912 matches
-
Ajuns în RFG, Dieter Schlesak se va remarca în scurtă vreme ca poet, eseist și prozator, opera sa fiind încununată cu nenumărate premii și distincții literare. România a continuat să-l preocupe în cel mai înalt grad, Schlesak urmărind îndeaproape meandrele scriiturii românești, dovedindu-se fascinat de destinul românilor. În anul 1998, lui Dieter Schlesak îi apare, la Târgul de carte de la Leipzig, o antologie a poeziei românești de după 1960. În anul 1986 îi apare romanul autobiografic „Vaterlandstage”, apărut și în
Dieter Schlesak () [Corola-website/Science/307435_a_308764]
-
spre vest prin Lauchheim, unde cotește spre nord-vest, traversează Ellwangen, alimentează lacul de acumulare Hochwasserrückhaltebecken Buch, unde se apropie la ca. 4,3 km de cursul râului Kocher. Sub Crailsheim ajunge în câmpia Hohenloher Ebene unde începe cusul lui cu meandre numeroase. De aici până la Kirchberg an der Jagst pe o distanță în linie aeriană de 8 km, el are ca. o lungime dublă. Pe malurile lui care sunt frecvent inundate se află o floră și o faună variată. De la Kirchberg
Jagst () [Corola-website/Science/314836_a_316165]
-
și se află la momentul actual sub protecția UNESCO. Orașul este străbătut de răul Vltava (în ). Numele "Krumlov" este un derivat al germanului "Krumme Aue", care ar putea fi tradus prin „lunca sinuoasa”, nume care reda fidel topografia plină de meandre a Vltavei. Construcția orașului și a castelului a început în secolul al XIII-lea la un Ford în râul Vltava, care a fost important în rute comerciale din Boemia. În 1302 orașul și castelul au fost deținute de Casă de
Český Krumlov () [Corola-website/Science/309829_a_311158]
-
sciții îl numeau "Porata", adică apă furtunoasă. În cursul său superior este un râu tipic montan, valea lui e îngustă cu versanți înalți și abrupți, curgerea rapidă, iar în albie se întâlnesc multe praguri. În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5 m/s iar pe un sector mic, unde întretaie șirul de recife, valea Prutului se îngustează până la câteva sute de metri căpătând formă de chei. Mai spre sud valea râului se lărgește până la
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
spre sud valea râului se lărgește până la 5-6 km, cursul devine liniștit, malurile nu sunt înalte, capătă formă simetrică pe versanți sunt bine exprimate terasele. În cursul său inferior valea râului Prut se lărgește considerabil până la 8-10 km râul formează meandre, se ramifică în brațe versanții devin mai domoli pe alocuri fragmentați de ravene, lățimea albiei variază între 100 și 440 m, adâncimea maximă e de 6-8 m, iar viteza se micșorează până la 0,7 m/s. Odată cu creșterea nivelului apelor
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta cu Zâmbrița care depune un con de dejecție destul de dezvoltat. Aici Ilișua aluvionează mai intens pe o porțiune de 3-400 m, încadrând un ostrov bogat în vegetație hidrofila lemnoasa și ierboasa. Câteva meandre se înregistrează în aval de Borleasa. În spațiul montan împădurit, sunt folosite doar izvoarele din lungul văilor Molișeț, Izvor și Strâmbulici. Pe valea Izvor există o sursă de apă mineralizata de tip borviz din aureola mofetica a Țibleșului, utilizată, însă
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
înălțime) curgând prin regiunea Smolensk în direcția nord-vest, schimbând direcția cursului spre nord-est apoi est, traversează lacul de acumulare Moshaik și o serie de orașe după care ajunge în capitala Rusiei Moscova. Traversează capitala în direcția nord-vest, sud-est făcând numeroase meandre, în dreptul Kremlinului se află câteva insule, parcul Gorki, la 120 km de Moscova se varsă lângă Kolomna în râul Oka. Debitul mediu anual este de 970 m3/sec. Albia râului Moscova este curățată pentru navigație are mai multe porturi, fiind
Râul Moscova () [Corola-website/Science/307788_a_309117]
-
Constantin (Costică) Simionescu (n. 19 septembrie 1926, București - d. aprilie 2004, București) a fost un arhitect și scenograf de film. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Neamul Șoimăreștilor" (1965), "Meandre" (1966), "Războiul domnițelor" (1969), "Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Explozia" (1972), "Frații Jderi" (1974), "Osînda" (1976), "Mihail, cîine de circ" (1979), "Masca de argint" (1985), "Colierul de
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
1955), cu Manole Marcus în "Străzile au amintiri" (1961), cu Andrei Blaier în "A fost prietenul meu" (1962), cu Mircea Drăgan în "Neamul Șoimăreștilor" (1964), "Golgota" (1966), seria B.D. (1970-1971), " Explozia" (1972) și "Frații Jderi" (1974), cu Mircea Săucan în "Meandre" (1966), cu Virgil Calotescu în "Războiul domnițelor" (1969) și "Mastodontul" (1975), cu Sergiu Nicolaescu în "Osînda" (1976) și "Mihail, cîine de circ" (1979), cu Gheorghe Vitanidis în "Masca de argint" (1985) și "Colierul de turcoaze" (1986) sau cu Ion Popescu-Gopo
