291,046 matches
-
relevarea Noilor instrumente AUF pentru cooperarea multilaterală și Departamentelor universitare de franceză în AUF. Ziua a doua va antama o temă de mare actualitate: Cooperarea și armonizarea europeană. Vorbitori precum Sorin Eugen Zaharia, din partea Agenției Naționale pentru parteneriatul universităților cu mediul socio-economic APART, sau Christian Odoux, director executiv în cadrul Polului universitar european Lille-Nord Pas de Calais, vor realiza un bilanț prin intermediul Exemplelor de cooperare universitară fructuoasă, ce evocă în mod pregnant succesul colaborării francofone. Actualitatea europeană în domeniu, procesul de la Bolonia
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
deznădejde e prefăcută?" Câteva dintre secvențele cele mai dense ale cărții au ca obiect opere-reper precum cele ale lui Balzac, Flaubert și André Gide. De fiecare dată, cititorul specializat acordă o particulară atenție complexei rețele de relații dintre creator și mediul său de formare, privilegiind însă puterea sa de reacție, a creației ca răspuns și replică la mulțimea circumstanțelor modelatoare, dar pe care le redimensionează în tiparul propriei viziuni. Așa se întâmplă cu "mitologia" presei la Balzac, în ale sale Iluzii
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
dînsul. Terminase de mult studiile de la București cu Paciurea și de la Paris cu Bernard. Era profesor în învățămîntul secundar. După peregrinările prin școlile din Fălticeni, Pașcani, București, ocupa o catedră la liceul din Slatina-Olt, însă atît îndeletnicirea asta, cît și mediul în care îi era dat să trăiască acolo, erau departe de aspirațiile sale. Rîvnea la o catedră universitară la Iași. Aici urma să iasă la pensie profesorul Mateescu și Irimescu își propusese să participe la concursul pentru ocuparea catedrei de
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
Arte, afișînd indiferența unui om, care habar n-are ce caută acolo. Repede cețurile se ridicaseră. Colegii îl primiseră cu urale. Norocul îi surîsese iar. Nu era vorba doar de cîștigarea unui post dorit, ci mai ales de dobîndirea unui mediu prielnic dezvoltării sale artistice. Mai mult, Iașii îi oferiseră și șansa de a se bucura de prietenia unui om, de care avea să rămînă legat toată viața. E vorba de Corneliua Baba. Legătura lor trainică, de nimic tulburată vreodată, avea
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
studiu mai vechi, vorbește despre "proza etnografică", "descriptivă" a Mayei Belciu, impresionat desigur de capacitățile prozatoarei de a evoca un ținut specific, concurată în acțiunea ei poate numai de Sorin Titel, în ciclul său de romane în care a înfățișat mediul bănățenesc de mici așezări urbane. Criticul remarca la Maya Belciu "exactitatea detaliului", "finețea observației", ascuțimea simțului auditiv, arătând totodată, pe bună dreptate, că imaginea acelei lumi descrise cu atâta minuție și har plastic nu ar fi fost completă dacă nu
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
rol negreșit determinant în centrul lor, dar în conexiune cu celelalte și prosedînd propriile-i transparențe prin care nălucesc tainele ființei). Oricît de ambițioasă, rațiunea singură n-ar putea cuprinde totul în cîmpul artei, n-ar putea opera eficient în mediul "imponderabilelor" sale, în raza, necesară, a "spiritului de finețe"... Apreciem, prin urmare, consecvența întru spiritualitate a autorului lui Euphorion, exprimată por oposicion, într-un climat cu o majoră dispoziție a despiritualizării. Spre deosebire de Adrian Marino, care, de cîte ori are prilejul
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
comentariile, în cel mai bun caz. Iar aceste referințe de gradul doi sunt obținute, în general, pe calea cea mai ușoară a informației vizuale. Ecranul televizorului și cel al calculatorului au devenit principalele canale referențiale. Civilizația vizualului, năravurile "sintactice" ale mediului informatic (copy și paste, open, save, meniuri, help, ferestre, multitasking, print, zoom), viteza și frenezia "surfing"-ului pe Internet, sistemul top-urilor și al star-urilor, mitologia extraterestră și multe altele, toate acestea sunt deja categoriile pe baza cărora mulți
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
mască de "stăpîn", în opoziție cu "ucenicul vrăjitor" din Răsărit, care le subtilizează uneltele și le pune în primejdie edificiul socio-cultural. Fenomenul negativ cel mai grav din sfera non-occidentală este fundamentalismul. Pe cînd discursul post-modern are audiență, în speță, în mediul satisfăcut de sine al învingătorilor, discursul fundamentalist se bucură de succes în rîndul celor învinși. Michael Hardt și Antonio Negri descifrează în noțiunea de fundamentalism o obstinată rămînere pe loc a structurilor premoderne, un "refuz al evoluției istorice în curs
