprijină din afară diferitele subsisteme ale societății, ajutându-le să-și rezolve problemele de tip social, să-și maximizeze eficiența funcționării. Modelul presupune două sisteme reciproc independente: sistemul social client și sociologul-consultant. Sociologul oferă serviciile sale specializate sistemelor client. Acestea însă au libertatea completă a deciziei. Ele sunt termenul activ al relației; apelează sau nu la serviciile sociologului, utilizează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structural specifică profesiei de sociolog: nu este acceptabil ca sociologul să se angajeze în mod limitat și exclusivist în activitatea unui subsistem, sectorial deci; profesia sa îi cere de la început o angajare mai profundă, transsectorială. Rolul său nu este să maximizeze succesul unui sistem pe seama altor subsisteme sau chiar pe cea a sistemului social global, ci să maximizeze contribuția subsistemului la funcționarea și dezvoltarea colectivității din care acesta face parte. Însăși natura profesiei sale include o opțiune prioritară: aceea în favoarea colectivității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exclusivist în activitatea unui subsistem, sectorial deci; profesia sa îi cere de la început o angajare mai profundă, transsectorială. Rolul său nu este să maximizeze succesul unui sistem pe seama altor subsisteme sau chiar pe cea a sistemului social global, ci să maximizeze contribuția subsistemului la funcționarea și dezvoltarea colectivității din care acesta face parte. Însăși natura profesiei sale include o opțiune prioritară: aceea în favoarea colectivității globale, ajutând subsistemul care l-a angajat sau din care face parte să se orienteze mai eficient
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al obiectivelor. Operaționalizarea obiectivelor, pornind de la diagnoza necesităților colectivității, este de naturăsă ofere sistemelor sociale o imagine mai clară a ceea ce trebuie să facă. Ce înseamnă o muncă interesantă? Ce produse trebuie oferite colectivității, în așa fel încât să se maximizeze satisfacerea necesităților acesteia? Ce cunoștințe, deprinderi, capacități trebuie formate în procesul educativ? Sociologia poate contribui și la modificarea orientării sistemelor sociale:trecerea de la obiectivele pasive, defensive, la obiectivele active. Obiectivele pasive, defensive exprimă orientarea sistemelor sociale spre menținerea prin adaptare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
supune analizei nu produsul (conținutul) activităților cognitive ale unui sistem, ci forma sa, mecanismele prin care se desfășoară: din punctul de vedere al formei, a fi rațional înseamnă a adopta o serie de strategii și proceduri cognitive și decizionale ce maximizează șansa de a găsi soluții adecvate, dar nu garantează validitatea unei soluții sau a alteia. Paradigma normalității sistemului discutată mai sus reprezintă în fapt tocmai un model de organizare cognitivă ce poate duce la un asemenea comportament rațional. În această
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
duce la un asemenea comportament rațional. În această perspectivă, analistul nu se plasează într-o poziție cognitivă superioară sistemului. Nici el „nu știe” cum ar fi mai bine de acționat. El analizează doar formele de organizare a sistemului, căutând să maximizeze capacitateaacestuia de a fi rațional, eficient din punct de vedere cognitiv. El nu oferă soluții. Sistemul trebuie să le găsească. El încearcă doar să perfecționeze capacitățile naturale ale acestuia de a se comporta rațional, învingând diferitele patologii și eliminând formele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicarea expunerilor ce vor constiui sarcini de efectuat acasă. Pacienta vine însoțită de soțul său. Aceste ședințe sunt consacrate expunerii in vivo în prezența terapeutului. Sedințele de expunere cu prevenirea răspunsului, puțin numeroase dar prelungite (cel puțin 90 de minute), maximizează eficiența tehnicii: Kozak și Foa, 1997. Pentru doamna X aceste ședințe durează trei ore. Terapia se desfășoară pe parcursul a douăzeci și trei de ore. In timpul ultimei ședințe, terapeutul întră în cabinetul său la intervale regulate pentru a evalua