557 matches
-
cașmir albastru și purtând ca bagaj de bord o mică servietă de piele fină, s-a oprit lângă locul vacant și, cu eleganța naturală a gestului unui om de lume, s-a prezentat întinzându-mi mâna și zicând: "Sunt Robert Maxwell, proprietarul Editurii Pergamon din Londra". I-am strâns mâna prezentându-mă, la rândul meu, în timp ce el și-a scos pardesiul și s-a așezat. Numele proaspătului meu vecin de bancă nu-mi spunea nimic atunci (Maxwell a devenit arhicunoscut la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și zicând: "Sunt Robert Maxwell, proprietarul Editurii Pergamon din Londra". I-am strâns mâna prezentându-mă, la rândul meu, în timp ce el și-a scos pardesiul și s-a așezat. Numele proaspătului meu vecin de bancă nu-mi spunea nimic atunci (Maxwell a devenit arhicunoscut la noi cîțiva ani mai târziu), dar de Pergamon știam câte ceva, din recenzii de cărți citite și vizitări de librării. Conversația noastră s-a angajat fără dificultate și, răspunzând la întrebare, i-am explicat ce urmează noi
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ani mai târziu), dar de Pergamon știam câte ceva, din recenzii de cărți citite și vizitări de librării. Conversația noastră s-a angajat fără dificultate și, răspunzând la întrebare, i-am explicat ce urmează noi să căutăm la Tbilisi. La care Maxwell uluindu-mă atât prin conținutul, cât și prin stilul frazei a răspuns nonșalant că sosește acum de la o întrevedere personală cu Leonid Brejnev. Citind probabil nedumerirea întipărită pe fața mea, a explicat că Editura Pergamon pregătește o ediție engleză a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și părea foarte serios. Dar eu, care aveam dificultăți în a digera proaspăta noutate am șoptit ezitând: "Dar, pentru numele lui Dumnezeu, cine în Occident va risipi bani buni pe o culegere de stereotipuri binecunoscute de propaganda sovietică?". La care Maxwell, sobru, dar și zâmbind, a replicat că fiecare bibliotecă universitară din lume, fără excepție, va cumpăra cel puțin un exemplar. Apoi, fără să aștepte să-mi revin din șocul provocat de noutatea brejneviană, a adăugat că și la Tbilisi se
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a adăugat că și la Tbilisi se duce din interese editoriale: finalizarea proiectului de publicare a documentelor oficiale ale Conferinței UNESCO ce urmează să aibă loc, într-o întâlnire deja prevăzută cu directorul general al Organizației, Amadou Mahtar M'bow. Maxwell a rămas însă discret privind un detaliu important în acest gen de afaceri, și anume care va fi contribuția bănească din partea lui Brejnev, ca și din partea UNESCO, în finanțarea beneficiului prevăzut de editură? O chestiune jenantă despre care am preferat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
mele privind orașul Chandigarh provin din următoarele surse: Ravi Kalia, Chandigarh: In Search of an Identity, Southern Illinois University Press, Carbondale, 1987 și trei articole din Russel Walden, ed., The Open Hand: Essays on Le Corbusier, MIT Press, Cambridge, 1977: Maxwell Fry, „Le Corbusier at Chandigarh”, pp. 351-363; Madhu Sarin, „Chandigarh as a Place to Live In”, pp. 375-411; Stanislau von Moos, „The Politics of the Open Hand: Notes on Le Corbusier and Nehru at Chandigarh”, pp. 413-457. Proiectul a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
politicienii din statul Punjab, care Îl vedeau ca pe o compensație pentru pierderea orașului Lahore, capitala statului Înainte de partiție, centru al puterii mogulilor și capitală a regatului Sikh al lui Ranjit Singh. Îi mulțumesc pentru aceste informații lui Ramachandra Guha. Maxwell Fry Îl descrie pe Le Corbusier ca fiind preocupat În acea perioadă de efectele vizuale ale clădirilor situate În spații vaste. El luase cu sine un plan al marii axe ce unea Luvrul de Arcul de Triumf prin intermediul bulevardului Champs
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
fi trebuit să mă debarasez de mult; era periculos să le țin acolo. Dacă m-ar fi limitat doar la cărți de matematică, termodinamică, mecanică, poate că lucrurile ar fi stat altfel, căci nu purtam în mine germenii unui Clerk Maxwell sau ai unui Max Planck. Dar întrucât îmi dăduse mie sarcina să iau teologie, literatură, istorie și filozofie, și înhățasem Istoria papilor a lui Ranke și Consiliul din Trent al lui Sarpi pentru seminariști, sau Burckhardt sau Gândirea europeană în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Autorii studiului [BotezDonțu, 2005] au apelat la domeniul microundelor și în special la ghidul circular, ce utilizează ca model matematic ecuația Bessel, pentru că permite efectuarea de calcule complexe relativ simplu, ca cele din domeniul biologic (mitoza) folosindu-se ecuațiile lui Maxwell ale câmpului electromagnetic (ce confirmă, dovedesc fizic și matematic, doar modul de manifestare ondulatoriu al luminii). Concluzia neconvențională desprinsă din premisele mai sus formulate existența la nivelul (bio)logicului a unor structuri în măsură să funcționeze asemenea unor laseri naturali