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
cărții este neomogenă, hazardată, rea. Nimeni nu știe tot ce a apărut. Ancheta ne permite o informare corectă. Aprecierile vin după aceea. * Tinerească și plină de haz OPINIA STUDENȚEASCĂ de la Iași. În numărul 7 ianuarie-2 februarie, remarcăm cîteva informații despre mediul universitar care ne pun pe gînduri: că, de exemplu, studenții dorm cel mai bine în sala de lectură (bine că nu în cele de curs!) sau că ministresa învățămîntului pierde memoriile înmînate de liderii studenților. Într-un interviu acordat Opiniei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
respectivul sau, în cazurile cele mai fericite, iau formă de cărți tipărite, cu drept de ședere pe rafturi de bibliotecă. La modul ideal, un jurnal ar trebui să permită reconstituirea fidelă a existenței de zi cu zi a autorului său (mediul în care a trăit, preocupările cotidiene, convingerile de tot felul, iubirile, prieteniile, animozitățile, disputele la care a participat în mod direct sau a fost martor etc). La fel ca la vinurile bune, valoarea jurnalelor crește o dată cu vechimea lor pentru că pe măsură ce
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
este analizată în cel mai consistent eseu al cărții �Incursiuni în �literatura carcerală". Apar aici explicații oarecum surprinzătoare prin lejeritatea lor în legătură cu un fenomen aparte din închisorile politice din anii '50: faptul că poezia legionară avea o deosebită circulație în mediul carceral. Ion Pop explică: �Numele cele mai notorii, mereu citate, sînt cele ale poeților Nichifor Crainic și Radu Gyr, poeți de inspirație religioasă, condamnați pentru ideile lor de dreapta și simpatiile lor legionare, dar care prin versurile lor, compuse în
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
realism" dulceag, indolent și persiflator, de nuanță balcanică, ce atestă o psihologie și o ambianța precum marca de fabricație pe un produs aflat în comerț. Marca eului liric prin care transapare cea a unei anume ființe plantate într-un anume mediu. Nora Iuga - Autobuzul cu cocoșați, Ed. Vinea, 2002, 64 p.
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
adevărata dimensiune concentrațională, întreg teritoriul sovietic, cu spălarea aproape generală a creierelor, cu incultura, abuzurile și corupția autorităților de la orice nivel, cu lipsa de scrupule și imoralitatea unor existențe mizere, cu sistemul de pașapoarte interne, cu interdicția de a părăsi mediul rural în favoarea orașului (ca în Evul Mediu dinaintea lui Petru I), cu delațiunea devenită bravură... Formal, sovieticii, după ce au fost siliți să adere la unele convenții internaționale care presupuneau și anumite reglementări ale drepturilor omului, au ținut, cel puțin în
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
transpus în real: "realitatea depășește orice imaginație", "masacru de nervi și senzații de fericire", "prezența ta aici pare un vis din care speri să nu te mai trezești". Totuși trezirea intervine, sub chipul gîndului îndreptat, precum o oglindă retrovizoare, către mediul obîrșiei. Oricîte minunății, oricît posibilități fabuloase i-ar oferi peisajul american, ele nu pot înăbuși amintirea celor lăsate acasă, apte a articula contrastul productiv al acestui lirism ce reciclează cu energie o schemă perenă: "Pot vîna lei în jungla de
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
a fost scrisă, cu vreo doi-trei ani în urmă, pentru revista Dilema. Sau poate pentru puiul său Vineri! Cam așa se vedea atunci artistul și se întrezărea piața de artă. Și acum este exact la fel în ceea ce privește relația artei cu mediul economic, însă cu mica diferență că instrumentele pieței s-au diversificat și s-au multiplicat. Doar într-un an de zile au apărut, numai în București, vreo șase magazine de artă și antichități tip Consignația și cca. șapte galerii private
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
glumețe utilizate mai ales de tineri, în conversațiile din grupurile de chat. Crystal oferă o listă bogată și amuzantă, ilustrativă pentru procedee, dar evident marcată de riscul efemerității și al circulației limitate. Abrevierile sînt impuse în mare parte de condițiile mediului de comunicare, de nevoia de a scrie scurt și rapid, dar au și rolul de a indica apartenența la grup. Cele mai numeroase provin din sintagme reduse la inițialele cuvintelor care le compun (ca în uzualul ș.a.m.d. "și
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
care îi fusese aprobată de Consiliul de Stat. Conform uzanțelor trebuia exclusă din partid (exportul de comuniști era interzis!). Știam de asemenea că trebuia să înfierăm fapta temporar nefericitei comuniste. Drăcușorul care nu mă lăsa să mă integrez în fascinantul mediu pe care mi-l hărăzise destinul, m-a îmboldit din nou. Am cerut cuvântul și am arătat că a doua parte din acuzație nu era corectă, nu exista nici o încălcare a legilor țării. La început secretarul și cele două femei