anxietatea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ne desfășurăm cercetarea mult după momentul începând cu care cunoaștem deja rezultatul acesteia. Unele rezultate provizorii pot fi suficiente pentru practicieni, dar nu și pentru specialiștii din științele sociale. Ne străduim să obținem rezultate în așa fel încât să ne maximizăm gradul de certitudine că aceste rezultate sunt valide. Testarea afirmațiilor trebuie să fie cât mai completă și cuprinzătoare. Acest lucru nu este ușor. Talentul cercetătorului este adesea apreciat tocmai prin eleganța și acuratețea cu care acesta își formulează afirmațiile și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
raționale și intenționate - s-a bucurat de o atenție deosebită din partea teoreticienilor interesați de alegerile umane. În limbaj popular, această arie de studiu este numită „teoria jocurilor”. Domeniul se ocupă de alegerile indivizilor care încearcă în mod rațional să-și maximizeze profiturile, conștienți fiind de faptul că și ceilalți indivizi fac același lucru. Astfel, jucătorii își formulează strategiile, cunoscând faptul că ceilalți au obiective uneori în competiție, alteori complementare cu ale lor. Explicațiile se bazează astfel pe îmbinarea acțiunilor independente în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
O clasificare a guvernelor vestice drept democrații sau monarhii ar crea probleme în cazul unor națiuni cum sunt Marea Britanie, Danemarca și Suedia, care fac parte din ambele categorii. În final, este preferabil să alegem un format de codificare care să maximizeze cantitatea de informație prezentată. O scară valorică având șapte poziții de evaluare a atitudinilor față de un anume candidat are mai multă valoare decât o ierarhizare bivalentă simplă de tipul „îmi place sau nu-mi place un anume politician care apare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
selecta pe aceea cu cel mai mare grad de utilitate așteptată. Se consideră că aceștia sunt capabili să estimeze valoric alegerile ce le stau la dispoziție și să selecteze strategia care pare a avea cele mai mari șanse de a maximiza valoarea obținută. Această accepțiune a noțiunii de raționalitate este foarte diferită de vechea, dar surprinzător de răspândita distincție filozofică bazată pe diviziunea strictă dintre gândire și simțire, rațiune și sentiment. Nu înțeleg prea bine ce vrea să zică această distincție
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
examina jocurile repetitive (așa-numitele „super-jocuri”), în care recompensele sunt o sumă a unor serii de repetări de jocuri. Jucătorii trag concluzii din consecințele acțiunilor lor trecute și își pot ajusta jocul individual sau în comun, în încercarea de a maximiza rezultatele finale. Mai pot fi examinate jocurile suprapuse sau ierarhice în care unii sau toți jucătorii sunt angajați simultan în mai multe jocuri. Anumite mișcări, care ar putea apărea mai plauzibile dacă fiecare joc ar fi izolat de celelalte, devin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dominant este o atribuire care rezultă din strategiile dominante ale jucătorilor. Diferența în contextul de n persoane este însă aceea că orice rezultat dominant trebuie să fie rațional, atât din punct de vedere colectiv, cât și individual. Acesta trebuie să maximizeze rezultatul atât pentru coaliția câștigătoare, cât și pentru jucătorii care o compun. În cazul în care coaliția ar avea o soluție mai bună, aceasta ar insista asupra aplicării acestei soluții și astfel ar impune o atribuire diferită. Dacă vreunul dintre
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Teoria votantului mediantc "V. Teoria votantului median" Din fericire, există o importantă situație democratică de n persoane care produce o previziune de echilibru unică. În modelele care urmează, ne imaginăm că actorii doresc lucruri diferite și nu doar o parte maximizată dintr-un rezultat stabilit. Acest lucru se întâmplă în mod frecvent atunci când se abordează probleme de politici publice, în care indivizii au atitudini diferite cu privire la politicile pe care doresc să le implementeze. Aceștia ar putea să fie în dezacord în ceea ce privește
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]