362 matches
-
Liliecii prefera fructele care sunt prea coapte pentrua fi recoltate si care sunt oricum lipsite de valoare pentru cultivatori. De fapt, eliminând fructele coapte, liliecii ne fac un serviciu: ei înlatura astfel fructele care pot servi ca hrana pentru musca mediteraneeana a fructelor, extrem de daunatoare. În Africa de Vest, vulpile-zburatoare si în special liliecii cu epoleti, au un rol deosebit în regenerarea padurilor în savane, terenuri agricole abandonate si în arii defrisate. In aceste medii, liliecii cu epoleti consuma fructe, digera hrana în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Regimul termic: temperatura medie anuală 9,6°C, temperatura maximă absolută 40°C, temperatura minimă absolută 30°C, perioada bioactivă: 28 februarie-9 decembrie, durata perioadei bioactive: 258 zile. Regimul pluviometric: precipitații medii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole; temperatura medie anuală 9,6°C, temperatura medie anuală corectată în funcție de pantă și expoziție 10,5°C, temperatura maximă absolută 40°C, temperatura minimă absolută -30°C, perioada bioactivă 28 februarie-9 decembrie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aparține bazinului Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole; temperatura medie anuală: 9,6°C, temperatura medie anuală corectată în funcție de pantă și expoziție: 10,5, temperatura maximă absolută: 40°C, temperatura minimă absolută: -30°C, perioada bioactivă 28 februarie-9 decembrie, durata
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald din sud-vest, de origine mediteraneeană, au loc ninsori însoțite de viscole. Temperatura medie anuală este 9,6°C, temperatura maximă absolută: 40°C, temperatura minimă absolută: -30°C; perioada bioactivă 28 februarie-9 decembrie, durata perioadei bioactive: 258 zile; precipitații medii anuale: 517,8 mm din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fiind râul Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Temperatura medie anuală este de 9,6°C, temperatura maximă absolută: 40°C, temperatura minimă absolută: -30°C; perioada bioactivă: 28 februarie-9 decembrie, durata perioadei bioactive: 258 zile; precipitații medii anuale: 517
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Temperatura medie anuală este de 9,6°C, temperatura maximă absolută: 40°C, temperatura minimă absolută: -30°C, perioada bioactivă: 28 februarie-9 decembrie, durata perioadei bioactive: 258 zile; precipitații medii anuale: 517
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Temperatura medie anuală: 9,6°C, temperatura maximă absolută: 40°C, temperatura minimă absolută: -30°C; perioada bioactivă: 28 februarie-9 decembrie, durata perioadei bioactive 258 zile; precipitații medii anuale 517,8 mm
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
baza valorii indicelui de potențial geopolitic, ca arii-pivot cu valențe de locuri centrale în plan regional, precum ansamblul saudito-egiptean și arii periferce cu caracter marginal, precum aria arabofonă mixtă din Cornul Africii sau arii periferice intermediare, după modelul arealului arabo mediteraneean de pe bordura nordică a Africii (vezi Cap. 3.3.3. Lumea arabă - un “continent intermediar”). B. Criteriile de regionare utilizate Particularizarea concretă a principiilor enunțate mai sus configurează ansamblul criteriilor de regionare în baza cărora s-a următit “bonitarea” efectivă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
latinii cunoșteau esicium-ul, o frunză de dafin umplută cu carne. Sarmalele românești cu învelișuri atât de variate puteau fi întâlnite, pe vremuri, și în Grecia, unde se umpleau frunze de limba-mielului (Borrago officinalis). Dacă matca acestui fel de mâncare este mediteraneeană, nu e de mirare că îl găsim și la evrei, sub numele de yabrak (cuvântul este folosit de evreii sefarzi), adică sarmale din carne de miel condimentată, pusă în foi de lăptucă sau de varză. Referindu-se la sarmale, Păstorel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu sfeclă fermentată; un alt argument este faptul că bucătăria ucraineană cunoaște cele mai multe variante ale rețetei fundamentale. Procedeul fermentației lactice a legumelor a apărut din necesitatea conservării acestora pe timpul anotimpului rece. De aceea ea este mai puțin întâlnită în sudul mediteraneean al continentului decât în centrul muntos și în nordul iernilor lungi. În ceea ce privește fermentația cerealelor, cea alcoolică a rămas cunoscută întregii Europe (fiind răspândită mai ales în nordul continentului), berea, whisky-ul sau cvasul depunând mărturie în acest sens. Românii cunoșteau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Brâncoveanu). Dar întrebări precum „Ce se mânca la curtea lui Basarab I?