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
decât cu fiecare dintre acești parametri în parte [Safar et al., 1975]. Față de subiecții normali, pacienții hipertensivi cu IRC terminală au niveluri ale ARP aproximativ duble, pentru același status al volemiei sau al sodiului [Safar et al., 1975; Weidmann și Maxwell, 1975]. Cu alte cuvinte, în uremie, ARP este inadecvat crescută în raport cu volemia/sodiul total. În 1969, Vertes et al. au observat că, la 35 din 40 de pacienți dializați, TA poate fi controlată prin reducerea greutății uscate prin dializă. La
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
omul le întâmpină, în mod curent, în cursul dezvoltării sale. Ce este frustrarea? În Dicționarul explicativ al limbii române, verbul a frustra (din francezul frustrer) este definit ca „a lipsi pe cineva de un drept sau de un bun”. Doctorul Maxwell Maltz, în lucrarea sa, Psiho-cibernetica, denumește frustrarea „un sentiment care se dezvoltă atunci când un important scop nu poate fi realizat, o dorință arzătoare este zădărnicită” (1999, p. 141). Unele definiții se limitează la determinarea fenomenului prin blocarea unei activități orientate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
the European Convention", în Oxford Journal of Law and Religion, I (2012). Lemeni Adrian et alii (ed.), Libertatea religioasă în context românesc și european, Editura Bizantină, București, 2005. Lenaerts Koen, Van Nuffel Piet, Constitutional law of the European Union, Sweet & Maxwell, London, 2005. Lijphart Arend, Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare în treizeci și șase de țări, traducere de Cătălin Constantinescu, Polirom, Iași, 2000. Lindhol Tore M. et alii (ed.), Facilitating Freedom of Religion or Belief: A Deskbook, Martinus
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
a subsidiarității, vezi Chantal Millon-Delsol, "L'Etat subsidiare", în op. cit. Pentru o tratare în contextul UE și o prezentare a literaturii de specialitate pe marginea acestui principiu, vezi Koen Lenaerts, Piet Van Nuffel, Constitutional law of the European Union, Sweet & Maxwell, London, 2005, pp. 100-111. Pentru o tratare mai recentă care de asemenea include o panoramă a celor mai noi contribuții în domeniu, vezi Paul Craig, op. cit. Pentru o tratare a subsidiarității în contextul legislației românești și prin raportare la aplicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
economic și fizic ? Mai Întâi, procesul entropic din mediul Înconjurător material se desfășoară din punct de vedere fizic automat, În sensul că se produce de la sine, fără intervenția omului; procesul economic presupune intervenția omului, care, la fel ca demonul lui Maxwell, sortează și dirijează entropia joasă din mediu, În conformitate cu reguli bine stabilite - reguli care Însă variază În timp și spațiu. Deci, dacă procesul natural constă dintr-o trecere directă a entropiei joase În entropie Înaltă, În procesul economic, Între cele două
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
economic și fizic ? Mai Întâi, procesul entropic din mediul Înconjurător material se desfășoară din punct de vedere fizic automat, În sensul că se produce de la sine, fără intervenția omului; procesul economic presupune intervenția omului, care, la fel ca demonul lui Maxwell, sortează și dirijează entropia joasă din mediu, În conformitate cu reguli bine stabilite - reguli care Însă variază În timp și spațiu. Deci, dacă procesul natural constă dintr-o trecere directă a entropiei joase În entropie Înaltă, În procesul economic, Între cele două
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
figuri care ulterior au fost standardizate de Imperial Society of Teachers of Dancing (ISTD), multe din ele folosindu-se și astăzi În dansul sportiv. O contribuție deosebită În dezvoltarea Valsului Lent au avut-o alături de Victor Sylvester, Miss Josephine Bradly, Maxwell Steward și Pat Sykes, primii campioni englezi. Deși Boston-ul a dispărut o dată cu sfârșitul primului razboi mondial, el este unanim considerat ca fiind precursorul Valsului de stil internațional pe care Îl cunoaștem astăzi sub numele de Vals Lent sau Vals
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
de conducere prezentate (Erickson, 1998, pp. 265-269). Problemele conducerii stau permanent în atenția reprezentanților cultelor. Printre aceste probleme se numără cea a formării cadrelor de conducere, ca răspuns la pericolul apariției vidului în dezvoltarea unor viziuni asupra viitorului organizațiilor. J.C. Maxwell accentuează necesitatea creșterii preocupărilor pentru dezvoltarea viziunilor asupra viitorului bisericii. „Fără o viziune, oamenii și bisericile devin egocentrici. Oamenii încep să-și caute greșeli unii altora și biserica se autodistruge. Viziunea este un lucru fără de care pastorii și biserica nu