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
oferă suficente prize pentru cățărare. Galeria de dupa lac e largă și ușor descendentă. Pe podea apar straturi de nămol, semn că se apropie un alt lac. Lacul Lung, cantonat în fundul diaclazei pe care s-a fornat galeria, duce după câteva meandre la baza unui perete aproape vertical care trebuie cățărat. Cu fiecare metru urcat, nămolul dispare și culoarea din jur trece de la brun la maro deschis, roșu, galben și apoi alb. Formațiuni de dimensiuni mari apar în golul ce se deschide
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
normal, cu o convexitate către SE. Sunt caracteristice interfluviile înguste, văile adânci cu terase locale, cu sate așezate în special pe văi, datorită lipsei de apă pe câmpuri sau prezenței acesteia la mari adâncimi. Energia reliefului depașește 50 m, iar meandrele adâncite se întâlnesc foarte des. Zona este deficitară în ceea ce privește umiditatea, precipitațiile medii multianuale cu valori în jur de 530 mm și evaporația potențială în jur de 717 mm, scot în evidență un deficit de apă de circa 185 mm. Valorile
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
și de piscurile de gresii calcaroase ce coboară din Leaota, Gărgăunele și Pleașa Popii de pe care stăjuiește Cetatea Negru Vodă. În acest defileu, lunca Dâmboviței se restrânge la câțiva metri și se evazează abia la Cetățeni de unde încep și primele meandre mai mari. Văile ce drenează versantul subcarpatic parazitează, de la Cetățeni în jos, lunca Dâmboviței cu conuri aluviale iar la Lăicăi lunca are deja 600m lățime dar se restrânge din nou în aval pentru a intra în defileul de la Malu cu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
în ) este un râu care străbate vestul Ucrainei, fiind afluent de stânga al fluviului Nistru. izvorăște din apropierea satului Șasnivka (raionul Pidvolocisk, regiunea Tarnopol) aflat în provincia istorică Volînia, din centrul Podișului Podoliei, curge de la nord la sud și formează numeroase meandre înainte de a se vărsa în Nistru într-o prăpastie adâncă din dreptul satului Isakivți (raionul Kameneț-Podolsk, regiunea Hmelnițki). Confluența celor două râuri are loc în amonte de orașul Hotin, în apropierea punctului de întâlnire al frontierelor Ucrainei și Republicii Moldova. El
Râul Zbruci () [Corola-website/Science/319159_a_320488]
-
conștiințe echinoxiste". Plecarea în provincie, după absolvire, i-a accentuat și mai mult singularitatea (profitabilă în planul evoluției poetice), dar îi amână prima carte de autor până în 1983 ("Borgum centenarium", Ed. Albatros). Receptarea - și evoluția - poeziei sale va cunoaște toate meandrele străbătute de "un poet stabilit în provincie": depărtarea de presa scrisă, de edituri și de cenaclurile care "lansau" autori sub patronajul unor personalități literare [...] Dar, ca și orașul, provincia poate fi aidoma unei mlaștini care înghite sau poate fi aidoma
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Adrian Ălui Gheorghe, Convorbiri literare, ianuarie 2002, Silvia Obreja, Jurnalul de Mureș, 18 ianuarie 2002, p. 3, Țiț Liviu Pop, Mesagerul literar și artistic, nr. 1(28), ianuarie 2002, p. 2, Roxana Olteanu - Roșu, Meandre, nr. 1/2003, Valentin Marica, Cuvantul liber, nr. 251 / 23 decembrie 2003, Aurel Hancu, Cuvantul liber, 2003, Alexandru Pintescu, Poesis, nr. 148/149/ 2003, pp. 56 - 58, și volumul Retorica aproximației, breviar de poezie optzecista, 2004, Cristian Stamatoiu, Cuvantul liber
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Mureșului și rezervațiile naturale Insula Igriș, Insula Mare Cenad și Pădurea Cenad; și se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică omonime. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști, pășuni, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, lunci aluviale, meandre, terenuri arabile, culturi, vii și livezi) din Câmpia Banatului, subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest. Aria protejată este încadrată în bioregiunea panonică a luncii inferioare a râului Mureș, întinsă între municipiul Arad și granița cu Ungaria. Clima Câmpiei
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
derocare de acest obstacol și se avansează până la -31. În perioada iulie 1988 - ianuarie 1989 se forțează două strâmtori, ultima dintre ele necesitând o muncă de peste 40 de ore pentru a putea fi depășită. Sunt interceptate Complexul Sălilor Mari, Gal. Meandrului și Rețeaua Paralelă. În august 1988 are loc prima acțiune de cartare, masurandu-se 300 m lungime și -104 m denivelare. În iulie 1989 se realizează topografia întregului sector cunoscut la acea dată. Concomitent încep derocările la capătul Sălii cu
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