“ chiar nu pot găsi nici un răspuns? Adevărul este că, pe parcursul Evului Mediu (mai ales până în secolul XIII), se mânca aproximativ la fel pe toată întinderea continentului, cu excepția spațiului mediteraneean aparținând Imperiului Bizantin, care păstrase în mare măsură gastronomia romană antică. Pretutindeni în afara acestei zone domnea ceea ce M.F.K. Fisher numește, în Fantoma lui Brillat-Savarin, „era tenebrelor“: „Gastronomia, ca toate celelalte arte, a slăbit, s-a clătinat, s-a rarefiat până la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vișine uscate, scorțișoară (aceasta însă, la fel ca în bucătăria italienească a secolului al XVI lea, apare în majoritatea rețetelor, inclusiv în cele de pește!), cuișoare (deseori folosite alături de carnea de oaie în bucătăria medievală occidentală, în special în zona mediteraneeană), nucșoară. Mai putem întâlni „iahnia“ și „chefteaua“; în cazul acesteia din urmă, textul ne oferă și termenul românesc echivalent, „perișoare“, ceea ce, afirmă Matei Cazacu în studiul introductiv al „Manuscrisului brâncovenesc “ (O lume într-o carte de bucate, Editura Fundației Culturale
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să știți că ei nu gătesc nici o mâncare fără să pună în ea unt. Pun unt chiar și pe pâine.“ Subiectul grăsimilor folosite de diferite bucătării naționale este unul foarte dezbătut. Uleiul (de măsline) era (și este) definitoriu pentru spațiul mediteraneean încă de pe vremea bizantinilor (ca să nu mai vorbim despre antici). Dar atunci când turcii își fac apariția în acest areal, ei aduc o cultură gastronomică diferită, una specifică nomazilor, în care uleiul este înlocuit de unt. Triada antic-mediteraneeană grâu-vin-ulei lasă locul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
co coapte pentrua fi recoltate si care sunt oricum lips lipsite de valoare pentru cultivatori. De fapt, el eliminând fructele coapte, liliecii ne fac un ser serviciu: ei înlatura astfel fructele care pot ser servi ca ca hrana pentru musca mediteraneeana a fructelor, ex extrem de daunatoare. În Africa de Vest, vulpile-zburatoare si în special liliecii special liliecii cu epoleti, au un rol deosebit în regene regen în regene regenerarea padurilor în savane, terenuri agricole abando agricole abandonate si în arii defrisate. In aceste
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
frontalieră (Egipt, Sudan) sau pe cel mult două dyade (Algeria), fapt care, coroborat cu lungimea mare a frontierelor lor, conferă imaginea unei conexiuni feroviare externe inegal orientate spațial, cu încărcătură mai pronunțată pe anumite direcții prioritare: spre vecinii de pe litoralul mediteraneean - Algeria (spre Maroc și Tunisia) și Egipt (spre Gaza). Aceste linii de ferate, precum și o parte din șoselele ce urmează aceleași trasee, dincolo de semnificația lor strict economică, reprezintă proiecția vectorilor direcționali de interes regional al statelor în cauză. Majoritatea statelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
lumii arabe, spre Asia Mică, Europa și Caucaz. 4.1.1.3. Infrastructura navală - valorificarea diferențiată a maritimității Civilizația arabă a preluatși perpetuat în prima parte a dezvoltăriisale (“ciclul arab” ca primă etapă a Islamului) o parte din civilizația maritimă mediteraneeană din antichitate, reușind pentru cca. patru secole (secolele VIII-XI) săși mențină controlul asupra centrului de greutate strategic și comercial al lumii de atunci - bazinul mediteraneean. Arabii au înțeles să profite de această postură favorabilă și au utilizat și dezvoltat infrastructura
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
