950 matches
-
Sunt cărți absolute ce n-au nevoie de cronici ori recenzii. Cine este Andrés Sánchez Robayna? Un om cult, un om cu acumulări filozofice și științifice de anvergură dar și un poet pe măsura acestor acumulări, ajuns la marea înțelepciune meditativă și contemplare existențială profundă. Tânăr, profesor conferențiar în diferite universități spaniole, acum conduce un atelier de traduceri literare la Universitatea din La Laguna. A publicat multe volume de poezie, primul în 1970, ultimul această carte albă, La sombra y apariencia
UMBRA ŞI APARENŢA- ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374866_a_376195]
-
vedea un pictor-poet aceste repere prin prisma creativității lirice decât reflexiv, vizual și contemplativ pictural? Primul volum, Confesiuni, 1993, editat și în Sua, bilingv, a obținut premiul revistei Tribuna la Concursul național de poezie George Bacovia, Bacău, 1992. Cuprinde poezii meditative, de stare, momente vizuale cu cerneri contemplative de un diafan trist, bacovian, cu presărări fine de elemente realiste, ceea ce, simbiotic resimțit, duce la un poiesis al liniștii, al tăcerii, excepțional transmis. “Ce liniște, doamne, strigătoare de timp se năștea și
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
tu, Om, aici, o mică folosință atașată marelui angrenaj inteligent...și toate aceste transfigurări sunt unduite vibrant poetic. Carmen Voisei denotă o liniște lucrătoare minții, o liniște avertizoare iluminării care ocrotește gândul, îl apără de nevolnicii și nimicnicie, este liniștea meditativă a înțelegerii existențiale. “Ce liniște, ce liniște mult așteptată înserarea aceasta picotind în calea drumețului ostenit și prin fumul arinișului iluzia căutându-și nerăbdătoare culcușul”(Ca o iluminare) Găsesc foarte interesant un procedeu stilistic original folosit la Carmen Voisei, imaginea
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
și imaginile a trei icoane pe lemn pictate în stil tradițional, lucrări care respectă toate canoanele picturii de icoane. Următorul autor este Florin I. Roman care se prezintă cu o selecție de versuri în stil clasic și modern. O poezie meditativă, foarte expresivă, cu multe simboluri, cu metafore inedite. Se remarcă poemul „Tânguire de îngropare”, un fel de litanie în care poetul își asumă vina pentru toate nedreptățile și nelegiuirile lumii, pentru care își cere smerit iertare. Metafore inedite: ciuturi de
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
sintagme mundane amuzante nu există cartografiate acolo, la tine în catastif? Formele tale de relief livresc, oare, ucid prezentu-mi creativ? Creația stopează vanitatea, așa cum metempsihoticul ingurgitează d éjà vu -ul. O să zici că , la cuprinsul tău, capitolul unei absurde, "sictirismul meditativ" , nu ar fi avut prea mulți lectori, așa că, te-ai gândit să-l elimini. Minunat, baby! Stau și rod narațiunile păsărilor cu aripile în interior , în tăcere. Mă uit în tren, în busuri de tinichea, la reptiloasele tabieturi de marțipan
SEDU-MĂ DEPRESIV, BABY! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372383_a_373712]
-
inocentă și râsul cristalin. (Îngerașului Matilda). Migălosul Cronos șlefuiește minunile vegetale, trece la fapte concrete, privește cum se ``coace trandafirul``, amestecă ``aromele-n grădină``, naște lumină ``din galben polen``. Tema centrală a timpului este abordată cu sensibilitate într-o dispoziție meditativă furnizându-i grațioase versuri : În ornic foșnesc secundele``, (Vis ceresc) sau ``Timpul macină zilele frumoase/ Acoperind trecutul cu voalul amintirii`` (Plutire). Universul ``de acasă`` este creionat de un timp moral, în care evocarea tradițiilor devine amplă, duioasă, sub pana memoriei
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
anul 1341 este încununat pe Capitoliu drept cel mai mare poet al Italiei. Personalitatea lui plutește între realitate și neant. S-a zis că este un vanitos, un neliniștit, un oscilant între plăcerile vieții și chemările cerului, veșnic un turist meditativ. În viață a trecut prin multe: a avut râie, suferea de rău de mare, a căzut de pe cal, se uită în oglindă nemulțumit că îmbătrânește și-și scotea perii albi, că avea un câine negru cu care se plimbă singuratic
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
să reducă drastic textul la o treime sau un sfert, ca să rămână timp pentru scălâmbăielile sexoase ale trupei! Am comentat deseori această formă a degradării omului modern. Omul nu mai suportă supliciul textului care te obligă să gândești! Pedeapsa contemplării meditative! Incomoda postură de utilizator al minții, al inteligenței, al înțelegerii! Mintea îi obosește după primele replici și vrea să vadă, iar în ultimii ani teatrul oferă vederii spectatorilor orice, totul! Naturalia non sunt turpia!, ziceau cei vechi, dar aceste vorbe
PETRICA IONESCU CA PEDEAPSĂ de ION COJA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371086_a_372415]