de apă alimentară al apelor din raza comunei este pluvio-nival. Râurile colectoare sunt Crasna și Eriu. Crasna izvorăște din Munții Meseșului și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Ieșită din încătușarea dealurilor, Crasna își formează o albie cu multe meandre și are un curs leneș cu maluri fără supraînălțare. Acest râu poate prezenta un pericol pentru hotare și localitate. Cele mai mari inundații au fost în 1970, când nivelul apei a urcat la aproximativ 6 metri și au inundat o
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
ornamentată și este situată pe latura de sud. Chenarele șerpuitoare de pe arcade alunecă pe stâlpii de secțiune dreptunghiulară, pentru a însoți „frânghia", iar cuiele de lemn, cioplite în forma rozelor, se adaugă lalelelor singuratice. În ancadramentul ușii de intrare, alături de meandre și „frânghie", sunt dăltuite în partea superioară, lângă motivul crucii, două lalele și un șirag de inimi. Pictura interiorului, executată în 1771, este în mare parte distrusă. Pereții bisericii au fost „grunduiți” inițial cu un strat de lapte de var
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
comuna Victoria din județul Iași, Moldova, România. Satul Luceni, al cărui nume provine de la antroponimicul Luca, sau cel mai probabil de la luciul apei, datorat frecvențelor inundații, este așezat la 4 km sud-est de centrul comunei, pe un teren fragmentat de meandrele râului Jijia. Satul este atestat documentar din sec. XV (1436) și are ca monument arhitectural Biserică "Sf. Nicolae" clădita în anul 1830. Satul Luceni se prezintă sub forma unei așezări areolar-alungite, cu extinderi tentaculare, cu structura răsfirata și textura neuniforma
Luceni, Iași () [Corola-website/Science/301289_a_302618]
-
Moldovei, Gazeta Tineretului, Gazeta liberă, Viața Basarabiei, Basarabia Literară, Baaadul literar, ExPonto, Argeș, Totuși Iubirea, Flacăra lui Adrian Păunescu, Caietele Columna, Acolada, Dunărea de jos, Familia, Orizont literar contemporan, Gînd românesc, Literaria, Climate literare, Pietrele Doamnei, Portal Măiastra, Steaua Dobrogei, Meandre, Vitralii, Graiul Maramureșului, Astra, Cafeneaua literară, Viața de pretutindeni, Steaua, AGERO, Caligraf, Agora literară, Litere, Scrisul românesc, Moldova Suverană, Axioma, Patria tînără, Europa info, Noutăți editoriale, Tribuna copiilor, PHOENIX, Fereastră, Discobolul, Plumb, POESIS, Porto Franco, Pro Saeculum, Oglindă Literară, Mișcarea
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
bătăliile de la Mărăști și Mărășești. Inginerul Bernard îi propune prințului Mavrocosti să vândă pădurea Borzei de lângă Necșeni, "„acea rezervă a pădurilor vasluiene (...) cu desimile ei înfricoșate, cu râpile țesute de spinării și străpunse numai de dihănii prin tuneluri șerpuite; cu meandrele pârâului Borzei, cu tăurile mistreților, cu poienile căprioarelor, cu refugiile celor din urmă castori și a celor din urmă ierunci și cucoși sălbatici”". Propunerea nu are la bază doar prietenia, ci vine mai ales din convingerea că din lemnul Borzei
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
grija parohului Camil Dăscălașu. În partea sudică a pronaosului se află o nișă pictată unde au fost înmormântați hatmanul Șendrea, tatăl și poate și bunicul său. Lespedea de mormânt a hatmanului Șendrea are un motiv central compus din fragmente de meandru legate între ele și dând impresia unei desfășurări continue, iar marginea pietrei este ruptă. Cealaltă piatră, a tatălui lui Șendrea, este ștearsă în întregime, din cauza faptului că a fost folosită ca prag la intrarea în biserică până la construirea exonartexului. Inscripțiile
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
lumină în urma săpăturilor arheologice au fost grupate în 3 culturi: "cultura Brașov", "cultura Sighișoara", "cultura nouă". Cea mai importantă cultură datorită originalității și răspândirii o reprezintă "cultura Sighișoara". Aceasta a fost definită pe baza fragmentelor de ceramică cu ornamentație în meandre și spirale, dar și prin numeroaselor obiecte din bronz rămase de la populația tracă. Descoperirile principale au fost făcute pe Dealul Turcului, un fragment al terasei pleistocene înaltă de 30 de m, în partea de vest a orașului Sighișoara. Depozitul de
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
fără ca vre-un port să fie semnalat sau să fi lăsat vre-o urmă arheologică în actualul areal al Sulinei, și fără ca să fie cert că navigația era atunci posibilă pe brațul ulterior denumit Sulina, pe atunci mai întortocheat de meandre și mai neînsemnat ca debit decât azi. La capitolul „istoriei dovedite și scrise”, documentele prezintă Sulina începând cu perioada bizantină, prima mențiune datorându-i-se lui Constantin Porfirogenetul care, în lucrarea sa "De Administrando Imperii", îl pomenește cu numele de
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]