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
închinat spiritului neîngrădit de vreo constrîngere, dar mereu protejat, printr-un fel de bucurie transmisibilă și printr-o pudoare consubstanțială, în fața unor excese de gesticulație. în al doilea rînd, Ilie Boca trăiește cultural în interiorul picturii așa cum organismele trăiesc biologic în mediul lor vital. Lumea sa de imagini, de forme, de substanțe și de iluzii, este una organizată, un Cosmos cu o coerență intrinsecă, dincolo de orice reper fixat sau impus din afară. O peisagistică figurată eliptic, asemenea unei hieroglife, o zoologie totemică
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
unei asemenea mișcări recuperatoare, antitezele își pierd practic puterea. Demonia contrariilor ce se suprimă reciproc e înlocuită de o subtilă (pe alocuri chiar sapiențială) comunicare a lor, într-o perspectivă a relativității. Nimic nu e bătut în cuie în acel mediu de-o infinită, misterioasă diversitate care e Lumea, aplecată precum o Muză absolută asupra textului. Darurile ei sînt derutante în opoziția lor părelnică și nu o dată reversibile în tîlcul ce-l conțin. Alternativ, asistăm la dezontologizarea poemului, restrîns la un
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
ajung fondurile la rectificarea bugetară. S-au bucurat de ironiile sale doamnele Bartoș de la Sănătate și Andronescu de la Educație. La un moment dat, premierul trimitea aproape săptămînal săgeți împotriva ministrului de Interne, Ioan Rus și se plîngea de activitatea ministrului Mediului. Cînd însă cursa către admiterea în NATO s-a apropiat de ultima turnantă, cuvîntul de ordine a devenit stabilitatea. Deraiază la Transporturi bani publici într-o direcție cam nebuloasă - un post de televiziune "de importanță strategică" (?!!!) -, premierul nu ordonă o
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
el) și unde mai și era amenințat să fie incorporat, și că nimic din ce a făcut în timpul cît a fost atașat de presă în Franța ocupată nu probează renunțarea la convingerile lui antifasciste ori vreo brumă de simpatie pentru mediul diplomatic românesc controlat de cei doi Antonești. Totul e mult mai simplu decît lasă să înțeleagă Lavastine: Ionesco avea în Ministerul Propagandei cunoștințe care i-au înlesnit viza pentru Franța și i-au permis să-și scape pielea. Lavastine nu
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
compozitorului în hitlerism; un Wagner scoțînd la iveală tot ce este antisemitism și mitologie naționalistă în muzica lui Wagner. Discuția de la Goethe Zentrum este la fel de senzațională ca și, probabil, cartea. Autorul, născut în 1947 la Bayreuth, a crescut într-un mediu rămas fidel memoriei Führerului, dar care i-a fost ascuns cu grijă după căderea regimului nazist. Copil fiind, Gottfried a văzut un film despre ororile petrecute în Germania de după 1933. A încercat să aibă o discuție cu tatăl său, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
de literalitate înseamnă mai curând că opera literară poate exprma marea nostalgie a unei complementarități a limbii. O adevărată traducere este transparentă; ea nu acoperă originalul, nu îl pune în umbră, ci permite limbii pure, consolidată parcă de propriul ei mediu, să lumineze și mai puternic originalul." Convins că elementul fundamental al traducătorului este cuvântul și nu propoziția, Benjamin crede și că libertatea traducătorului în propria lui limbă se confirmă mai curând în favoarea limbii pure. "Sarcina traducătorului este să salveze în
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
pentru articularea celei celeste, conform unor concepții ale creștinismului timpuriu, maniheene și gnostice, care au reapărut la iluminații secolului al XVIII-lea precum Swedenborg și Saint-Martin, ca și la Joseph de Maistre, toți menționați în ascendența lui Baudelaire. În acest mediu echivoc, în care vocația negării urmează, în dezlănțuirea sa voit atroce, spectaculoasă, traseele prestabilite ale afirmării pe care își propune a le șterge, se ivește un tumult al simțurilor, ca o altă, instinctivă, și deci compensatoare, întoarcere spre origini. Iată
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
studenților au fost, începând cu 1990, Marian Munteanu și Luis Lazarus, inși cu o stranie evoluție socială ulterioară, e explicabil cum de în România intens politizată a anilor ’90 nu s-a coagulat absolut nici o mișcare studențească semnificativă. Înseamnă că mediul studențesc n-a putut produce altceva, așa cum România însăși nu i-a dat decât pe clasicii feseniști și lăstarele lor, egal întinse peste întregul spectru politic. Și totuși, cum s-a ajuns aici? Cine e de vină? Profesorii? Studenții? Părinții
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]