-
mesaje cu multe înțelesuri, la sfera socialului și a individului. La început am crezut că este ceva “naturalist”, nu mi-am propus o schimbare de accent în arta fotografică, ci doar am intenționat să surprind, altfel, relația dintre abstract și meditativ. Apoi, totul s-a transformat pe neașteptate într-un stil personal... 3. A.M.G. : Cum vă alegeți tematica? Și care este sursa dumneavoastră de inspirație? M.P.: Aminteam că, socialul, personajul care este alături de noi, întâmplarea aparent banală, reunite sub cuvântul
INTERVIU CU ARTISTUL-FOTOGRAF, MARIUS PETRESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345986_a_347315]
-
de natură, oameni, cerurile deschise a binecuvântare, de ideea de iubire înălțătoare, romanțată și, adesea, iluzorie, Florentina Danu aduce, prin fiecare carte a sa, zâmbetul unui suflet sincer, în versuri de o simplitate cuceritoare, fără a insista asupra nuanțelor exclusiv meditative, ci mai curând descriptive, secvențial-imaginative. Idee după idee, cadru după cadru, ”poveștile” sale se derulează, deși într-un registru aparent fragil-efemer, cu agilitatea unui gând, petrecut prin(tre) anotimpuri: ale vieții, iubirii, sufletului, trăirii. Versuri ușor de asimilat, nostagic-inteligibile, tempestive
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
a oprit un autostopist, tot pentru București. Un tânăr din cale afară de timid, cu niște haine cam ponosite, tuns boxer. Avea ochi vioi, degete subțiri și lungi ca de pianist, motiv pentru care l-am considerat un tip melancolic și meditativ. Pe drum discuția se leagă destul de ușor, pentru că avea o fire prietenoasă și nu știu cum a venit vorba din nou despre grațieri. - După atâtea belele, iar se încarcă lumea de hoți. Și cei mai mulți vor veni la București că e oraș mare
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
luminozitate, cu putința evadării dintr-un cotidian monoton și ucigător. Temperamentul și sufletul artistei străbate, se impune, se transmite optimist, într-o poveste minunată a dialogului dintre cele două medii - din exterior, al naturii fremătătoare și din interior, al liniștii meditative. În ansamblu - o expoziție minunată. Farmecul acestor tablouri e dat de un numitor comun: culoarea, expresivitatea, percutanța. Artista marchează acum, fără îndoială, o etapă superioară a creație sale. Ea este mai elocventă prin exprimarea sa și, totodată, mai puternică artistic
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 458 din 02 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Corespondența eminesciană- o manifestare de forță majoră Așa cum se cunoaște din mărturiile celor care l-au cunoscut, Eminescu avea un temperament meditativ, reflexiv și adâncit în sine, trăind în inepuzabilul său univers al eului.Datorită acestor caracteristici poetul trimitea scrisori de obicei din constrângerea împrejurărilor vieții, dar cu excepția celor către Veronica Micle. Despre acest episod, care a stîrnit un scandal în lumea
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
cu Sfânta Fecioară. Fața Mariei de pe icoană și fața copilului pe care-l ține pe brațul stâng sunt de culoare brunetă, de culoarea grâului prăjit. Mama pare neatentă la copilul pe care-l ține în brațe. Ochii ei întredeschiși, profund meditativi, îi privesc fix pe cei care o privesc. În fiecare dimineață, la ora 6, se dă la o parte vălul care acoperă peste noapte icoana. E o ceremonie impresionantă. Sanctuarul e deja ticsit cu pelerini dornici să întâlnească privirea Sfintei
ICOANA MADONA NEAGRĂ DE LA CZCESTOCHOWA de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348285_a_349614]
-
mai jos tind să creioneze esențialul: „Ar trebui să-l descindem pe Dăncilă direct din viziunile demonice, lumești și mirifice ale lui Bosch, dar marele pictor olandez este mai luminos și mai vitalist, în timp ce Dăncilă, păstrând proporțiile, rămâne grav și meditativ. Simți că Dăncilă nu te plimbă prin lumile prin care zboară asemeni Luceafărului doar ca să te minuneze sau să te sperie, ci el încearcă să te forțeze la o explicație a Universului. Lumina, întunecimile albastre și duhurile ne ajută în
DOUĂ GENERAŢII , EXPOZIŢIE DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376811_a_378140]
-
ierta a acestor năpăstuiți. Iar când cortina cade mai greu ca o tristețe peste această stranie “panoramă a deșertăciunilor”, iar tăcerea pare a fi mai mult ca un oftat, astupând gura aplauzelor de obște, îți țiuie în ureche doar șoapta meditativă a Arlechinului, părăsit și el, într-un colț al scenei întunecate: “- Cât de puțin îi trebuie unui om ca să fie fericit!” (pag. 130) Ritmul însuși al acestui “jurnal” este, și el, ca un năduf răbdat îndelung. Meandre și volute, curgeri
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