parte a dezvoltăriisale (“ciclul arab” ca primă etapă a Islamului) o parte din civilizația maritimă mediteraneeană din antichitate, reușind pentru cca. patru secole (secolele VIII-XI) săși mențină controlul asupra centrului de greutate strategic și comercial al lumii de atunci - bazinul mediteraneean. Arabii au înțeles să profite de această postură favorabilă și au utilizat și dezvoltat infrastructura portuară moștenită de la civilizațiile antichității. Au folosit porturile din estul Mediteranei întemeiate încă de fenicieni: Byblos (actualul port Jubail), Sidon (actualul Saida), Tyr, Tripoli (din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
porturile din estul Mediteranei întemeiate încă de fenicieni: Byblos (actualul port Jubail), Sidon (actualul Saida), Tyr, Tripoli (din Levant); porturile egiptene (Alexandria, Cairo); porturile nord-africane construite de cartaginezi, romani și fenicieni (Cartagina - ulterior Tunis, Alger, Tanger); porturile de pe coasta iberică mediteraneeană (Cartagena, Malaga, Tarragona). Chiar și după preluarea hegemoniei asupra Mediteranei de către turci (în al doilea ciclu al Islamului - cel otoman), precum și după mutarea centrului de greutate al comerțului mondial în Atlantic (începând cu secolul al XVI-lea), porturile și rutele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
11 - 50% din infrastructura portuară. Cele 18 terminale destinate exportului hidrocarburilor echipează un număr de 12 state arabe dintre care nu toate sunt deținătoare de resurse petro-gazeifere. Spre exemplu, Libanul deține două terminale la Saïda și El-Mina care reprezintă debușeul mediteraneean a două conducte magistrale petroliere ce pornesc una din Golful Persic și una ca derivație a unei conducte de pe teritoriul Siriei, traversează peninsula arabă și aduc țițeiul pe țărmul libanez de unde este transbordat pe nave pentru export. Într-o situație
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în câmpurile petrogazeifere din nordul Irakului. Și Israelul deține două terminale petroliere, unul la Elat (în Golful Aqaba) și unul la Haifa (pe țărmul Mediteranei) ce reprezintă capetele conductei transisraeliene construită ca alternativă de rezervă pentru transportul petrolului spre bazinul mediteraneean în cazul în care evenimentele conflictuale din zonă ar face Canalul Suez impracticabil. De asemenea, se utilizează și un alt parametru rezultat prin raportarea numărului de porturi maritime și fluviale la suprafața hinterlandului intern deservit de acestea, respectiv suprafața ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Mauritania, Sahara Occidentală), se traduce printr-o valoare de 245 km. de coastă marină ce revine unui port din această regiune, valoare peste media lumii arabofone, dar apropiată de media mondială. În schimb, fațadele cu valență de interfață intercontinentală, respectiv cea mediteraneeană, de la Marea Roșie și de la Golful Persic, dispun de mult mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de media mondială. În schimb, fațadele cu valență de interfață intercontinentală, respectiv cea mediteraneeană, de la Marea Roșie și de la Golful Persic, dispun de mult mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel, pe fațadele indiană și atlantică se găsesc și statele cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel, pe fațadele indiană și atlantică se găsesc și statele cu cele mai mici densități ale infrastructurilor portuare: Somalia (756,2 km. de țărm/1 port), Sahara Occidentală (555 km.), Eritrea (575,5 km.), Mauritania (377 km.), Oman (348,6
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
datorită complicațiilor conflictuale araboisraeliene ce au urmat întemeierii statului Israel, aceste petroducte au cunoscut un regim de funcționare parțial și cu sincope. Astfel, în anii ’40 a fost construit oleoductul menit să transporte hidrocarburile din nordul Irakului (Kirkuk) până în portul mediteraneean Haifa, traversând teritoriul Transiordaniei. În anul 1948 însă, statele arabe implicate (Irak și Iordania) au decissistarea folosirii conductei, în scopul evitării tranzitului petrolului arab pe teritoriul israelian. Oleoductul respectiv nu a mai fost utilizat până astăzi, dar după normalizarea relațiilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]