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dezvoltarea viziunilor asupra viitorului bisericii. „Fără o viziune, oamenii și bisericile devin egocentrici. Oamenii încep să-și caute greșeli unii altora și biserica se autodistruge. Viziunea este un lucru fără de care pastorii și biserica nu-și pot permite să trăiască.” (Maxwell, 2001) Autorul pune direct în legătură activitatea conducerii cu dezvoltarea viziunii: „Fără o viziune, oamenii aflați în poziții de conducere vor pieri. Nu numai că îți vei pierde oamenii, îi vei pierde și pe cei care se află în poziții
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fac nu pentru că este vorba de o problemă doctrinară, ci de conducere. Orice lider trebuie să aibă o viziune, „dacă un lider nu are o imagine clară a ceea ce vede în viitor, persoana aceea nu este conducătorul organizației respective” (vezi Maxwell, în Maxwell și McManus, 2001). Pentru a nu pierde controlul sunt necesare atitudini ferme: „Păstorul trebuie să învețe să provoace biserica și să o conducă într-un evanghelism agresiv...” (Jackson, 1999, p. 107). Așadar, formarea și pregătirea sunt aspecte esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru că este vorba de o problemă doctrinară, ci de conducere. Orice lider trebuie să aibă o viziune, „dacă un lider nu are o imagine clară a ceea ce vede în viitor, persoana aceea nu este conducătorul organizației respective” (vezi Maxwell, în Maxwell și McManus, 2001). Pentru a nu pierde controlul sunt necesare atitudini ferme: „Păstorul trebuie să învețe să provoace biserica și să o conducă într-un evanghelism agresiv...” (Jackson, 1999, p. 107). Așadar, formarea și pregătirea sunt aspecte esențiale pentru reușita
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
neglijat, deoarece ele pot avea efecte de proporții: „marile certuri care dezbină bisericile, în legătură cu alte probleme decât cea doctrinară, pornesc de la lucruri foarte simple” (Jackson, 1999). De aici este doar un pas către conflicte între biserici. De aceea, susține J.C. Maxwell: „Bisericile vor trebui să înceteze să mai fie egoiste și să înceapă să fie relevante” (Maxwell, 2001). Biserica ce nu-și va schimba atitudinea va fi uitată și părăsită (Maxwell, 2001). Pentru situațiile de abatere gravă de la ordinea existentă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
decât cea doctrinară, pornesc de la lucruri foarte simple” (Jackson, 1999). De aici este doar un pas către conflicte între biserici. De aceea, susține J.C. Maxwell: „Bisericile vor trebui să înceteze să mai fie egoiste și să înceapă să fie relevante” (Maxwell, 2001). Biserica ce nu-și va schimba atitudinea va fi uitată și părăsită (Maxwell, 2001). Pentru situațiile de abatere gravă de la ordinea existentă sunt prevăzute sancțiuni variind de la mustrare la interzicerea temporară a exercitării și până la excluderea subiectului în cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un pas către conflicte între biserici. De aceea, susține J.C. Maxwell: „Bisericile vor trebui să înceteze să mai fie egoiste și să înceapă să fie relevante” (Maxwell, 2001). Biserica ce nu-și va schimba atitudinea va fi uitată și părăsită (Maxwell, 2001). Pentru situațiile de abatere gravă de la ordinea existentă sunt prevăzute sancțiuni variind de la mustrare la interzicerea temporară a exercitării și până la excluderea subiectului în cauză. Posibilitatea reabilitării ține de unele condiții și în acord cu regulamente specifice (Jackson, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
transformăm viziunea în realitate”, Resurse Spirituale, vol. V, nr. 1/toamna, p. 22-23. Lull, J. (2004), Manipularea prin informație. Mass-media - comunicare, Antet XX Press, București. Mayer, J.-Fr. (1987), Les sectes. Non-conformismes chrétiens et nouvelles religions, Éditions du Cerf, Paris. Maxwell, J.C., McManus, R.F. (2001), „Cum să transformăm viziunea în realitate”, în Resurse Spirituale, vol. V, nr. 1/toamna, pp. 5-9. Mills, S.R. (2001), „Dezvoltarea viziunii într-o biserică mai mică”, în Resurse Spirituale, vol. V, nr. 1/toamna, pp. 15-18
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1972. Gunkel, Hermann. "The Prophets aș Writers and Poets". Prophecy în Israel: Search for an Identity. Ed., introd. David L. Petersen. Philadelphia: Fortress P; London: SPCK, 1987. 22-73. Gurney, Stephen. British Poetry of the Nineteenth Century. New York: Twayne Publishers; Toronto: Maxwell Macmillan Canada, 1993. Gusdorf, Georges. Naissance de la conscience romantique au siècle des Lumières. Paris: Payot, 1976. Guttenplan, Samuel, ed. A Companion to the Philosophy of Mind. 1994. Oxford, Cambridge, MĂ: Blackwell, 1995. Hagstrum, Jean H. The Romantic Body: Love and
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]