ale Luceafărului căi, la ora atingerilor Aprins de dorință, de neobosită căutare A minunii răspândită pe tărâmurile astrale. Alerga. copil - minune cu visările-i eterne Sub leagănul codrului, pe poteca ce se așterne Spre acel ”ochi” - lacul cu nuferi galben-aurii Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc șirag de stele și amorului cunună. Anii studenției cu trăiri himerice
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
ale Luceafărului căi, la ora atingerilor Aprins de dorință, de neobosită căutare A minunii răspândită pe tărâmurile astrale. Alerga. copil - minune cu visările-i eterne Sub leagănul codrului, pe poteca ce se așterne Spre acel ”ochi” - lacul cu nuferi galben-aurii Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc șirag de stele și amorului cunună. Anii studenției cu trăiri himerice
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
ca o revelație, alteori constant, ca destinul, teama de neant, cu cele trei „zâne” ale sale, Anonimatul, Uitarea și Moartea, este, poate, cea mai persistentă; ea întregește drama existenței oricui, aruncând peste tot umbrele fugare ale unei tristeți ancestrale și meditative, aparent fără leac... În tentativa sa de a se mântui, vanitatea umană, în sens latin, a găsit trei soluția salvatoare: perpetuarea generică a numelui, la nivelul omului comun care supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
ca o revelație, alteori constant, ca destinul, teama de neant, cu cele trei „zâne” ale sale, Anonimatul, Uitarea și Moartea, este, poate, cea mai persistentă; ea întregește drama existenței oricui, aruncând peste tot umbrele fugare ale unei tristeți ancestrale și meditative, aparent fără leac... În tentativa sa de a se mântui, vanitatea umană, în sens latin, a găsit trei soluția salvatoare: perpetuarea generică a numelui, la nivelul omului comun care supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
și imaginile a trei icoane pe lemn pictate în stil tradițional, lucrări care respectă toate canoanele picturii de icoane. Următorul autor este Florin I. Roman care se prezintă cu o selecție de versuri în stil clasic și modern. O poezie meditativă, foarte expresivă, cu multe simboluri, cu metafore inedite. Se remarcă poemul „Tânguire de îngropare”, un fel de litanie în care poetul își asumă vina pentru toate nedreptățile și nelegiuirile lumii, pentru care își cere smerit iertare. Metafore inedite: ciuturi de
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
Bălan face apel la filozofie, la mitologie, la antichitate, la cunoștințe despre istorie, geografie, biologie, astrologie, literatură autohtonă și universală, arte, iar subiectele luate din aceste discipline, le aduce în contemporaneitate. Cele mai multe sunt din filozofia lumii, dovadă a firii sale meditative: “Omul este legat de viață prin instincte și de moarte prin rațiune. Existența morții îl forțează pe om să filosofeze”. Iar din filozofie, cele mai frecvente subiecte sunt despre tandemul Viață-Moarte.Dimensiunea spirituală este și ea prezentă și e adânc
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
editura PIM, Iași, 2016, definește un poet matur, exersat, un poet care are conștiința harului său poetic. Și iată ce ne spune Mioara Băluță( Bacău): ” Poezia lui Ioan Gheorghiță se remarcă printr-un cumul de secvențe lirice, uneori copilăroase, alteori meditative, determinând astfel ținuta armonioasă a unui volum reușit.” Sau: Secvențele sale literare ne arată un lirism al cuvântării, remarcat de Laurențiu Ulici, Constanța Buzea, cu mulți ani în urmă, și de Magda Cârneci( pseudonim Magdalena Chica), de care autorul pare
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
trei capitole Exercițiul amânării, Peisaj barcelonez, Călătoria, cartea este prezentată drept o călătorie spirituală, lirica trece “într-un spațiu abstract al amintirilor care se intersectează cu cel imaginar, creând simboluri”. Minimaliste, poemele cu un balans perfect între imagine și reflexia meditativă, inspiră o procedură niponă în alcătuire, dar și în conținut, pentru că pornind de la o percepție reală, poeta induce meditativ, uneori ... Citește mai mult Eudemonia- Ana Pop SârbuDupă volumul premiat de USR Timișoara în 2015, Morfologia Nopții, apoi Poesii cu prefața
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
trei capitole Exercițiul amânării, Peisaj barcelonez, Călătoria, cartea este prezentată drept o călătorie spirituală, lirica trece “într-un spațiu abstract al amintirilor care se intersectează cu cel imaginar, creând simboluri”.Minimaliste, poemele cu un balans perfect între imagine și reflexia meditativă, inspiră o procedură niponă în alcătuire, dar și în conținut, pentru că pornind de la o percepție reală, poeta induce meditativ, uneori ... VI. RENÉ DESCARTES ȘI UN TÂNĂR FILOZOF BĂCĂUAN, MIHAI-DRAGOȘ VADANA, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2209 din 17
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]